NICUŞOR DAN, CANDIDAT LA PRIMĂRIA CAPITALEI:"Sectoarele Capitalei sunt nefuncţionale şi ar trebui desfiinţate"

A consemnat GEORGE MARINESCU
Ziarul BURSA #Politică /

Nicuşor Dan

Nicuşor Dan

Municipiul Bucureşti reprezintă localitatea cu cele mai multe probleme din administraţia publică locală. Deşi bugetul Capitalei este unul imens, de aproape un miliard de euro, el este insuficient pentru reabilitarea şi modernizarea infras­tructurii, fluidizarea traficului, modernizarea sistemului de distribuire a agentului termic, reabilitarea clădirilor istorice, eficientizarea energetică a imobilelor, reabilitarea parcurilor şi asigurarea tuturor serviciilor oferite cetăţenilor de către Municipalitate. Mai sunt nouă luni până la alegerile locale şi mult mai puţin până la declanşarea luptei pentru Bucureşti sau mai bine spus pentru fotoliul de primar general al Capitalei. Până acum şi-au anunţat intrarea în cursă doar două persoane: Gabriela Firea, actualul primar general, şi Nicuşor Dan, cel care în urmă cu mai bine de trei ani a creat ceea ce astăzi a devenit Uniunea Salvaţi România. Pentru a afla care sunt nevoile stringente ale municipiului Bucureşti, am realizat următorul interviu cu actualul deputat Nicuşor Dan.

Reporter: Municipiul Bucureşti este o capitală europeană? Ce consideraţi că îi lipseşte Capitalei pentru a se ridica la standardul celorlaltor oraşe mari ale Europei?

Nicuşor Dan: Bucureştiul are un mare potenţial turistic de capitală europeană, care să intre în circuitul turistic european. Din păcate, în felul în care arată ea, şi nu o spunem noi, o spun organismele internaţionale, are foarte multe carenţe. Bucureşti a fost declarat de o mare revistă de turism cea mai urâtă capitală europeană, concurează cu Atena la cea mai poluată capitală europeană şi este la concurenţă cu Moscova şi Istanbul cu privire la capitala europeană cu cel mai mare trafic rutier. Nu mai vorbim despre tot felul de alte func­ţiuni. Este un oraş cu un mare potenţial, care vine şi din patrimoniul arhitectural pe care îl are, o sinteză unică între Orient şi Occident cum spun specialiştii. Este un mare oraş universitar cu diverse specializări, care pot să îl facă, la un moment dat, cel mai atractiv oraş din sud-estul Europei. Este un oraş viu, dinamic; turiştii care ajung aici o resimt. Însă pe tot ce înseamnă confortul locuirii sunt nişte lucruri pe care trebuie să le reglementăm.

Reporter: Mobilitatea urbană reprezintă una dintre problemele principale ale Bucureştiului, nerezolvată de 30 de ani. Traficul din Capitală reprezintă una dintre principalele surse de poluare a aerului respirat de cetăţeni. Recent, primarul Gabriela Firea a iniţiat un proiect privind introducerea unei taxe de poluare pentru maşinile neconforme. Este aceasta o soluţie? Ce consideraţi că trebuie făcut pentru fluidizarea traficului din Bucureşti?

Nicuşor Dan: Ca să rezolvi problema traficului, a mobilităţii urbane, ai patru componente mari. Ai o componentă de infrastrucutură, una de management al traficului, alta de transport public şi una de parcări. Pe chestiune de infrastructură, din păcate, nu am înregistrat mari progrese. Singurele progrese sunt extinderea reţelei de metrou, fără de care municipiul Bucureşti s-ar sufoca. Dar acest lucru nu este un merit al administraţiei locale. Suntem în continuare în situaţia în care nu avem o şosea de centură de măcar două benzi pe sens, care să scoată 15% sau 20% din traficul de tranzit prin Bucureşti. Suntem cu o mare întârziere în privinţa realizării inelului median. În afara podului Basarab şi al pasajului subteran de la Piaţa Sudului, practic nu am avut mari lucrări de infrastructură în Bucureşti. Pe partea de management al traficului suntem foarte în urmă, deşi asta este o chestiune care rezolvă multe şi fără prea mulţi bani. Pe partea de transport public, recent au fost achiziţionate mai multe autobuze ce reprezintă un lucru bun. Problema este că încă nu avem numărul necesar de autobuze, troleibuze şi tramvaie care să permită o frecvenţă mai mare de circulaţie în anumite zone. Sunt numeroase linii pe care ar trebui să circule mult mai multe mijloace de transport în comun. O problemă o reprezintă şi faptul că şi acolo, pe liniile pe care mijloacele de transport sunt suficiente, ele stau blocate în trafic. Deci trebuie găsită aceas soluţie integrată care să dea prioritate transportului public, care poate fi corelată cu managementul traficului. Un management inteligent ştie când vine mijlocul de transport şi îi dă prioritate. La acest lucru ar trebui adăugată şi degrevarea şoselelor de maşinile parcate. De aceea, strategia privind parcările reprezintă o componentă importantă.

Nicio parcare construită de administraţia Firea

Reporter: Câte parcări mari sunt în Bucureşti? Primarul general al Capitalei s-a referit la park-ride-ul din zona Străuleşti.

Nicuşor Dan: Parcarea respectivă este făcută de Metrorex. Deci Primăria Capitalei nu a făcut nicio parcare în ultimii trei ani. Este o parcare care a fost făcută de Primăria Sectorului 4, este una în construcţie pe care o realizează Primăria Sectorului 3. Primăria Municipiului Bucureşti, în acest mandat, nu a construit nicio parcare. Bucureştiul trebuie să încurajeze aşa numitele parcări park and ride, la intrarea în oraş. Acesta este un lucru absolut necesar şi pe care, din păcate, administraţia nu s-a apucat să îl facă. După aceea trebuie corelată politica de preţuri. Trebuie înregistrate multe dintre parcările în care oamenii se parchează acum informal. Este aberant să ai într-o zonă cum este Unirii o parcare de 20 de locuri cu 10 lei pe oră şi pe străzile adiacente să ai 300 sau 400 de locuri de parcare care nu costă nimic. Astfel sunt stimulaţi cetăţeniii care vin şi îşi lasă maşinile în locurile respective, o zi sau o săptămână, blocând locurile de parcare respective. O măsură obligatorie este ca toate locurile de parcare - şi cele rezidenţiale, şi cele publice pe care lumea parchează acum informal - să fie înregistrate într-un sistem informatic şi, printr-o ajustare a politicii de preţuri, să îi stimulezi pe cetăţeni ca să parcheze în locurile mai puţin aglomerate. Acest lucru este valabil şi pentru rezidenţiali. Tot prin politica de parcări poţi să stimulezi oamenii să parcheze mai departe de prima bandă a bulevardului Iuliu Maniu care acum este blocată de maşinile parcate. Abia după ce ai tot sistemul ăsta informatic care să cuprindă câteva sute de mii de locuri de parcare ale Municipalităţii, poţi să vezi care sunt acele locuri care încă au nevoie de parcări publice şi să începi să construieşti.

Reporter: Aţi vorbit despre transportul public din Bucureşti. Sunt cetăţeni care sunt nemulţumiţi de faptul că acest transport s-a extins în judeţul Ilfov şi susţin că nu este normal ca transportul în localităţile din Ilfov să fie subvenţionat 90% din bugetul Primăriei Capitalei. Ce părere aveţi?

Nicuşor Dan: Transportul public este subvenţionat peste tot în lume, pentru că este un beneficiu adus comunităţii. Acest transport între Bucureşti şi Ilfov deserveşte în primul rând oameni care locuiesc în Ilfov şi muncesc în Bucureşti. Eu consider că această subvenţionare este logică, dar se poate discuta asupra procentului de subvenţionare. Eu susţin ca Bucureşti şi Ilfov, într-un orizont mediu de timp, să fie sub aceeaşi administraţie; aşa este logic.

Reporter: Mi-aţi rămas dator cu privire la răspunsul privind taxa de poluare pe care doreşte să o introducă primarul general Gabriela Firea cu privire la autoturismele neconforme.

Nicuşor Dan: Această taxă nu rezolvă nimic. Din două privinţe: unu, pentru că zona la care se referă este foarte mică în comparaţie cu suprafaţa oraşului; doi, pentru că se referă doar la o parte dintre maşini şi nu la toate. Taxa respectivă este pur şi simplu o măsură simbolică. Cum am spus soluţiile sunt cele de ansamblu la care m-am referit mai sus.

Centralele de cartier, singura soluţie pentru rezolvarea problemei furnizării agentului termic

Reporter: Se apropie sezonul rece şi mulţi locuitori ai Capitalei se tem că nu vor beneficia de agent termic pe perioade îndelungate, aşa cum s-a întâmplat şi iarna trecută când sute de blocuri din Bucureşti au fost lipsite de căldură. Cine este vinovat pentru falimentul Radet şi falimentul Elcen? Ce ar trebui să facă urgent Municipalitatea pentru ca locuitorii Capitalei să nu stea în frig la iarnă?

Nicuşor Dan: Asta este o problemă istorică, acutizată în ultimii zece ani. Principalul vinovat este, fără îndoială, fostul edil Sorin Oprescu. Pentru că în mandatul lui s-a trecut de la o datorie contabilă care era undeva la 120 milioane de euro la o datorie contabilă a Radet către Elcen care se apropia de un miliard de euro, aproape cât bugetul Primăriei Capitalei. Parte din această datorie o reprezentau penalităţile şi ar fi o formulă corectă pentru Municipalitate ca, în momentul în care se va ajunge la o negociere, aceste penalităţi să nu fie trecute în datoria Bucureştiului, adică a Radet către Elcen. Ar trebui ca datoria reală să se situeze la o valoare cuprinsă între 200 milioane şi 250 milioane euro. Actuala administraţie a încercat să bage, prin diverse formule, sub preş, această datorie. Am avut strategii prezentate, votate de Consiliul General, care vorbeau despre achiziţia Elcen-ului de către Radet ca şi cum acest lucru ar fi fost posibil în condiţiile în care avem o datorie considerabilă. În loc să facem din Radet societate comercială şi să plătim datoria, s-a dorit altceva. Încercarea privind SACET (n.n,- comasarea Radet cu Elcen) a fost de la început imposibilă. Bucureştiul nu s-a dus la Ministerul Energiei să le spună că plătesc miliardul de euro şi cât face Elcen, ci a dorit să le unească şi să uite de datorie. Acest lucru ar fi fost neconstituţional - există o speţă similară privind Portul Constanţa - şi absolut imoral. Sacet nu putea să existe, atât timp cât Capitala nu achita tot ce trebuia către Elcen. Soluţia era ca Radet să iasă din această situaţie eşalonându-şi datoriile, să devină societate comercială aşa cum a devenit STB, care poate în momentul de faţă să ia bani europeni pentru achiziţionarea de autobuze, troleibuze şi tramvaie. Aşa şi Radet: avea disponibili între 180 şi 190 de milioane de euro, bani europeni prin care să îşi facă investiţii, îşi eşalona datoriile, ajungea la un acord cu Elcen. Se transforma în societate comercială cu aceste datorii. Ca societate comercială lua banii europeni şi începea să modernizeze reţeaua. Nu a făcut asta. Există pericolul mare ca banii europeni să fie pierduţi. A intrat în insolvenţă, după aceea în faliment. Falimentul este suspendat în prezent pe perioada judecării apelului, dar este greu de crezut că va ieşi din situaţia de faliment. După trei ani în care nu s-a făcut nimic, soluţia este aceeaşi, dar mai grea decât dacă am fi făcut-o iniţial.

Reporter: Suntem în luna septembrie. Mai sunt două luni până la sezonul rece. Bucureştenii vor să ştie: vor avea sau nu căldură pe timpul iernii?

Nicuşor Dan: Din informaţiile mele, bucureştenii vor avea căldură la modul în care au avut anul trecut. Elcen va continua să dea căldură către Radet, dar, din cauza numeroaselor probleme pe care regia de termie le are cu reţeaua, va avea întreruperi de furnizare aşa cum a avut şi anul trecut.

Reporter: În aceste condiţii, ar fi o soluţie construirea unor microcentrale sau a unor centrale de cartier?

Nicuşor Dan: Fără îndoială. Numai că asta costă şi bani şi timp, iar în acest timp trebuie să fii capabil să furnizezi căldură oamenilor care o aşteaptă. Aici, cu centralele de cartier - o soluţie pe care eu o susţin - este o metodă de optimizare. Trebuie să rămânem în sistemul centralizat, pentru că este cel mai eficient energetic şi cel mai puţin poluant. Eu sunt pentru o soluţie mixtă: Elcen cu RADET şi centralele de cartier.

Incinerator de deşeuri, doar în extravilanul oraşului

Reporter: Consiliul General al Municipiului Bucureşti a aprobat recent construirea unui incinerator de deşeuri în intravilanul Sectorului 4, la fostul CET Progresul. Acolo ar urma să fie arse 250.000 de tone de deşeuri din cele peste un milion de tone produse în Bucureşti. Ce părere aveţi despre această măsură?

Nicuşor Dan: Este o lungă dezbatere. În primul rând, partea cea mai mare din problemă este să începem să facem colectare selectivă. Nu este greu, dar trebuie modificate caietele de sarcini ale operatorilor de salubritate din Bucureşti. Operatorul să vină o dată pe săptămână să ridice gunoiul menajer, o dată la două săptămâni să ia hârtia şi plasticul şi să reuşim să implementăm un sistem de taxare care stimuleze cetăţenii să colecteze selectiv deşeurile. Apoi va rămâne discuţia pentru partea de deşeuri care nu poate să fie colectată selectiv dacă apelăm la un incinerator intravilan, la un incinerator extravilan şi transport până la el sau la o groapă de gunoi. Eu cred că soluţia cea mai corectă este un incinerator în afara oraşului şi transportarea deşeurilor în zona respectivă. Este adevărat, în speţă este vorba despre o finanţare europeană, dar cred că putem încă negocia cu Comisia Europeană ca să modificăm soluţia şi să avem un incinerator în afara Bucureştiului.

Reporter: Companiile municipale reprezintă unul dintre subiectele fierbinţi pentru Primăria Capitalei. În urmă cu un an au fost înfiinţate, contestate în instanţă, desfiinţate, dar ele au cheltuit o mulţime de bani din bugetul Municipalităţii. Acum, pe baza dispoziţiilor noului Cod Administrativ au fost reînfiinţate. Avocatul Poporului a atacat Codul la Curtea Constituţională a României (CCR). Ce se va întâmpla dacă CCR va desfiinţa acest act normativ? Cine va răspunde pentru cheltuirea sumelor respective din bugetul Capitalei? Are nevoie Bucureştiul de companiile respective?

Nicuşor Dan: În primul rând, noţiunea de companie municipală este legitimă, în sensul că o administraţie poate să decidă la un moment dat că un anumit tip de serviciu public e mai bine să îl facă ea decât să îl externalizeze. Dar legea administraţiei publice locale vorbea despre o majoritate de 2/3 la înfiinţarea acestor companii, iar cerinţa era legitimată de faptul că o astfel de companie este înfiinţată pentru zeci de ani. Iar pentru acest lucru e nevoie de o voinţă politică din partea majorităţii din Consiliul General. Pentru cĂ atunci când vine la putere opoziţia, reprezentanţii acesteia să păstreze companiile respective. Cu o majoritate simplă, de 50%+1, există riscul ca, din patru în patru ani, odată cu schimbarea componenţei politice a Consiliului General şi a conducerii Primăriei Capitalei, să se facă schimbări cu privire la managementul şi atribuţiile companiilor respective, să fie înlocuiţi mai mulţi angajaţi, chiar să se desfiinţeze unele companii, ceea ce ar crea un haos în administraţia publică locală. O majoritate simplă generează instabilitate. Companiile actuale sunt exact opusul a ceea ce s-a spus că vor fi, la înfiinţarea lor. Au scheme de management total nefuncţionale, mult mai mulţi directori faţă de un privat, cu salarii mult mai mari faţă de cele din mediul privat. În acest moment, serviciile publice sunt mult mai scumpe prin aceste companii ale Municipalităţii decât au fost cu operatori privaţi, dar nici acolo nu mergeau lucrurile bine. Problema penală care apare este faptul că între momentul în care Curtea de Apel Bucureşti a decis, definitiv, anularea hotărârilor de consiliu privind aceste companii şi anularea mandatelor managerilor acestora, şi până la momentul reînfiinţării prin noul Cod Administrativ s-au făcut cheltuieli, care sunt ilegale. Faptul că Avocatul Poporului a atacat Codul Administrativ la Curtea Constituţională nu produce un risc privind cheltuielile făcute după reînfiinţarea legală. Chiar dacă CCR va constata neconstituţionalitatea Codului Administrativ, asta nu înseamnă că acele date în baza acestui act normativ sunt automat nelegale. În schimb, dacă într-un proces civil cineva constată reînfiinţarea şi ridică excepţia de neconstituţionalitate a Codului Administrativ, atunci ele vor fi desfiinţate din nou. Este o situaţie juridică complicată în care s-au cheltuit sute de milioane de euro. Eu sper ca viitoarea majoritate din Consiliul General să le desfiinţeze pe acelea care nu au apucat încă să afecteze serviciile publice pe care au început să le presteze.

Restructurarea administrativă, o necesitate pentru Bucureşti

Reporter: Este nevoie de o restructurare administrativă a Capitalei, în sensul desfiinţării primăriilor de sector şi a consiliilor locale din sectoare? De câţi angajaţi are nevoie PMB pentru a funcţiona la parametri optimi?

Nicuşor Dan: Fără îndoială, da. Sectoarele sunt nefuncţionale. Principalul motiv este că decuparea lor nu este omogenă din punct de vedere al nevoilor pe care le au cetăţenii. De exemplu, unele sunt aspiraţiile oamenilor din Cotroceni şi altele sunt aspiraţiile cetăţenilor din Rahova, care împart aceeaşi administraţie publică de sector. Cei din Cotroceni, fiind mult mai puţini, vor fi mereu dezavantajaţi în faţa rezolvării problemelor administrative cu care se confruntă oamenii din Rahova sau Progresul. Sectoarele trebuie desfiinţate. Există un dezechilibru între banii pe care îi are Primăria Generală şi banii pe care îi au primăriile de sector: raportul este 50-50. Acest fapt nu corespunde cu atribuţiile majore pe care le are Primăria Generală, care gestionează transportul public, sistemul centralizat de încălzire, marile lucrări de infrastructură, sectorul cultural şi o parte dintre parcuri. Ar trebui ca pe tot ce înseamnă alocare bugetară, decizia să fie centralizată tocmai ca Bucureştiul să facă acele mari lucrări de infrastructură şi marile investiţii de care are nevoie. În a doua etapă ar fi utilă decuparea pe cartiere şi stabilirea unei administraţii a acestor cartiere, în subordinea Primăriei Capitale, pentru ca să existe o legătură directă cu aşteptările cetăţenilor. Eu mi-aş dori să unificăm Bucureşti şi Ilfov, pentru că există o mare interconectivitate între cele două. Sunt sute de mii de cetăţeni din Ilfov care lucrează în Bucureşti şi invers, iar problemele sunt comune şi administraţia trebuie să fie centralizată pentru ele.

Reporter: Câţi angajaţi ar trebui să aibă Primăria Capitalei pentru a lucra eficient?

Nicuşor Dan: În momentul de faţă, Primăria Capitalei are, împreună cu cei din companiile municipale, de la STB şi de la ALPAB, aproximativ 40.000 - 45.000 de angajaţi. Este practic cel mai mare angajator din această zonă. Este nevoie de un audit pe fiecare dintre serviciile administrative sau publice pe care Primăria şi unităţile din subordine le fac. Intuitiv aş spune că aparatul administrativ ar trebui să fie între o treime şi o jumătate faţă de cât este acum.

Parcuri, în locul fostelor sere ale Capitalei

Reporter: Care mai este situaţia construcţiilor de pe spaţiile verzi? Ştim că în calitate de preşedinte onorific al Asociaţiei Salvaţi Bucureştiul aţi luat în dese rânduri atitudine împotriva agresării spaţiilor verzi de către primarii de sector şi de Primăria Capitalei. Ce s-a întâmplat cu plângerea penală depusă în primăvară la DNA împotriva Gabrielei Firea, lui Robert Negoiţă şi arhitectului şef al Capitalei?

Nicuşor Dan: Din păcate, în ciuda promisiunilor din campania electorală, nu am ajuns să avem un registru al spaţiilor verzi. Trebuie cartată toată harta Bucureştiului, identificate spaţiile verzi, în special cele dintre blocuri care au avut această destinaţie iniţială. Ele trebuie declarate spaţii verzi prin Planul Urbanistic General. Apoi trebuie rezolvată problema celor care între timp au fost retrocedate. Terenurile respective trebuie răscumpărate de la proprietari, dar nu la preţul de teren construibil, ci la preţul de spaţii verzi. Din păcate nu s-a făcut niciun pas în această direcţie. Săptămânal suntem sesizaţi de cetăţeni care ne semnalează că se va construi pe spaţiul verde dintre blocuri. Am reuşit să salvăm câteva, cum ar fi de exemplu parcul Dreptăţii din zona Militari. A mai apărut o problemă şi anume că prin planurile urbanistice zonale de sector - deocamdată a fost aprobat doar PUZ Sector 3 - sunt zeci de hectare de spaţii verzi, care apăreau astfel în Planul Urbanistic General, iar în PUZ-urile de sector dispar. De aceea am făcut plângere penală la DNA, dar din păcate, din primăvară şi până acum, nu am primit niciun răspuns.

Reporter: Ce se întâmplă cu proiectul municipalităţii privind Parcul Cişmigiu?

Nicuşor Dan: Pentru moment, Consiliul General a aprobat o hotărâre privind indicatorii tehnico-economici, pe baza unor documentaţii pe care nu le-au făcut publice. Pentru moment, oficial, nu avem decât nişte cifre: 10 milioane de euro costă reamanajarea Parcului Cişmigiu. Pe surse, s-a vehiculat că urmează să apară acolo alei largi care vor distruge spaţiul verde şi vor fi construite peste rădăcinile unor arbori, ceea ce poate duce la uscarea lor. Din fericire este o opoziţie publică serioasă la acest proiect şi eu cred că Primăria o să facă un pas înapoi.

Reporter: Unde ar putea fi construite noi parcuri în Bucureşti pentru îmbunătăţirea calităţii aerului din Capitală?

Nicuşor Dan: În legea 24/2007 există o prevedere prin care spaţiile care au fost sere şi au fost desfiinţate să devină parcuri. Aici vorbim despre câteva sute de hectare în Bucureşti. Sunt câteva astfel de sere în Bucureşti. Este una în zona Prelungirea Ghencea pe care locuitorii din zonă de mult timp cer Primăriei să o exproprieze şi să o transforme în parc. Expropierea se poate face, în baza legii respective, ca spaţiu verde şi nu ca teren construibil, iar despăgubirile vor fi mai mici. Apoi trebuie să vedem ce spaţii verzi are Municipalitatea şi ce spaţii verzi deţin instituţiile publice din Bucureşti. Este aberant că, la 30 de ani de la Revoluţie şi la 50 de ani de la revoluţia asta tehnologică, nu avem un cadastru online care să ne arate aceste spaţii. La nivel intuitiv, eu cred că sunt vreo 200 de hectare de astfel de spaţii care aparţin statului, care sunt spaţii publice şi care pot fi transformate în parcuri.

Un candidat unic al opoziţiei, singura şansă pentru înfrângerea Gabrielei Firea

Reporter: În urmă cu o lună afirmaţi că Gabriela Firea deţine 30% din intenţia de vot a bucureştenilor şi că, pentru a reuşi la alegerile locale de anul viitor, opoziţia are nevoie de un singur candidat pentru funcţia de primar general al Capitalei. Se pare că nu va fi aşa, atât timp cât cei de la PLUS merg pe candidatura lui Vlad Voiculescu pe care vor să o impună şi partenerilor din USR.

Nicuşor Dan: Gabriela Firea, în ciuda faptului că nu a făcut practic nimic în cei trei ani, ba mai mult a creat nişte probleme prin companii şi la Radet, stă încă bine în sondajele de opinie. Rămân la ce am spus că opoziţia trebuie să aibă un candidat unic. Şi ca s-o bată pe Firea, dar şi ca să se pregătească din timp pentru momentul în care va prelua majoritatea în Consiliul General. Bucureştenii mă creditează cu cea mai mare intenţie de vot din partea posibililor candidaţi ai opoziţiei. Eu cred că va exista o decizie rezonabilă pe care o vor lua partidele de opoziţie din Bucureşti. Sunt foarte optimist. Sper să existe colaborare şi sper ca eu să fiu acel candidat. În situaţia în care nu se va ajunge la un acord, voi candida independent. În privinţa lui Vlad Voiculescu, el are susţinerea unui partid care are sub 10% în Bucureşti, partid care este într-o alianţă ce nu şi-a desemnat candidatul la Primăria Capitalei. Eu cred că imediat după alegerile prezidenţiale, ritmul negocierilor se va intensifica şi sper ca în luna ianuarie să avem deja candidatul din partea opoziţiei. Eu cred că opoziţia nu va mai face greşeala din 2016. Este obligatoriu ca, de la începutul anului viitor, echipa care vrea să preia Primăria Capitalei şi Consiliul General să înceapă să lucreze pentru ca în momentul în care ajunge la putere să demareze proiectele necesare. Vorbesc despre o administraţie din umbră, a Capitalei, în primele şase luni ale anului viitor.

Reporter: Vă mulţumim.

Opinia Cititorului ( 2 )

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

  1. E clar. Omul vede bine problemele si le cunoaste in amanuntime !

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    1. Nici o vorba despre piste de biciclete, ocolit cu grija subiectul ridicarii masinilor parcate ilegal, nimic despre inasprirea regulilor privind parcatul (pe trotuar de exemplu nu se ridica masini conform legilor in vigoare).

      Doar populism, sa nu deranjeze pe nimeni 

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

DTLAWYERS
Apanova
Business Card
BTPay
e-distribuţie
Cotnari
daccaworking.ro
parmafood
smart city industry awards 2019
Calendarul BURSA 2019

ENGLISH SECTION

more articles

Schlumberger
Legestart
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatTMPS