DECLARÂND NECONSTITUŢIONALE MODIFICĂRILE LEGII DĂRII ÎN PLATĂCurtea Constituţională îi loveşte din nou pe împrumutaţii în CHF

Emilia Olescu
Ziarul BURSA #Bănci-Asigurări /

Curtea Constituţională îi loveşte din nou pe împrumutaţii în CHF

CREDERE: "Decizia Curţii Constituţionale îi lasă pe debitori pradă interpretărilor neunitare ale instanţelor de judecată"  

Avocatul Alexandra Burada: "Motivarea va trebui să întărească prima decizie a Curţii"

Modificările esenţiale aduse Legii dării în plată au fost declarate, ieri, neconstituţionale. Decizia Curţii Constituţionale este definitivă şi general obligatorie. Judecătorul a fost obligat să constate incidenţa impreviziunii şi, în consecinţă, să reechilibreze contractul dacă nivelul cursului de schimb a crescut cu cel puţin 20% faţă de momentul acordării împrumutului.

Avocatul Alexandra Burada subliniază că au fost admise observaţiile de neconstituţionalitate pentru majoritatea amendamentelor aduse legii. "Cele pentru care au fost respinde observaţiile de neconstituţionalitate nu aduc clarificările pe care toată lumea le aştepta, nefiind esenţiale, dar îmbunătăţesc aplicarea legii", ne-a transmis domnia sa, apreciind că motivarea deciziei va trebui să întărească prima decizie. "Mai aşteptăm şi decizia din 11 noiembrie din partea Înaltei Curţi de Casaţie şi Jus­tiţie (ICCJ) pe interpretarea teoriei impreviziunii", a completat specialistul.

Legea dării în plată a fost modificată de Parlament în 26 iunie, după ce Camera Deputaţilor, care este for decizional în acest caz, a aprobat amendamentele depuse de senatorul Daniel Cătălin Zamfir.

Parlamentarul a scris, atunci, pe pagina sa de Facebook, că modificările votate de deputaţi stabilesc trei situaţii certe de impreviziune:

"1. Devalorizarea cu mai mult de 20% a monedei naţionale în raport cu moneda în care a fost contractat creditul;

2. Creşterea cu mai mult de 20% a gradului de îndatorare în raport cu cel luat în considerare la acordarea creditului;

3. Situaţia în care bunul ipotecat a fost executat".

În 2016, Curtea Constituţională introducea în Legea dării în plată noţiunea de impreviziune, atrag atenţia debitorii împrumutaţi în franci elveţieni (CHF). Reprezentanţii Asociaţiei CREDERE adaugă: "Cu alte cuvinte, instanţa de judecată, în urma analizării situaţiei de dezechilibru cu privire la contractul de credit, avea posibilitatea fie de a reechilibra contractul de credit, fie de a dispune transferul bunului ipotecat în proprietatea băncii. Un astfel de dezechilibru, astfel cum a statuat şi Curtea Constituţională în mod expres, există (nu doar) în contractele de credit în franci elveţieni. În decurs de trei ani, instanţele de judecată au fost din ce în ce mai reticente să aplice deciziile obligatorii ale Curţii Constituţionale cu privire la Legea dării în plată, iar practica a involuat dramatic, din moment ce anumite instanţe, deşi au pe rol sute de dosare, nu au pronunţat nici măcar o soluţie favorabilă consumatorilor. Aşa se face că legiuitorul s-a văzut nevoit să intervină printr-o lege de modificare a legii dării în plată, prin care şi-a propus să restrângă (în parte) posibilitatea judecătorului de a analiza impreviziunea, prin indicarea unor situaţii clare de dezechilibru în contractele de credit. Din păcate, astăzi (n.r. ieri), Curtea Constituţională a declarat ca fiind neconstituţionale aceste situaţii clare de impreviziune, fapt care în mod evident este total în defavoarea consumatorilor şi îi lasă pe aceştia, din nou, pradă interpretărilor neunitare ale instanţelor de judecată şi care, de cele mai multe ori, nu respectă nici spiritul legii dării în plată şi nici numeroasele decizii pronunţate de Curtea Constituţională cu privire la această lege. Singura speranţă pentru consumatori este ca decizia de astăzi (n.r. ieri), ce urmează a fi redactată de către Curtea Constituţională într-un termen rezonabil, să aducă lămuriri suplimentare cu privire la situaţiile de impreviziune, astfel încât judecătorii de la instanţele din ţară să aplice legea dării în plată în spiritul acesteia. Ne întrebăm dacă nu cumva sistemul judiciar s-a îndepărtat nepermis de mult de latura umană şi socială a actului de justiţie, din moment ce argumentaţiile judecătorilor, în anumite dosare care vizează darea în plată, sunt mai mult decât absurde şi sfidează raţiunea, bunul simţ şi scopul legii".

Piperea: "Legea dării în plată a ajuns în faza neutralizării sale pe cale jurisprudenţială"

Legea dării în plată a ajuns în faza neutralizării sale pe cale jurisprudenţială, este de părere avocatul Gheorghe Piperea, apărătorul clienţilor în procesele acestora cu băncile.

Specialistul a scris, pe pagina sa de Facebook: "Cvasi-totalitatea instanţelor respinge cererile de dare în plată, pe motiv că debitorii nu pot justifica impreviziunea.

Impreviziunea, o invenţie nefericită a CCR, care a alterat Legea DIP impunând acest concept nevizat de legiuitor, a fost înţeleasă de instanţe în modul cel mai nefericit şi eronat cu putinţă, şi asta «datorită», în primul rând, lobby-ului făcut de avocaţii băncilor, care nu s-au sfiit să scrie tratate despre neutralizarea judiciară a acestei legi, laolaltă cu unii judecători influenţi în profesia lor şi care se şi pronunţă pe astfel de speţe. De precizat că, în decizia nr. 623/2016, precum şi în decizia nr. 95/2017, CCR a statuat clar (dar clar numai pentru consumatori, nu şi pentru judecători) că impreviziunea nu trebuie probată de consumator. Contestatorul dării în plată, ca orice reclamant, trebuie să probeze că debitorul poate plăti ratele, dar nu vrea. Dar ce mai contează încă o încălcare a Constituţiei, când judecătorii s-au obişnuit să declare că unele legi nu există, căci sunt «lex simulată»?

Acesta este motivul pentru care legea DIP a fost supusă unei modificări, care este de natură a elimina arbitrariul judecătorilor şi al creditorilor, în sensul că unele cazuri de impreviziune sunt prezumate (de exemplu, consumatorul nu mai trebuie să probeze impreviziunea când a fost deja evacuat din casă sau când cursul de schimb al leului a crescut, faţă de momentul perfectării creditului, cu mai mult de 20%) şi în sensul că scopul legii nu este că debitorul să rămână fără casă în schimbul ştergerii datoriei, ci adaptarea/revizuirea contractului de credit, pentru a fi făcut sustenabil pe termen lung".

În opinia domnului Piperea, judecătorii consideră deseori că Legea DIP nu vizează protecţia consumatorului, ci reprezintă "o măsură cu caracter general având ca obiect evaluarea impreviziunii în contractele de credit, fără a cuprinde măsuri specifice cu caracter protectiv al consumatorului". De aici concluzia greşită şi deosebit de riscantă pentru siguranţa circuitului civil că "sediul materiei" este în Codul civil şi nu în reglementările europene sau naţionale referitoare la clauzele abuzive.

Avocatul subliniază: "Legea DIP este, însă, categoric o lege de protecţie a consumatorului, aşa cum o probează atât expunerea de motive a legii, cât şi textele dedicate definirii obiectului şi precizării subiecţilor cărora li se aplică această lege (consumatorul şi creditorul beneficiar al ipotecii asupra imobilului).

Legea DIP este menită să-l protejeze pe consumator de riscul de supra-îndatorare şi de consecinţele ruinei sale financiare. Noţiunea de impreviziune şi necesitatea de a fi supusă analizei judecătorului de drept comun au fost intruziuni ale instanţei constituţionale în cuprinsul Legii DIP, care au alterat conţinutul legii suficient cât să permită, ulterior, o neutralizare a sa pe cale judiciară. A face din Legea DIP o lege care priveşte impreviziunea înseamnă a încălca o competenţă care aparţine exclusiv legiuitorului şi a justifica, retroactiv, modificarea implicită a legii, prin intervenţia anterioară".

CCR nu numai că nu poate modifica o lege, dar nu are nici competenţa să sugereze cum să arate legea, întrucât s-ar transforma într-o a treia cameră legiuitoare, cu competenţe care transcend competenţelor Parlamentului, evidenţiază Gheorghe Piperea, adăugând: "Consideraţia este greşită şi pentru că se bazează pe eroarea majoră de a analiza Legea DIP din perspectiva legislaţiei clauzelor abuzive. Deşi legislaţia clauzelor abuzive se referă la dezechilibrele care pot apărea în relaţiile dintre comercianţi şi consumatori, cele două domenii nu se pot confunda, întrucât legislaţia clauzelor abuzive are ca ţintă dezechilibrele contractuale singularizate, în timp ce Legea DIP are ca ţintă supra-îndatorarea consumatorilor, adică dezechilibrul patrimonial generic care poate derapa în insolvabilitate (ruină).

Se consideră, de asemenea, că Legea DIP reglementează starea de impreviziune a contractului de credit şi nu «impreviziunea personală» a consumatorului şi, de aceea, «executarea silită prin vânzarea imobilului ipotecat poate reprezenta consecinţa impreviziunii, dar niciodată impreviziunea în sine». De aici concluzia că executarea silită a debitorului nu este un caz de impreviziune şi că o prezumţie de impreviziune aplicată unui asemenea caz ar însemna o încălcare a dreptului de proprietate al băncii.

Dar Legea DIP nu este o lege a impreviziunii contractuale, ci o lege care tinde la prevenţia sau combaterea stării de supra-îndatorare a consumatorului, care este o stare generală de dificultate financiară a acestuia, generată, de cele mai multe ori, de contractele de credit garantate cu ipotecă.

Echilibrând aceste contracte sau, în extremis, impunând efectul ştergerii datoriei excesive rezultate din aces­te contracte, legea DIP determină înlocuirea unui debitor supra-îndatorat sau ruinat cu unul rezilient şi capabil să îşi asume şi alte contracte în viitor, ceea ce este benefic şi pentru creditori. Legea impune un mecanism de limitare a răspunderii debitorului supra-îndatorat sau ruinat similar cu cel reglementat în legislaţia insolvenţei, necesar reinserţiei sale sociale.

În schimb, o stare de supra-îndatorare (denumită impropriu «impreviziune personală» de unele instanţe) este o sursă externă de dezechilibru al contractului de credit, un risc supra-adăugat, adică, o formă de impreviziune contractuală, întrucât debitorul alocă din ce în ce mai puţine resurse financiare în vederea achitării datoriilor generate de contractul de credit şi agravate de caracterul excesiv al dezechilibrelor intrinseci sau extrinseci ale acestuia".

Un consumator poate fi în stare de impreviziune contractuală, fără să fie încă în stare de supra-îndatorare sau ruină, dar un consumator supra-îndatorat sau ruinat este cu siguranţă în stare de impreviziune contractuală în toate contractele, inclusiv în contractul de credit garantat cu ipotecă asupra imobilului, subliniază specialistul.

În cazul finalizării executării silite asupra imobilului (şi, mai ales, dacă imobilul executat silit este chiar locuinţa familială a debitorului), când există un rest de creanţă rămas neachitat, în mod evident debitorul va fi în stare de supra-îndatorare sau ruină, ceea ce prezumă la modul absolut impreviziunea contractuală, conform domnului Gheorghe Piperea. Acesta adaugă: "O executare silită asupra veniturilor debitorului (oricum redusă ca urmare a necesităţii acoperirii chiriilor lunare achitate pentru noua locuinţă şi a celorlalte costuri cauzate de evacuarea din locuinţa familială) este inutilă, iar continuarea unei astfel de executări silite este acţiune rău-intenţionată, cinică şi, de regulă, speculativă (restul de creanţă se vinde cu preţuri derizorii colectorilor de creanţe, care continuă executarea), iar nu o afectare a «dreptului de proprietate» al băncii.

În fine, instanţele mai adaugă o eroare fundamentală de apreciere a spiritului Legii DIP, considerând-o, indirect, o lege de protecţie socială a consumatorului pe spezele băncii."

Legea dării în plată şi, deci, şi modificările aduse acesteia, este o lege de protecţie a consumatorilor, şi nu o lege de protecţie socială, conchide sursa citată. Eventualele pierderi rezultate din echilibrarea contractelor de credit sunt în sarcina creditorilor financiari, şi nu a statului sau a contribuabililor, o astfel de sancţiune fiind necesară întrucât creditorii financiari au abuzat de puterea lor economică în cazul acelor consumatori care au ajuns în situaţia extremă a notificării de dare în plată a imobilului cu destinaţia de locuinţă. Echilibrarea contractelor de credit, de altfel, nici nu este o pierdere a creditorilor financiari, ci un câştig al acestora, întrucât un număr foarte mare de debitori supra-îndatoraţi sau ruinaţi, care înseamnă pentru bănci costuri cu provizioanele bancare şi pierderi cauzate de cesiunea la valori derizorii în raport de valoarea nominală a creanţelor, poa­te fi transformat într-un număr mare de debitori rezilienţi, care reuşesc să îşi achite ratele, în condiţiile reducerii poverii contractului, este de părere avocatul, apreciind: "În condiţiile Legii DIP, ştergerea datoriei nu se întâmplă decât în extremis, adică în lipsa altor măsuri convenţionale sau judiciare de adaptare/revizuire a contractelor sau în situaţia în care, după finalizarea executării silite, debitorul a rămas fără bunuri, inclusiv fără casa care constituia locuinţa familială".

Dacă o lege de protecţie a consumatorilor tinde la sancţionarea comerciantului şi la obligarea sa la plată sau la suportarea riscurilor este pentru că se intenţionează descurajarea sa şi a concurenţilor săi de la fapte viitoare de acelaşi fel.

Opinia Cititorului ( 9 )

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

  1. NU-I ASA !!! E ALTFEL !!! IN PRIMUL RAND , SI IN PRIMUL RAND , CINE I-A PUS , CA SA IA CREDITELE ASTEA ??? CE , AU AVUT 4 CLASE ??? ERAU COPII MICI ??? NICI O INSTANTA DIN LUME , N-AR TREBUI SA LE DEA DREPTATE !!! AU VRUT SA CASTIGE PENTRU MOMENT , DIN DIFERENTA MARE , DINTRE EURO , FATA DE FRANC , FARA SA LE MAI PESE DE VIITOR !!! CASTIG ACUM , SI VAD EU MAINE , CE-O MAI FII !!! CINE E DE VINA , IN ROMANIA , CA BANCA CENTRALA A ELVETIEI , N-A MAI VRUT SA TINA , PRAGUL DE 1. 20 , DINTRE EURO , SI FRANC ??? E DE VINA VREUN ROMAN , S-AU VREO BANCA ROMANEASCA ??? CREDITE IN FRANCI , AU LUAT , MAI ALES , SPECULANTII !!! INTREBATI-L PE TOVARASUL ZAMFIR , CARE A TOT FACUT PROPUNERI DE LEGE , IN PARLAMENT , NU IN FOLOSUL ROMANILOR , CA NU MAI POATE EL DE ROMANI , CI IN AJUTORUL LUI FRATI-SAU , CARE , A LUAT 1 CREDIT DE 700 000 DE FRANCI ELVETIENI , SI ACUM AR VREA DACA SE POATE , SA NICI NU-I MAI DEA INAPOI LA BANCA !!! CINE-I DE VINA ??? BANCILE ROMANESTI ??? ALEA AU AVUT TOT INTERESUL SA DEA CREDITE , NU SA GONEASCA CLIENTII !!! AAA, CA DE CE NU I-AU PREVENIT PE ROMANI , DE RISCURI ??? NU E TREABA LOR , LUCRUL ASTA , SI NICI CLIENTII NU AU FOST COPII MICI !!! AU ZIS PROBABIL , DA , DA , DA , SI AU PLECAT CU SACOSA DE FRANCI , DIN BANCA !!! 1 AN, 2 ,3 A FOST PENTRU EI , TRAI PE VATRAI !!! DAPA CARE , S-A INTORS FOAIA !!! PE URMA , AU INCEPUT , SA TIPE , DUPA AIA , SA URLE !!! NE-A AFLAT , CAT SANTEM DE INTELEPTI , TOATA EUROPA !!! CINE-I DE VINA ??? STAI ASA , CA NU-I ASA !!! E ALTFEL !!!

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    1. Esti prost stai jos ! In primul rând acele credite sau luat pt o casa ,apartament ,garsoniera etc ,si au fost luate de către romani la influența si sugestia celor din bănci si cu garanția (verbala bine-nțeles ) ca nu va creste cu msi mult de 100 de RON rata in următorii 5 ani ,vb de un credit luat in 2008, si bine-nțeles ca in istoria României ,din 90 încoace nici o valuta nu isi dublase valoarea intr-un an cum a făcut-o chf ,si apropos nici nu te lasa sa scoți contractul din banca sa il duci la un jurist sau avocat sau sa aduci pe cineva sa il vadă ca era confidențial ! Asa ca stai cuminte in banca ta ca nu sti multe măgarii la care au fost expuși romanii din partea sistemului bancar care este noul stăpân de sclavi !

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      Mai citeste si presa straina mai iesi si tu din tara problema nu este doar in Romania si in polonia si in ungaria uni au profitat practic regula 10% pe spatele la 90%

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      Si pentru ce pentru niste hartii imprimate lol

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      Ce gluma proasta!!

      Atâta poti? 

      Nu au plecat cu sacoșa de franci.  

      Banca ia înșelat. Banca nu avea franci si la vremea aia nici o banca nu avea franci.  

      Deci cine pe cine a înșelat.

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      Banca avea contract derivat in franci. Adica banca oricum nu are banii ca ti se dau tie imprumut cind semnezi hirtiile. Are derivate din hirtiile imprimate de BNR. Deci totul este un miraj din care imprumutatul se alege cu lucrul material , fizic iar banca primeste sclavia ta pentru acel lucru. Acuma dupa mai multi ani de citit carti ce te fac inteligent, iti dai seama ca exact acea hirtie de la carte este cea care este si in hirtiile imprimate de BNR. Ramine doar o singura problema: sa convingi banca sa accepte hirtiile alea din carte. Cam asta au patit imprumutatii in CHF si asta e destinul lor. Isi duc singuri crucea, nu au ce face.

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      Ești prea prost lingăule,curvele ca tine au vândut țara noastră,băncile au furat premeditar,oameni voiau împrumuturi în lei și le ziceau că nu se poate,de ce???

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      Ești un prost! Băncile dau ce vor și cât vor, in ce condiții vor. In 2007-2008 au făcut în așa fel încât să crească exagerat dobânzile creditelor în lei sau euro, ca sa iei in franci. Ia du-te la orice banca sa vezi daca poți negocia vreo clauza a contractului de împrumut. Crezi că ești la piață? Auzi! Împrumutații au vrut să facă speculă! Cât de mulți tâmpiți avem, din păcate! Și proști și buni de gură!

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      Probabil lucrezi la o bancă sau o firmă de recuperare și ai o ură viscerală nejustificată față de debitori. Ia de exemplu cazul meu- am luat în 2008 un credit de 79000CHF, pentru că banca(BANCPOST) A REFUZAT să ofere credit în lei sau altă valută, motivând că numai la franci elvețieni mă încadrez (oare de ce?). Da, am fost prost, pentru că aveam cardul de salariu la ei am presupus că sunt de bună credință. Am achiziționat un imobil evaluat la 115 000 CHF, cu un credit ipotecar pe 33 de ani (avansul de 36000CHF l-am achitat eu, nu mi l-a dat banca!). Inutil de menționat că nu am văzut nici un franc, au creat un cont virtual și au transferat o sumă virtuală, nici vânzătorul nu a văzut un franc și ne-au jupuit cu tot soiul de comisioane pe ambii, de exemplu un comision de acordare credit de 1000 euro inclus în principal, ca să plătesc rate pe el 33 de ani. Am expertiză contabilă și 2 decizii judecătorești, în primă instanță și la apel că au încasat în baza unor clauze abuzive 20000 CHF! Când s-au tăiat salariile cu 25% nu am mai putut plăti, am pierdut casa, avansul, 4 ani de rate, 5 ani de popriri, au evaluat casa aia de 115000 CHF la...30 695 CHF, și acum aș mai avea de plătit... halucinanta sumă de 97935,52 CHF, plus cheltuieli de executare în cuantum de 11 440, 59 lei (care au crescut ulterior). CINE ESTE SPECULANT? După ce mi-au luat 64000 de CHF și casa am de plată mai mult decât creditul inițial? O fi bine așa? A propos, nu cumva lucrezi la CCR?

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

Gala BURSA 2019

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatTMPS