DIKE

Miza tehnologiei 5G aduce noi solicitări de modificare a legii pe masa Ministerului

A.T.
Miscellanea /

Miza tehnologiei 5G aduce noi solicitări de modificare a legii pe masa Ministerului

Camera de Comerţ România-China: "Proiectul de lege denaturează regulile concurenţei şi limitează opţiunile operatorilor, ceea ce va creşte costurile operatorilor cu cel puţin 30%"

AOMR: "Estimăm costuri considerabile pentru care sunt necesare previziuni bugetare şi strategii de contracarare a efectelor potenţiale"

Dezvoltarea tehnologică şi accesul tot mai mare la noile tehnologii par tot mai indispensabile, mai ales în actualul context care ne împinge tot mai mult în online. Cu toate acestea, implementarea tehnologiei 5G pare mai departe ca oricând pentru ţara noastră, liderii politici nereuşind să ajungă la un consens cu industria de tehnologie pentru adoptarea legii privind 5G.

Deşi Ministerul Transporturilor Infrastructurii şi Comunicaţiilor a pus în dezbatre publică proiectul de lege privind tehnologia 5G, acesta s-a dovedit a fi unul plin de neajunsuri pentru industria TIC, nereuşind să ofere răspunsuri industriei.

De altfel, Asociaţiei Operatorilor Mobili din România (AOMR) a transmis o scrisoare deschisă către Minister în care a transmis o serie de observaţii pe marginea proiectului de lege privind adoptarea 5G.

Asociaţia semnalează astfel faptul că întregul proiect de lege se centreaza pe identificarea producatorilor de echipamente eligibili, în loc sa fie centrat pe adresarea şi idenficarea riscurilor de securitate independent de producătorul echipamentelor, abordare susţinută de altfel la nivelul UE.

În scrisoare AOMR atrage atenţia că intervalul în care au putut fi trimise observaţii a fost de doar 10 zile lucrătoare, insuficiente pentru o analiză extinsă a impactului Proiectului şi a enumerate următoarele deficienţe:

a) Proiectul de Lege, în forma actuală, blocheaza dezvoltarea reţelelor de comunicaţii fixe şi mobile din România, punând totodată în pericol rezilienţa reţelelor de comunicaţii şi dezvoltarea serviciilor 5G în România;

b) Proiectul de Lege, în forma actuală, nu reflectă / adresează în mod complet / adecvat principiile amintite mai sus în ceea ce priveşte agenda UE privind dezvoltarea tehnologiei 5G;

c) instrumentele UE cu privire la securitatea cibernetică a reţelelor 5G pun accentul pe măsurile tehnice ce ar trebui să fie reglementate şi implementate pentru a atinge nivelul de securitate dorit; Proiectul de Lege nu adresează niciun fel de astfel de cerinţe tehnice, ci reglementează o procedură de autorizare bazată pe criterii non-tehnice foarte largi şi ambigue care nu adresează nici una dintre măsurile strategice prevăzute în setul de instrumente UE pentru securitatea reţelelor 5G;

d) conform cadrului legal actual aplicabil la nivelul UE, impunerea unor măsuri necesare pentru a asigura securitatea reţelelor şi serviciilor trebuie să includă, pe lângă măsurile strategice, şi o serie de măsuri tehnice relevante ce reprezintă un apanaj al autorităţilor naţionale de reglementare în domeniul comunicaţiilor electronice.

AOMR consideră că Proiectul de lege propus necesită o reevaluare structurală, prin raportare la toate măsurile propuse în Setul de Instrumente EU 5G şi adoptarea unor măsuri legislative corespunzătoare. Asociaţia subliniază că în adoptarea unor astfel de măsuri, ar trebui să se urmărească dezideratul exprimat în Recomandarea (UE) privind asigurarea unei abordări comune a UE în domeniul securităţii cibernetice a reţelelor 5G, sprijinind coerenţa la nivelul întregii pieţe comune prin politici ale UE şi prin coordonare la nivelul întregii UE.

"Având în vedere că în acest moment nu avem o imagine clară asupra evoluţiilor viitoare privind autorizarea producătorilor de echipamente de reţele 5G, considerăm că o estimare corectă a costurilor implicate este dificil de realizat şi există riscul ca acestea să afecteze semnificativ planul de afaceri şi planificarea bugetelor în perioada următoare, mai ales că nu a existat predictibilitate în ceea ce priveşte instituirea acestor noi obligaţii în sarcina operatorilor mobile", informează AOMR.

De asemenea, Asociaţia avertizează că potrivit Proiectului, producătorii de echipamente, software, tehnologii utilizate pentru reţelele 5G trebuie să obţină o autorizatie prin decizie a Prim-Ministrului, pe baza avizului conform al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) în termen de maximum 4 luni de la data solicitării. AOMR precizează că având în vedere aceste prevederi, există riscul ca în cazul elementelor de infrastructură achiziţionate de la un producător autorizat, a cărui autorizaţie este retrasă ulterior, toate echipamentele/aplicaţiile achiziţionate de la producătorul respectiv trebuie înlocuite, iar pentru nerespectarea acestor prevederi ANCOM poate aplica o amendă între 1% şi 5% din cifra de afaceri şi sancţiunea complementară a interzicerii imediate a utilizării lor în reţeaua 5G.

"Estimăm costuri considerabile pentru care sunt necesare previziuni bugetare şi strategii de contracarare a efectelor potenţiale. Într-o asemenea situaţie, proiectul trebuie să stabilească şi în sarcina cui va intra acoperirea prejudiciului financiar cauzat operatorilor în cauză, aceştia din urmă fiind terţi de bună credinţă", transmite AOMR în scrisoarea trimisă.

Totodată, Asociaţia consideră că amenzile pe care ANCOM le poate aplica, cuprinse între 3% şi 10% din cifra de afaceri, pentru netransmiterea unor informaţii tehnice detaliate vor duce la costuri substanţiale din punct de vedere al adaptării sistemelor informatice şi al resurselor tehnice şi umane, dar şi o perioadă semnificativă necesară pentru implementarea acestor obligaţii.

AOMR supune atenţiei şi o inadvertenţă în foma publicată a Legii: "Se impune operatorilor obligaţia de a achiziţiona echipamente, programe software, tehnologii doar de la furnizori autorizaţi, imediat după intrarea în vigoare a Legii, în timp ce primele autorizări nu vor fi emise mai devreme de 4 luni după acest moment. După acordarea autorizaţiilor, operatorii vor mai avea nevoie de o perioadă semnificativă de timp pentru selectarea unui nou producător/furnizor, în cazul în care furnizorii cu care au deja încheiate contracte nu obţin autorizarea. O perioadă lungă în care să nu se poată achiziţiona echipamente, programe software, tehnologii generează riscuri de continuitate a serviciilor şi conduce la întârzieri în dezvoltarea reţelelor şi a noilor tehnologii. Prin urmare, vă rugăm să modificaţi Proiectul, astfel încât obligaţia de a achiziţiona echipamente, programe software, tehnologii de la producători autorizaţi să intre în vigoare după trecerea unei perioade rezonabile de timp, conform celor anterior prezentate".

În plus, scrisoarea adresată Ministerului informează că mecanismele juridice prevăzute în Proiectul de Lege, în forma actuală, aduc atingere drepturilor la apărare şi de acces la justiţie, precum si dreptului persoanelor vătămate de o autoritate publică consacrate de Constituţie şi solicită modificarea acestora în acord cu principiile şi prevederile constituţionale.

Camera de Comerţ România-China: "Operatorii nu pot lansa utilizarea comercială a 5G, schimbarea reţelei şi reconstrucţia vor dura trei ani"

Observaţiile AOMR au fost întărite şi de Camera de Comerţ România-China care a transmis o adresă la Ministerul Comunicaţiilor în care îşi exprimă îngrijorarea cu privier la lipsa evaluărilor de impact privind proiectul de lege şi riscurile aferente.

Adresa trimisă precizează că riscul de securitate cibernetică al reţelei 5G ar trebui clasificat pe diferite elemente de reţea, având în vedere că reţeaua 5G nu include toate reţelele existente, cum ar fi 3G / 4G, iar telefoanele mobile 3G / 4G actuale nu vor putea utiliza noile reţele 5G, care vor necesita noi dispozitive wireless.

În plus, conform Camerei România-China, criteriile de autorizare sunt opace, netransparente şi domeniul de aplicare este prea larg şi, totodată, acestea sunt prea politice şi nu includ standarde tehnice şi mecanisme de certificare, precum NESAS şi schema de certificare ENISA, lucru care va declanşa în cele din urmă discriminarea între producători şi va dăuna dreptului constituţional de a furniza mărfuri în România şi va denatura competiţia.

Adresa mai cuprinde şi observaţii cu privire la impactul potenţial al Proiectului de Lege asupra operatorilor de telecomunicaţii:

1)Amânarea lansării reţelei 5G va fi de aproximativ 4-7 ani, iar digitalizarea României va fi amânată;

2) Alocarea spectrului în România a fost amânată cu un an. Conform previziunilor GSMA din 2019, numărul de conexiuni 5G în România va ajunge la 6,5 milioane în 2023, în timp ce ultima predicţie din 2020 este de doar 2,6 milioane. Operatorii nu pot lansa utilizarea comercială a 5G, schimbarea reţelei şi reconstrucţia vor dura trei ani, amânând procesul 5G din România;

3) Încălcarea drepturilor constituţionale ale operatorilor: dreptul la proprietate privată (articolul 44); dreptul de a exercita libertatea activităţilor economice(articolul 45) şi concurenţa echitabilă (articolul 135);

4) Dreptul de a selecta producătorul ar trebui să fie în mâinile operatorilor, mai degrabă decât o atribuţie a C.S.A.T. sau a Primului Ministru. C.S.A.T. şi Primul Ministru pot stabili criteriile pe care ar trebui să le respecte operatorii, dar fără a încălca prevederile legislaţiei româneşti în domeniul concurenţei, cât şi a prevederilor legislaţiei comune a Uniunii Europene. Alegerea finală de a selecta un anumit furnizor de către operatori ar trebui să se bazeze pe norme de tehnologie, inovaţie, costuri şi securitate cibernetică;

5) În acord cu analiza dimensiunilor pierderilor activelor, costul suplimentar de migrare, creşterea OPEX şi instabilitatea reţelei, vor determina o pierdere a operatorului care depăşeşte 5,3 miliarde de euro. Operatorii vor avea dreptul să solicite despăgubiri de la autoritate;

6) Acest proiect de lege denaturează regulile concurenţei şi limitează opţiunile operatorilor, ceea ce va duce la creşterea costurilor operatorilor cu cel puţin 30%;

7) Orange, Vodafone şi alţi mari operatori din România, sunt investitori străini strategici în mediul de afaceri din ţara noastră, iar proiectul de lege, dacă va fi adoptat, le va produce acestora implicaţii negative în dezvoltarea afecerilor lor şi în strategia de dezvoltare pe care şi-au propuso. Vor creşte, în mod evident, costurile de operare fapt care contravine condiţiile de acordare a licenţelor pentru acestea.

Camera de Comerţ România-China atrage atenţai şi asupra impactului potenţial al proiectului de lege asupra concurenţei precizând că România are un număr limitat de furnizori de reţea, iar interzicerea unui anumit furnizor printr-un proiect de lege discriminatoriu, în situaţia în care expertiza lui este la cel mai înalt nivel, poate să determine o situaţie care să aducă României semnificative prejudicii asupra inovaţiei tehnologice, amânarea digitalizării României, creşterea tarifelor de internet pentru consumatori.

Totodată, invocarea prin excepţie a "securităţii naţionale", ca motiv de respingere a unei companii, ar trebui să fie bazată pe dovezi intangibile şi să aibă în vedere principii care sunt proporţionale, obiective şi transparente, mai arată sursa citată.

În plus, Camera de Comerţ ia în calcul şi impactul potenţial al proiectului de lege asupra bugetului României şi a economiei naţionale precizând că limitarea operatorilor de a selecta furnizori va amâna lansarea reţelei 5G, beneficiul de dezvoltare al industriei 4.0 va fi pierdut. De asemenea, eventualele cereri de despăgubire din partea Guvernului României formulate de operatori şi producători, vor fi acceptate de instanţă şi vor fi achitate de contribuabili şi consumatori.

"Conform analizei, dimensiunile pierderii de active din stoc, costul suplimentar de migraţie, creşterea OPEX , instabilitatea reţelei şi pierderile operatorilor vor depăşi 5,3 miliarde de euro. În 2019, veniturile mobile ale celor patru operatori sunt de 2,58 miliarde de euro, ceea ce reprezintă de două ori venitul al unui an. Dacă operatorul nu doreşte să sufere pierderi şi le transferă către utilizatori, tariful va creşte de până la 300%", subliniază Camera de Comerţ.

Aceasta mai arată că excluderea unui anumit producător va provoca o încetinire a progresului întregului ecosistem şi va denatura concurenţa. Camera de Comerţ dă spre exemplu, contribuţia Huawei care s-a ridicat la 219 milioane de euro la PIB, peste 6.300 de locuri de muncă şi 83 de milioane de euro în veniturile fiscal.

De asemenea, Camera România-China informează: "Conform previziunilor GSMA din 2019, numărul de conexiuni 5G în România va ajunge la 6,5 milioane în 2023, în timp ce ultima predicţie din 2020 este de doar 2,6 milioane. Dacă compania Huawei va fi exclusă, schimbarea şi reconstrucţia reţelei va dura trei ani, amânând procesul 5G din România; impacturi negative asupra vieţii şi muncii în timpul şi după pandemie: Comunicarea a devenit mai importantă ca niciodată în timpul epidemiei. În prezent, şcolile nu sunt complet deschise în România. 3,5 milioane de studenţi trebuie să utilizeze tele-învăţare sau învăţare online. Din martie, 500.000 de oameni au lucrat de la distanţă. Consumul online a devenit o necesitate nouă. Este esenţial să menţinem şi să dezvoltăm stabilitatea reţelei. Acest proiect de lege va avea un impact negativ asupra industriei 4.0 şi îşi va pierde competenţa pe viitor, precum autovehiculul conectat 5G, producţia 5G, agricultura de înaltă tehnologie, transporturi 5G, educaţia de la distanţă 5G, echipamentele medicale 5G, etc; Nicio abilitate de înaltă tehnologie nu va contribui la digitalizarea României".

Criteriile ar trebui să fie neutre din punct de vedere tehnologic şi să nu ia în considerare aspecte politice, ar trebui să respecte o abordare tehnică, obiectivă, rezonabilă şi proporţională, bazată pe criterii tehnice şi să ia referinţă din evaluarea riscurilor şi a specificaţiilor tehnice a normelor şi instrumentelor de implementare a 5G realizate de Uniunea Europeană, subliniază Camera de Comerţ în adresa sa.

Totodată, aceasta mai transmite că proiectul de lege trebuie să respecte atât cerinţele legale privind bunele practici, dar şi dispoziţiile legale preexistente, derivate din dreptul Uniunii Europene, dreptul internaţional al investiţiilor publice, dreptul european al drepturilor omului şi, nu în ultimul rând, prevederile Constituţiei României.

Camera de Comerţ România-China solicit Ministerului amânarea introducerii în circuitul legislativ al acestui proiect de lege, până la realizarea unei analize mult mai pertinente asupra acestui domeniu extrem de complex aşa cum este introducerea reţelelor 5G în România, până la elaborarea unor criterii corecte şi obiective pentru operatorii care îşi vor exprima intenţia de a participa la implementarea sistemelor şi , nu în ultimul rând, până la adoptarea unei legislaţii comune în acest domeniu la nivelul Uniunii Europene.

Opinia Cititorului ( 1 )

  1. 5G este arma FIAREI îndreptată împotriva oamenilor simpli. Altfel, pentru necesități comune, e suficient 4G.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

DIKE

Supliment dedicat activităţii de drept
DTLAWYERS
BTPay
elco

Curs valutar BNR

04 Dec. 2020
Euro (EUR)Euro4.8725
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.0024
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.4931
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.3819
Gram de aur (XAU)Gram de aur236.6932

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cramele Cotnari
Aratoys
hygienium.com
Boromir
Erfi
Cotaţii Emitenţi BVBCotaţii fonduri mutuale

ENGLISH SECTION

more articles

Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatservicii curatenie