Fără reforme reale, justiţia din România va rămâne într-o perioada cea mai sumbră , spun două asociaţii de magistraţi

A.P.
Anticorupţie / 09 noiembrie 2020

Fără reforme reale, justiţia din România va rămâne într-o perioada cea mai sumbră , spun două asociaţii de magistraţi

"Scurtul bilanţ al principalelor măsuri întreprinse în intervalul noiembrie 2019-noiembrie 2020", prezentat zilele trecute de Ministerul Justiţiei, reprezintă oglinda fidelă a neputinţei sau lipsei de voinţă politică, ambele caracteristice ultimului an, se arată într-un comunicat dat duminică publicităţii de Asociaţia Formului Judecătorilor şi de Asociaţia Iniţiativa pentru Justiţie, potrivit g4media.

Potrivit celor două asociaţii, chiar dacă Ministerul Justiţiei şi Consiliul Superior al Magistraturii au negat în mod constant evidenţa, instanţele judecătoreşti şi parchetele s-au transformat în ultimele luni în focare de coronavirus, existând sute de cazuri de infectări în rândul magistraţilor şi personalului auxiliar, instanţe şi parchete închise total sau parţial, tot mai mulţi magistraţi şi grefieri la ATI, grefieri decedaţi etc.

Redăm mai jos continuarea comunicatului celor două asociaţii de magistraţi:

"Deşi ambele asociaţii au solicitat în numeroase rânduri digitalizarea extinsă a instanţelor de judecată şi adoptarea cu rapiditate a unui act normativ în vederea stabilirii unor reglementări în acest sens, autorităţile competente trenează în mod nepermis acest lucru, ignorând cu obstinaţie realitatea cruntă.

Acelaşi lucru se întâmplă şi în privinţa modificărilor necesar a fi imediat aduse legilor justiţiei. Deşi actualul Guvern este în funcţie de peste un an, "legile justiţiei" în varianta Iordache-Toader sunt în continuare aplicabile, fără niciun fel de ajustare, în ciuda criticilor în cascadă ale entităţilor internaţionale relevante şi ale magistraţilor români.

Atât Secţia Specială de parchet, creată pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, cât şi Inspecţia Judiciară, subordonată legislativ unei singure persoane, funcţionează în baza aceloraşi norme criticate acerb de organismele internaţionale.

Pentru promovarea la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se organizează acelaşi tip de interviu formal în faţa Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, Secţie care, în majoritatea sa, a susţinut necondiţionat modificările legislative criticate atât în rapoartele MCV, cât şi de entităţile internaţionale (GRECO, Comisia de la Veneţia). În plus, în magistratură nu se mai organizează concursuri de admitere, deoarece puterea legislativă şi puterea executivă nu sunt capabile să adopte o reglementare rapidă, pentru a se conforma unei decizii a Curţii Constituţionale pronunţate în martie 2020.

De asemenea, Raportul Comisiei Europene din 30 septembrie 2020 privind statul de drept - Capitolul consacrat situaţiei statului de drept în România - menţionează că procurorul general şi procurorul-şef al DIICOT au fost numiţi (de preşedintele Klaus Iohannis, la propunerea ministrului justiţiei, Cătălin Predoiu), "în ciuda unui aviz negativ al CSM.

Această situaţie a evidenţiat problemele persistente descrise anterior de Comisie, care a recomandat, în contextul MCV, necesitatea unor proceduri de numire în funcţie mai solide şi independente şi a sugerat că o cale sigură de a ajunge la o soluţie durabilă ar fi solicitarea sprijinului Comisiei de la Veneţia".

Exerciţiul de imagine reprezentat de proiectul de modificare a legilor justiţiei, a cărui dezbatere publică a fost programată până în martie 2021, fără a ţine cont de caracterul urgent al modificărilor necesare, nu ajută în niciun mod magistratura onestă şi independentă.

Cu toată dezbaterea parlamentară aferentă, aceste modificări ar putea fi adoptate şi intra în vigoare cel mai devreme în anul 2022, ţinând seama şi de posibilele sesizări succesive ale Curţii Constituţionale cu obiecţii de neconstituţionalitate. Până atunci, îşi vor produce efecte nocive toate modificările intrate în vigoare în anul 2018 şi menţinute de actualul Guvern.

Deşi, sub presiune publică, Ministerul Justiţiei a propus desfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, acel proiect a fost acompaniat de instituirea unor filtre inacceptabile, ce transformau secţiile Consiliului Superior al Magistraturii în veritabile instanţe de judecată, prealabil cercetării penale a oricăror posibile infracţiuni comise de magistraţi.

Proiectul respectiv, criticat de asociaţii ale magistraţilor români, a rămas în nelucrare, neexistând voinţa de a fi dus la bun sfârşit, cu modificările necesare, fiind evident că demersul nu era unul coerent şi serios, cât timp Ministrul Justiţiei a anunţat că nu se va trimite în Parlament acest proiect până când nu va exista o majoritate favorabilă adoptării sale.

Noul proiect de lege anunţat la 30 septembrie 2020 de Ministrul Justiţiei preia unele măsuri pe care ambele asociaţii profesionale le-au solicitat în ultimii ani (spre exemplu, desfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, examene meritocratice, alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii - judecători şi, respectiv, procurori - de toate adunările generale ale judecătorilor, respectiv ale procurorilor, abrogarea limitărilor cu privire la libertatea de exprimare, materializate în obligaţia de abţinere a magistraţilor de la "manifestarea sau exprimarea defăimătoare în raport cu celelalte puteri ale statului"; renunţarea la dispoziţiile care prevăd dublarea perioadei de pregătire în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii; respectarea rolului şi a atribuţiilor stabilite de Constituţie pentru Consiliul Superior al Magistraturii, ca organism colegial, prin înlăturarea transferării arbitrare a unor atribuţii ale Plenului către secţii sau către anumiţi judecători, în funcţie de gradul profesional deţinut, de natură a deturna funcţionarea colegială; revizuirea dispoziţiilor privind revocarea membrilor CSM, în sensul unei proceduri flexibile şi accesibile, abrogarea unor dispoziţii de natură a încărca nejustificat volumul de muncă al instanţelor şi parchetelor etc.).

Cu toate acestea, în cadrul demersului de modificare a legilor justiţiei, se remarcă faptul că unele prevederi din vechea reglementare rămân neschimbate şi apar unele dispoziţii noi, care, însă, pot afecta grav independenţa justiţiei.

Astfel, procedurile de numire a procurorilor de rang înalt nu respectă recomandările formulate constant prin rapoartele Comisiei Europene în cadrul Mecanismului de cooperare şi de verificare, rapoartele Grupului de State împotriva Corupţiei (GRECO) privind România şi avizele Comisiei de la Veneţia şi Consiliului Consultativ al Procurorilor Europeni (CCPE).

Factorul politic continuă să păstreze rolul crucial în alegerea/revocarea procurorilor de rang înalt, în condiţiile în care recomandările tuturor entităţilor internaţionale relevante au fost în sensul că numirea şi revocarea în funcţiile cele mai înalte din parchete să se facă printr-o procedură transparentă şi bazată pe criterii obiective, în cadrul căreia Consiliului Superior al Magistraturii să i se acorde un rol mult mai important.

Se reintroduce posibilitatea exercitării acţiunii disciplinare împotriva judecătorilor şi a procurorilor de către Ministrul Justiţiei, măsură care va aduce atingere independenţei magistraţilor, prin interferenţa în gestionarea aspectelor de natură disciplinară din cariera judecătorilor şi procurorilor.

În cazul în care un ministru al justiţiei, ce face parte dintr-un partid politic, poate exercita acţiunea disciplinară împotriva unui procuror sau unui judecător care cercetează/judecă faptele comise de un coleg de partid sau de un prieten al ministrului ori de o persoană care face parte din acelaşi grup de interese politice, este evident că va fi supus unei presiuni enorme, ceea ce afectează, în mod inacceptabil, independenţa acestora.

De altfel, Comisia Europeană, cu ocazia analizării situaţiei din Polonia (unde, printre modificările Legii privind organizarea Curţii Supreme s-a prevăzut posibilitatea ministrului justiţiei de a iniţia acţiuni disciplinare împotriva judecătorilor instanţei supreme şi de a influenţa desfăşurarea investigaţiilor), î­n cadrul Recomandării din 26 iulie 2017, a statuat la punctul 3.5.2, par.40 şi 42, următoarele: "În special, implicarea ministrului justiţiei în procedurile disciplinare împotriva judecătorilor Curţii Supreme ar constitui o ameninţare la adresa independenţei acestora: faptul că ministrul justiţiei ar avea competenţa de a iniţia proceduri disciplinare împotriva judecătorilor Curţii Supreme şi, de asemenea, de a influenţa desfăşurarea investigaţiilor ar oferi ministrului justiţiei un instrument suplimentar de exercitare a unei presiuni considerabile asupra judecătorilor.

Simpla ameninţare reprezentată de faptul că pot fi iniţiate proceduri disciplinare în conformitate cu instrucţiunile ministrului justiţiei ar afecta în mod direct independenţa judecătorilor Curţii Supreme. Curtea de Justiţie a statuat că, pentru ca o instanţă să fie independentă, aceasta ar trebui să îşi exercite funcţiile în întregime în mod autonom, fără a fi subordonată niciunui alt organism şi să fie astfel protejată împotriva intervenţiilor externe sau a presiunilor susceptibile să pună în pericol soluţionarea în mod independent de către membrii acesteia a cauzelor cu care sunt sesizaţi. Aceste condiţii nu sunt îndeplinite în cazul de faţă. În consecinţă, judecătorii Curţii Supreme se pot simţi presaţi să urmeze poziţia adoptată de puterea executivă atunci când se pronunţă asupra cauzelor."

Contrar explicaţiilor oferite de Ministerul Justiţiei, proiectul de lege propus nu urmăreşte asigurarea unei reprezentări adecvate a conducerii instanţelor şi parchetelor în cadrul colegiilor de conducere. Dimpotrivă, prin introducerea ca membri de drept, în colegiile de conducere ale instanţelor, a vicepreşedinţilor şi preşedinţilor de secţii, concomitent cu reducerea numărului de membri fără funcţii de conducere (rămaşi pur simbolic în colegiu) se afectează tocmai ideea democratizării deciziei/conducerii în instanţele de judecată şi asigurării unei contraponderi în raport cu atribuţiile preşedintelui instanţei.

Sunt transformate, practic, colegiile de conducere în echipa de suport a preşedinţilor de instanţă (desemnaţi de comisii numite de Secţia pentru judecători a CSM, secţie care numeşte direct şi preşedinţii de secţii din instanţe), devenind şi un fel de formalităţi administrative inutile. Funcţia de execuţie se va confunda cu funcţia decizională, preşedintele şi echipa sa preluând efectiv orice atribut decizional în cadrul instanţei, cu consecinţa ca echipa managerială să aducă la îndeplinire propriile hotărâri.

Or, componenta decizională ar trebui să revină tuturor judecătorilor şi să poată fi exercitată prin reprezentanţi democratic aleşi. Schimbarea componenţei colegiilor de conducere ale instanţelor şi parchetelor a fost instituită în anul 2005 tocmai în vederea asigurării accesului mai larg al judecătorilor şi procurorilor la procesul decizional din cadrul instituţiei în care îşi desfăşoară activitatea.

Ţinând seama şi de atribuţiile preşedinţilor de instanţe în evaluarea profesională individuală a judecătorilor din instanţa pe care o conduc administrativ (aceştia fiind membri de drept în comisiile de evaluare), este limpede că măsura propusă de proiectul Ministerului Justiţiei întăreşte nepermis rolul unor persoane numite în instanţe cu largul concurs al Secţiei pentru judecători a CSM, în detrimentul independenţei individuale a judecătorilor, plasaţi practic într-o formă inacceptabilă de control ierarhic.

Referitor la procedurile de evaluare a judecătorilor, Comisia de la Veneţia a stabilit următoarele: "[...] Această dispoziţie pare problematică, întrucât defineşte preşedintele instanţei drept o figură centrală în procesul de evaluare a judecătorilor. Acest lucru nu numai că poate duce la un conflict de interese, dar şi la abuzuri, limitând independenţa individuală a judecătorilor." - CDL-AD (2013)015, Aviz cu privire la proiectul de lege privind instanţele din Bosnia şi Herţegovina, par.66.

Opinia Cititorului ( 3 )

  1. magistratii din Galati niste nenorociti care dau cistig de cauza tuturor proceselor contra statului prin diferite tertipuri....tardiv, expectia neconstitutionala.....lipsa angajarii unui avocat......toate procesele verbale abuzive, false, in afara probelor ,sint pierdute de catre omul de rind in favoarea statului. Asta este justitia romaneasca...o cloaca de justitie politica.

    procesele verbale incheiate de vinatorii de amenzi , aparatorii, armata hotilor de politicieni.....politia si jandarmeria romana.

    Ce nu mi-a placut mereu la "justitia" asta e ca vede mereu pe sub baticul legat la ochi; in partea de jos, cand ii se baga mita!

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Dtlawyers
Apanova
BTPay
Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale

Curs valutar BNR

22 Apr. 2021
Euro (EUR)Euro4.9255
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.0911
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.4662
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.6870
Gram de aur (XAU)Gram de aur235.1457

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro