EDIŢIE SPECIALĂ DEDICATĂ ZILEI NAŢIONALE A ROMÂNIEI - ÎNTÂI DECEMBRIE/ INTERVIU CU BOGDAN GHEORGHIU, MINISTRUL CULTURII"Cultura are nevoie de continuitate şi de măsuri coerente, de debirocratizare"

A CONSEMNAT DAN NICOLAIE
Ziarul BURSA #Cultură / 01 decembrie 2020

Bogdan Gheorghiu

Bogdan Gheorghiu

Despre salvarea prin cultură s-a vorbit adesea în momentele de criză. Pandemia a dus, acum, cultura într-o criză fără precedent. Ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, ne-a vorbit despre problemele acestui sector atât de sensibil, dar şi despre importanţa acestuia pentru o naţiune.

Reporter: Poate fi cultura liantul de care are nevoie România pentru a traversa cât mai sigur aceste vremuri tulburi?

Bogdan Gheorghiu:Cultura a supravieţuit indiferent cât de grele au fost vremurile şi a reprezentat întotdeauna, pentru naţiuni, o modalitate de rezilienţă. O cultură puternică înseamnă patrimoniu şi identitate culturală, în aceeaşi măsură în care înseamnă şi o industrie festivalieră recunoscută internaţional şi arte contemporane valoroase. Mai mult ca oricând, societatea are nevoie de cultură, de compensare a limitărilor impuse de măsurile de diminuare a crizei generate de COVID-19, are nevoie ca umanitatea să fie reconfirmată prin artă, are nevoie de soluţii pentru depăşirea prezentei traume colective prin expresii culturale care să ofere sentimentul de rezoluţie, fie mentală, fizică sau spirituală. De data aceasta şi reprezentanţii domeniului cultural au nevoie de un răspuns ferm din partea societăţii, un răspuns prin care să transmitem unitar mesajul românilor: cultura trebuie protejată!

Reporter: Care este evenimentul care a reprezentat un moment de vârf pentru cultura autohtonă?

Bogdan Gheorghiu:Nu a fost un singur moment. Cultura are multe sectoare şi în fiecare s-a întâmplat ceva notabil anul acesta. Am inaugurat două muzee: Muzeul Naţional Constantin Brâncuşi, care a fost înfiinţat prin Legea nr. 199/2015 şi care a stat închis până în 19 februarie 2020, şi Muzeul Naţional Brătianu, care a fost dat în comodat Consiliului Judeţean timp de 2 ani, însă acesta nu a efectuat nicio investiţie reală şi a exploatat în mod necorespunzător imobilul.

Am preluat donaţia casei Vârnav Liteanu din partea moştenitorilor familiei Sturdza. Ignorată de toţi cei care au fost la conducerea ministerului, a fost acceptată de către Guvernul Liberal pe 22 iunie 2020. Aici vom înfiinţa un centru de formare restauratori, iar al doilea centru va fi în Bârlad, judeţul Vaslui, prin parteneriatul cu administraţia locală.

Am reluat procedura de a înscrie situl Roşia Montană în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Am semnat 31 de contracte în valoare de 19,55 milioane de euro reprezentând finanţare nerambursabilă aferentă proiectelor depuse în cadrul Programului RO-CULTURA, finanţat prin Granturile SEE 2014 - 2021.

Reporter: Pandemia este considerată de mulţi creatori autohtoni drept cel mai greu moment din istorie pentru artă în general. Există un proiect menit să-i ajute? Ce consideraţi că ar trebui făcut pentru ca acest domeniu să-şi revină?

Bogdan Gheorghiu: Sectoarele cultural-creativ au fost puternic afectate de efectul pandemiei, care a împiedicat, în primul rând, interacţiunea cu publicul. Acest lucru a devenit foarte repede resimţit economic, atât din cauza restricţiilor care impun menţinerea distanţării fizice - prin urmare am avut mai puţini spectatori -, cât şi din pers­pectiva prioritizării costurilor serviciilor şi bunurilor culturale în coşul românilor.

Au fost mai multe măsuri în contextul crizei sanitare SARS-CoV-2 pentru a sprijini sectorul cultural şi aş vrea să vorbesc cronologic des­pre ele. La începutul pandemiei nu era reglementat un mijloc de protecţie socială pentru persoanele fizice care au obţinut venituri exclusiv din drepturi de autor şi drepturi conexe. Prin dialogul susţinut al Ministerul Culturii cu Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale am reuşit să reglementăm indemnizaţia de 75% din salariul mediu brut pe ţară pentru aceştia până în iunie 2021. Tot un proiect de susţinere a culturii în această perioadă dificilă este şi "Acces Online", prin care am finanţat 19 proiecte cu un buget total de 1 milion lei şi cu peste 270 de lucrători culturali beneficiari. Apoi, am alocat 2.000.000 lei pentru MNAR, pentru achiziţia de artă contemporană, susţinând astfel artiştii plastici contemporani. Am reglementat biletele achiziţionate de public la evenimentele care nu au putut fi desfăşurate în anul 2020. Astfel, biletele vândute deja pot fi folosite pentru evenimentele reprogramate sau se pot transforma în vouchere pentru întreaga sumă plătită organizatorului.

În urma insistenţelor realizate pe lângă Ministerul Fondurilor Europene, deşi iniţial nu erau vizate, au fost incluse în cadrul OUG nr. 130/2020 (Granturile nerambursabile din fonduri europene) IMM-urile, PFA şi ONG-urile cu activitate economică din sectoarele cultural-creative ca beneficiari eligibili pentru microgranturi sau granturi, acordate pentru asigurarea capitalului de lucru sau investiţii. Un alt sprijin este finanţarea a 62 de proiecte, prin Programul Cultural Prioritar, cu buget total de 8,537 milioane de lei. Printre proiecte s-au aflat TIFF, Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu, Concursul Internaţional George Enescu, Gala Uniter.

În continuarea activităţilor de susţinere a sectorului cultural, următorul demers al Ministerului Culturii, cu sprijinul Guvernului, este operaţionalizarea schemei de ajutor de stat pentru perioada 2021-2022, pentru a veni în sprijinul sectorului cultural, unde au fost sistate activităţile, ca măsură de precauţie pentru evitarea răspândirii SARS COV-2. Schema de ajutor de stat vizează cinci măsuri, iar beneficiarii eligibili sunt entităţi de drept privat: organizaţii neguvernamentale şi societăţi comerciale (atât IMM-uri, cât şi întreprinderi mari) care au desfăşurat activităţi în ultimii doi ani conform raportului de activitate asumat de reprezentantul legal al solicitantului în unul dintre următoarele domenii culturale: artele spectacolului (teatru, muzică, dans), artele vizuale (pictură, sculptură, film, fotografie), patrimoniu, carte, audio-vizual, educaţie culturală. Aceştia trebuie să fie înscrişi la data depunerii proiectului în Registrul Sectorului Cultural gestionat de Institutul Naţional de Cercetare şi Formare Culturală (INCFC), instituţie în subordinea Ministerului Culturii. Pentru realizarea acestui obiectiv este estimată o alocare bugetară de aproximativ 100 de milioane de euro.

Un alt proiect strategic este realizarea Statutului lucrătorului cultural, prin modificarea Legii nr. 8/1996, pentru crearea cadrului necesar de elaborare şi adoptare ale acestui statut. Este necesară încadrarea legală a tuturor profesiilor din sectoarele culturale, pentru a asigura cadrul elementar de protecţie socială pentru artiştii şi lucrătorii culturali din România, pentru a permite buna finanţare a activităţii lor şi pentru a reda încrederea şi prestigiul profesiilor artistice şi culturale. Pentru multe dintre aceste profesii, cadrul legal trebuie actualizat, pentru altele trebuie creat.

Criza Covid-19 ne-a arătat cât de vulnerabil este segmentul independent şi cât de greu este de reglementat orice politică de protecţie socială în lipsa unui statut clar al lucrătorului cultural. Se va elabora cu maximă celeritate un proiect legislativ care să reglementeze corect acest domeniu, în concordanţă cu nevoile societăţii.

Reporter: Care sunt provocările majore pentru minister în 2021?

Bogdan Gheorghiu:În primul rând, implementarea eficientă a schemei de ajutor de stat pentru sectorul cultural. Aceasta este prioritatea şi provocarea Ministerului Culturii pentru 2021. Suplimentar, Digitalizarea Ministerului Culturii şi a instituţiilor din subordine se impune cu prioritate pentru debirocratizarea instituţiei. În acest sens este programată crearea unei platforme unice, la nivelul Ministerului Culturii, care să gestioneze toate aplicaţiile financiare reglementate prin Ordonanţa nr. 51/1998 privind îmbunătăţirea sistemului de finanţare a programelor, proiectelor şi acţiunilor culturale, Ordonanţa Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, precum şi alte tipuri de finanţare. Totodată, această platformă va putea fi folosită pentru depunerea documentaţiei pentru obţinerea acordului scris, în cazul executării lucrărilor şi va asigura o gestionare mai eficientă şi transparentă a timpului pentru soluţionarea dosarelor. De asemenea, protejarea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural naţional reprezintă o prioritate pentru anul următor. Atunci când definim patrimoniul cultural, trebuie avut în vedere specificul fiecărui tip de patrimoniu: material-imaterial, mobil-imobil, subacvatic. În acest sens, trebuie prioritizată finalizarea Codului Patrimoniului - elaborarea şi adoptarea proiectului de lege care să cuprindă toate prevederile legale în vederea creionării unui cadru unitar la nivelul patrimoniului naţional din România, Managementul siturilor UNESCO - realizarea cadrului legal necesar pentru salvgardarea siturilor înscrise în lista mondială a patrimoniului UNESCO, dar şi continuarea Planului de acţiuni Roşia Montană. Totodată, programul naţional Timişoara Capitală Culturală a Culturii va reprezenta o provocare pentru Ministerul Culturii şi trebuie împreună cu administraţia locală şi cu reprezentanţii sectorului cultural să identificăm cea mai bună variantă pentru proiectele şi investiţiile culturale din Timişoara.

Reporter: La bilanţul de un an de la instalare, au fost voci care au afirmat că aţi prins cel mai greu mandat. Au fost depăşite momentele critice care au făcut mandatul atât de greu?

Bogdan Gheorghiu:În urmă cu un an, am preluat un minister care, timp de 30 de ani, a avut 26 de miniştri. Ce am găsit la minister? Multe blocaje! Prin activitatea mea de un an, am reuşit să deblochez multe dintre ele: Muzeul Naţional Brătianu, donaţia conacului Vârnav-Liteanu din Suceava ( care a fost uitată la sertar de ceilalţi miniştri), Registrul Sectorului Cultural - un instrument necesar care a lipsit în ultimii 30 de ani din politicile publice culturale şi pe care ni l-am fi dorit înainte de începerea pandemiei pentru a putea analiza impactul măsurilor pe care le aveam în vedere. Din acest motiv, pentru a afla care este efectul real al tuturor măsurilor noastre, am reuşit să creăm baza pentru întocmirea acestui registru ce trebuie să reprezinte o hartă a sectoarelor cultural-creative din România. Un alt exemplu îl reprezintă programul Tezaur Uman Viu, demarat în urmă cu 10 ani, care nu se bucura de nicio activitate de promovare a patrimoniului imaterial pe care aceştia îl conservă. Am decis să schimb această stare de fapt şi am digitalizat programul, în prezent fiind încărcate pe pagina web a Ministerului Culturii fişele tuturor celor 62 de persoane care au primit această distincţie. Ba mai mult, dorim să realizăm parteneriate cu autorităţile locale pentru acest program şi chiar parteneriate care să vizeze mai multe aspecte ale patrimoniului cultural, fie el imaterial, material, mobil sau imobil. Concluzia este una simplă: cultura are nevoie de continuitate şi de măsuri coerente, de debirocratizare, de o echipă care să se implice la toate nivelurile.

Reporter: Vă mulţumim!

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

BTPay

Curs valutar BNR

20 Ian. 2021
Euro (EUR)Euro4.8741
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.0207
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.5221
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.5103
Gram de aur (XAU)Gram de aur239.7608

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

The Diplomat-Bucharest Awards Gala 2021
Video

ENGLISH SECTION

more articles

Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro