Abonament gratuit

ÎN PRIMELE PATRU LUNI DIN ACEST AN FAŢĂ DE PERIOADA SIMILARĂ DE ANUL TRECUTDeficitul bugetar s-a adâncit la 2,48%, de la 1,1% din PIB

MIHAI GONGOROI
Macroeconomie /

Deficitul bugetar s-a adâncit la 2,48%, de la 1,1% din PIB

Venituri de 98,21 miliarde de lei, minus 1,3%, şi cheltuieli de 125 miliarde de lei, plus 12,7%, în primele patru luni din an 

Execuţia bugetului general consolidat în primele patru luni ale anului 2020 a înregistrat un deficit de 26,82 miliarde lei, echivalentul a 2,48% din PIB, potrivit unui comunicat al Ministerului de Finanţe remis Redacţiei. Acesta este cel mai ridicat deficit consemnat pe primele 4 luni dintr-un an din cel puţin ultimul deceniu, iar deficitul bugetar în perioada similară din 2019 a fost de 1,1% la un PIB mai mic în termeni nominali.

Ministerul afirmă totuşi că din deficitul de 26,82 miliarde de lei, mai mult de jumătate este generat de sumele lăsate în mediul economic prin facilităţile fiscale adoptate de Guvern pentru combaterea efectelor epidemiei de COVID-19, precum şi că încasările din aprilie 2020 sunt superioare încasărilor din luna similară a anului anterior.

"Creşterea deficitul bugetar aferent primelor patru luni ale anului curent, comparativ cu cel înregistrat în perioada similară a anului trecut, este explicată în principal de evoluţia nefavorabilă a încasărilor bugetare în lunile martie si aprilie ca urmare a amânarea plăţii unor obligaţii fiscale de către agenţii economici pe perioada stării de urgenţă (11,1 mld. lei) şi restituirile suplimentare de TVA de 3,11 mld. lei pentru susţinerea lichidităţii în sectorul privat cu un impact semnificativ în martie, în timp ce în luna aprilie dinamica veniturilor a revenit în teritoriul pozitiv. De asemenea, pe partea de cheltuieli, faţă de creşterea bugetară prin efectul legilor s-a înregistrat o creştere a cheltuielilor de investiţii cu 3,15 mld. lei faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, precum şi plăţi cu caracter excepţional generate de epidemia COVID-19 de aproximativ 1,2 mld. lei", se precizează în raportul privind execuţia bugetară.

Veniturilebugetului general consolidat au însumat 98,21 mld lei înprimelepatruluni ale anului 2020, înscădere cu 1,3% faţă de nivelulînregistratînperioadasimilarăaanuluitrecut, reflectândcontracţiaîncasărilorbugetareînmartie (-25,1% an/an), ca urmare a facilităţilorfiscaleacordatepentrususţinereaeconomieiîncontextulinstituiriistării de urgenţă. Înlunaaprilie veniturile totale au crescut cu 1,16 mld lei, respectiv 4,7%, susţinute de dinamica veniturilor fiscale (impozit pe profit, impozit pe salarii şi venit şi accize) şi sume primite de la UE în contul plăţilor efectuate.

Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 125,03 mld lei au crescut în termeni nominali cu 12,7% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile au înregistrat o creştere cu 1,1 puncte procentuale de la 10,5% din PIB 2019 la 11,6% din PIB în 2020. Potrivit Ministerului, majorarea cheltuielilor se datorează şi măsurilor care au fost avute în vedere pentru combaterea epidemiei de COVID-19, respectiv a sumelor necesare finanţării în regim de urgenţă a cheltuielilor de gestionare a situaţiei epidemiologice cauzate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, pe de o parte, precum şi a măsurilor cu caracter excepţional, în domeniul social şi economic, pentru diminuarea efectelor negative asupra economiei cauzate de măsurile adoptate pentru limitarea infectării în rândul populaţiei. Astfel, doar în luna aprilie s-au plătit 312,0 mil lei pentru indemnizaţii acordate pe perioada suspendării temporare a contractului individual de muncă din iniţiativa angajatorului, 95,9 mil lei pentru indemnizaţii acordate pentru alţi profesioniştii, precum şi pentru persoanele care au încheiate convenţii individuale de muncă care întrerup activitatea ca urmare a efectelor SARS-CoV-2, 0,2 mil lei pentru indemnizaţii acordate părinţilor pentru supravegherea copiilor pe perioada închiderii temporare a unităţilor de învăţământ.

I. La capitolul venituri s-a înregistrat următoarea dinamică:

Încasările din impozitul pe salarii şi venit au înregistrat 7,85 mld lei în primele patru luni ale anului curent, cu 7,9% mai mari faţă de perioada similară a anului trecut. Această majorare a fost susţinută de creşterea numărului de salariaţi cu 0,5% şi a câştigului mediu brut la nivelul economiei cu 8,5% în perioada dec-mar 2020 comparativ cu perioada similară a anului precedent.

În structură, cea mai importantă categorie - încasările din impozitul pe salarii au crescut cu 3,1% în primele patru luni. După un avans însemnat în primele două luni, se remarcă o decelerare în martie-aprilie (datorată atât prorogării termenului de plată a impozitului pe venit, odată cu instituirea stării de urgenţă, cat şi încetinirii câştigului salarial în economie la 6,7% în martie).

Contribuţiile de asigurări au înregistrat 36,24 mld lei înprimelepatruluni ale anului 2020 şiprezintă o creştere de 1,1% faţă de nivelulînregistratînperioadacorespunzătoareaanuluitrecut. Similar evoluţieiveniturilor din impozitul pe venit, dinamicaîncasărilor din contribuţiisociale a fostinfluenţată de decelerareafondului de salarii din economie. Totodată,contribuţiile sociale au fost afectate de modificarea bazei de calcul a CAS şi CASS datorată de salariaţii cu contract individual de muncă cu timp parţial şi de prorogarea termenului de plată a declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice de la 15 martie 2020 la data de 25 mai 2020 inclusiv.

Prorogarea termenului de plată a condus la reducerea veniturilor din contribuţii sociale în luna aprilie (-1,7%, an/an), încasările fiind cu 1,46 mld lei mai reduse decât obligaţiile fiscale declarate de către contribuabili.

Încasările din impozitul pe profit au însumat 6,46 mld lei în primele patru luni ale anului curent, în scădere cu 8,2% (-0,57 mld lei) faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut. Evoluţia negativă este explicată de amânarea achitării unor obligaţii fiscale în lunile martie de către contribuabilii plătitori de impozit pe profit (OUG nr. 29/2020) şi de bonificaţiile de 5% pentru marii contribuabili, respectiv 10% pentru contribuabilii mici şi mijlocii, acordate pentru plata la scadenţă a impozitului pe profit (OUG 33/2020, impact de 219 mil. lei). Totuşi, acordarea bonificaţiilor a condus la o dinamică pozitivă a veniturilor din impozitul pe profit în aprilie, de 27,6% (an/an).

Încasările din TVA au înregistrat 15,94 mld lei în primele patru luni ale anului 2020, în scădere cu 18,8% faţă de nivelul înregistrat în perioada similară a anului trecut.

Evoluţia încasărilor nete de TVA în primele patru luni ale anului a fost influenţată negativ de: (i) creşterea rambursărilor de TVA cu 51,7% (an/an), nivelul record al acestora fiind atins în luna martie, odată cu instituirea stării de urgenţă, cu scopul de a asigura companiilor un nivel de lichiditate suplimentar pe perioada stării de urgenţă; (ii) prorogarea termenului de plată pentru lunile martie - aprilie; (iii) evoluţiile economice nefavorabile din sectoarele economice, începând cu luna martie, pe fondul instituirii stării de urgenţă: comerţul cu amănuntul, serviciile de piaţă prestate populaţiei şi industria.

Veniturile din accize au însumat 10,15 mld lei în primele patru luni ale anului 2020, şi prezintă un avans de 12,5% faţă de nivelul înregistrat în perioada similară a anului trecut.

Veniturile din accizele pentru produse energetice au scăzut în primele patru luni ale anului cu 9,6% an/an, în principal ca urmare a reducerii încasărilor în lunile martie (-10,9% an/an) şi aprilie (-36,6%), de altfel aşteptată în contextul instituirii stării de urgenţă. Veniturile dinaccizelepentruprodusele din tutun au înregistratînprimelepatruluni ale anului un avanssemnificativ de 40,34% (an/an), susţinutşi de majorareaniveluluiaccizei la ţigarete cu 4,2%.

Veniturile din taxele pe utilizarea bunurilor au înregistrat 1,97 mld lei, în creştere cu 50,6% comparativ cu primele patru luni ale anului 2019, inclusiv încasările din taxele pentru prelungirea unor licenţe a frecvenţelor radio (HG nr. 226/2020).

Veniturile nefiscale au înregistrat 7,36 mld lei în primele patru luni ale anului 2020, în creştere cu 7,0% faţă de încasările din aceeaşi perioadă a anului 2019. Dinamica pozitivă a veniturilor nefiscale a fost atenuată de scăderea încasărilor din luna aprilie.

Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate şi donaţii au totalizat 5,9 mld lei în primele patru luni ale anului 2020, în creştere cu 15,2% faţă de perioada similară a anului trecut.

II. La capitolul cheltuieli s-a înregistrat următoarea dinamică:

Cheltuielile de personal au însumat 35,07 mld lei, în creştere cu 6,0% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, reflectându-se majorările salariale, îndemnizaţia de hrană, atât cele aplicate începând cu 1 ianuarie 2019, acordate în temeiul Legii cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cât şi majorările salariale aplicate cu 1 ianuarie 2020. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 3,2% din PIB , cu 0,1 puncte procentuale peste nivelul din aceeaşi perioadă a anului anterior. Cheltuielile de personal în luna aprilie au fost de 8,85 mld lei, înregistrându-se anumite economii faţă de lunile precedente.

Cheltuielile cu bunuri şi servicii au fost 16,70 mld lei, în creştere cu 19,5% faţă de anul precedent. În cadrul bugetului general consolidat, majorările faţă de medie se înregistrează la nivelul administraţiei locale (22,9%) şi la instituţiile publice finanţate integral sau parţial din venituri proprii (22,5%), majorări determinate în special de plăţi suplimentare pentru medicamente, materiale sanitare, reactivi şi alte produse necesare diagnosticării şi tratării pacienţilor infectaţi cu coronavirusul SARS-CoV-2.

De asemenea, o creştere se reflectă şi la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate de 14,8% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior determinată de deconturile mai mari pentru plata medicamentelor care fac obiectul contractelor cost-volum rezultat şi pentru decontarea serviciilor medicale în ambulatoriu.

Cheltuielile cu asistenţa socială au fost de 43,72 mld lei în creştere cu 17,2% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Evoluţia cheltuielilor cu asistenţa socială a fost influenţată, în principal, de majorarea punctului de pensie, începând cu 1 septembrie 2019, cu 15%, respectiv de la 1.100 lei la 1.265 lei, a îndemnizaţiei sociale pentru pensionari garantată cu 10%, majorarea alocaţiilor de stat pentru copii începând cu 1 mai 2019, precum şi indexarea acestora cu rata inflaţiei din anul 2019, începând cu 1 ianuarie 2020. Totodată, începând cu luna aprilie s-au realizat plăţi determinate de măsurile care au fost luate cu caracter excepţional, în domeniul social şi economic, pentru diminuarea efectelor negative generate de pandemia de COVID 19, cum ar fi plata pentru indemnizaţii acordate pe perioada suspendării temporare a contractului individual de muncă din iniţiativa angajatorului în valoare de 312 mil lei şi pentru indemnizaţii acordate pentru alţi profesioniştii, precum şi pentru persoanele care au încheiate convenţii individuale de muncă care întrerup activitatea ca urmare a efectelor SARS-CoV-2 în valoare de 95,9 mil lei. De asemenea, se continuă ritmul accelerat de decontări ale indemnizaţiilor de asigurări sociale de sănătate pentru concedii medicale în scopul diminuării stocului de plăţi restante aferente acestora, astfel că în luna aprilie plăţile au fost de 365,9 milioane lei.

Cheltuielile cu subvenţiile au fost de 3,0 mld. lei, cea mai mare parte dintre acestea fiind alocate către sectorul agricol, respectiv ajutoarele naţionale tranzitorii în sectorul vegetal şi zootehnic.

Alte cheltuieli au fost de 1,91 mld. lei, reprezentând, în principal, sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, conform legislaţiei în vigoare, burse pentru elevi şi studenţi, alte despăgubiri civile, precum şi indemnizaţii acordate părinţilor pentru supravegherea copiilor pe perioada închiderii temporare a unităţilor de învăţământ (0,2 milioane lei).

Cheltuielile privind proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvenţiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 6,91 mld. lei, cu 20,5% mai mari comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.

Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în valoare de 9,96 mld. lei, cu 46,3% mai mult decât aceeaşi perioadă a anului precedent. În cadrul bugetului general consolidat, majorările apar la bugetul de stat şi la bugetele locale atât din fonduri naţionale, cât şi aferente proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile.

De asemenea, din bugetul Ministerului Afacerilor Interne s-au plătit 191,9 milioane lei pentru achiziţionarea de produse - stocuri de urgenţă medicală, inclusiv scannere termice pentru combaterea răspândirii infecţiei cu coronavirusul SARS-COV-2.

Opinia Cititorului ( 2 )

  1. E bine că au apărut aceste cifre, altfel economia lu Catzu creștea, deși peste 1 milion de oameni au fost dați afara de la job și restul au fost arestați în case. Să vedeți când vor veni datele pe mai, va fi prăpăd.

    1. 0.CONTEXTUL CLAUZEI GENERALE DE EVADARE

      La 20 martie 2020, Comisia a adoptat o comunicare privind activarea clauzei generale de evadare a Pactului de stabilitate și creștere. Clauza, prevăzută la articolul 5 alineatul (1), la articolul 6 alineatul (3), la articolul 9 alineatul (1) și la articolul 10 alineatul (3) din Regulamentul (CE) 1466/97 și la articolul 3 alineatul (5) și la articolul 5 alineatul (2) din Regulamentul (CE) ) 1467/97, facilitează coordonarea politicilor bugetare în perioadele de criză economică severă. În comunicarea sa, Comisia a împărtășit opinia Consiliului că, având în vedere încetinirea creșterii economice preconizate care rezultă din focarul COVID-19, 

      condițiile actuale permit activarea clauzei. La 23 martie 2020, miniștrii finanțelor statelor membre au fost de acord cu evaluarea Comisiei. Activarea clauzei generale de evadare permite o plecare temporară de pe calea de ajustare către obiectivul bugetar pe termen mediu,cu condiția ca aceasta să nu pună în pericol sustenabilitatea fiscală pe termen mediu. Pentru grupul de corecție, Consiliul poate decide, de asemenea, la recomandarea Comisiei, să adopte o traiectorie fiscală revizuită. Clauza generală de evadare nu suspendă procedurile din Pactul de stabilitate și creștere. Permite țărilor să se îndepărteze de cerințele bugetare care se aplică în mod normal, permițând Comisiei și Consiliului să ia măsurile necesare de coordonare a politicilor în cadrul Pactului. 

      1. FACTORI RELEVANTI 

      Articolul 126 alineatul (3) din tratat prevede că, dacă un stat membru nu îndeplinește cerințele în conformitate cu unul sau ambele criterii, Comisia trebuie să pregătească un raport. Raportul trebuie, de asemenea, „să țină seama dacă deficitul public depășește cheltuielile de investiții publice și să țină seama de toți ceilalți factori relevanți, inclusiv de poziția economică și bugetară pe termen mediu a statului membru. 

      În situația actuală, un factor suplimentar esențial de luat în considerare în ceea ce privește 2020 este impactul economic al pandemiei COVID-19, care are un impact foarte substanțial asupra situației bugetare și are ca rezultat o perspectivă extrem de incertă. De asemenea, pandemia a dus la activarea clauzei generale de evadare. 

      2.1.Pandemia Covid-19  

      Pandemia COVID-19 a dus la un șoc economic major care are un impact negativ semnificativ în întreaga Uniune Europeană. Consecințele creșterii PIB vor depinde atât de pandemia cât și de măsurile luate de autoritățile naționale și la nivel european și global pentru a încetini răspândirea acesteia, pentru a proteja capacitățile de producție și pentru a sprijini cererea agregată. Toate statele membre au adoptat deja măsuri bugetare pentru a crește capacitatea sistemelor de sănătate și pentru a oferi ajutor persoanelor și sectoarelor afectate în special. Au fost, deasemenea, adoptate măsuri semnificative de susținere a lichidității și alte garanții. Sub rezerva unor informații mai detaliate, autoritățile statistice competente trebuie să examineze dacă acestea implică un impact imediat asupra echilibrului administrației publice sau nu. 

      În ansamblu, perspectivele macroeconomice sunt marcate de un grad excepțional de incertitudine legat de durata pandemiei și de impactul său economic. Acesta este un factor atenuant în evaluarea respectării de către statele membre a criteriului deficitului în 2020. 

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.roConference on E-learning - Tips&Tricks
Cabinet de avocatservicii curatenie