PIPEREA, DUPĂ DESECRETIZAREA RAPORTULUI REFERITOR LA O POSIBILĂ MANIPULARE A ROBOR ÎN 2008:"Raportul Consiliului Concurenţei pe ROBOR pare redactat de BNR"

Emilia Olescu
Ziarul BURSA #Bănci-Asigurări /

"Raportul Consiliului Concurenţei pe ROBOR pare redactat de BNR"

Consiliul Concurenţei a desecretizat Raportul întocmit în urma anchetei efectuate în 2008 asupra modului de calcul al indicelui ROBOR.

Concluziile lucrării evidenţiază, printre altele, că la calculul ROBOR participă un număr de zece bănci "alese de către BNR pe baza unor criterii specifice (activitatea pe piaţa monetară interbancară, limitele pentru depozitele în RON acordate de instituţia de credit altor participanţi, limitele altor instituţii de credit pentru depozitele în lei acordate acestei instituţii de credit)". Băncile participante au cote egale pe piaţa Fixingului.

Conform documentului citat, prevederile legislative din domeniu au ca scop asigurarea premiselor pentru crearea unor indici de referinţă siguri, de încredere, care să reflecte nivelul real al dobânzilor la care se efectuează tranzacţii cu depozite în lei pe piaţa monetară interbancară românească: "Ţinând seama de relevanţa şi funcţionalitatea sa, indicele ROBOR este utilizat ca indicator/referinţă în contractele de împrumut în lei, cu dobândă variabilă, acordate de către instituţiile financiare atât persoanelor fizice (retail), cât şi persoanelor juridice (clienţi corporate) şi municipalităţilor (autorităţi publice), fie direct, fie inclus în cadrul dobânzii interne a băncii.

Prin urmare, orice fluctuaţie a acestui indice va avea impact imediat sau la o anumită scadenţă (în funcţie de condiţiile negociate prin contract) asupra consumatorilor finali (se va reflecta atât în dobânda variabilă a creditelor în derulare, cât şi asupra ofertelor de creditare adresate viitorilor/potenţiali clienţi)".

Raportul instituţiei de concurenţă asupra ROBOR arată că, analizând contextul economico-financiar aferent lunii octombrie 2008, s-a constatat existenţa unor evenimente/turbulenţe de natură să afecteze funcţionarea normală a pieţei interbancare în ansamblul ei şi, corelativ, piaţa de Ia momentul Fixingului, cu impact la nivelul dobânzilor aferente operaţiunilor de atragere/plasare depozite în lei.

Concluziile Raportului subliniază: "Primul comportament analizat a vizat majorarea ratelor dobânzii individuale cotate în cadrul procedurii de stabilire a indicilor ROBID/ROBOR de către băncile Bancpost, ING, Eximbank, Unicredit Ţiriac, în data de 22 octombrie 2008, şi măsura în care acesta poa­te fi justificat ca urmare a propunerii, transmisă în scris (e-mail) şi telefonic, formulată de către Unicredit Ţiriac. Justificarea acţiunii se centrează în jurul necesităţii de a menţine relevanţa indicilor, care să reflecte situaţia tensionată ce caracteriza piaţa la acel moment. Indicele de referinţă nu putea fi modificat unilateral de către un participant, ci doar prin acţiunea a minim doi contributori, întrucât valorile extreme (minim şi maxim) nu intră în calculul mediei cotaţiilor din care rezultă valoarea finală a indicelui ROBOR".

Potrivit Consiliului Concurenţei, comportamentul neomogen al băncilor a fost oprit prin intervenţia fermă a BNR, care, în calitate de reglementator, a decis modificarea legislaţiei, în sensul introducerii unui nivel maxim recomandat al dobânzilor individuale la depozitele plasate (25% peste rata Lombard), astfel încăt să evite o trans­ferare a costurilor asupra consumatorilor finali.

Sursa citată adaugă: "În mod concret au fost constatate majorări substantiale ale cotaţiilor individuale ale Bacpost, ING, Eximbank, în contrast cu cele ale BCR, BRD, RZB, Banca Transilvania, în ziua imediat următoare propunerii transmise de către Unicredit. Dar acestea pot fi rezultatul realităţilor economice tensionate din piaţa monetară interbancară românească, caracterizate de lipsa de încredere dintre participanţi şi o tendinţă ascendentă în privinţa dobânzilor la care se tranzacţionau depozitele în lei. În plus, băncile a căror atitudine adoptată considerăm că arată un comportament diferit faţă de cel adoptat de către Unicredit şi-au justificat opţiunile pe baza unor indicatori de lichiditate proprii, considerând că necesarul de lichiditate disponibil era suficient, acest lucru reflectându-se în mod corect în nivelui cotaţiilor postate la Fixing. Acelaşi context analizat a arătat că depozitele plasate pe piaţa interbancară în afara Fixingului, de către toate băncile, se realizau Ia randamente net superioare cotaţiilor de la ROBOR".

În mod uzual, pentru desfăşurarea activităţii curente în mod eficient, comunicările între reprezentanţii departamentelor de trezorerie ale unei cu bănci cu cei ai unui competitor se realizează prin conversatii telefonice, subliniază specialiştii de la Concurenţă, apreciind că acest lucru reiese şi din documentele aflate la dosarul investigaţiei, conţinutul convorbirilor telefonice neputând să fie însă verificat de către echipa de investigaţie, întrucât nu exista obligaţia înregistrării lor.

În urma investigaţiei Consiliului Concurenţei din 2008 s-a mai constatat: "Cel de-aI doilea comportament analizat s-a derulat în perioada ulteri­oară publicării de către BNR a proiectului legislativ de modificare a Normei nr. 4/1995 privind funcţionarea pieţei monetare, în sensul stabilirii unui nivel maxim posibil al indicelui ROBOR, respectiv 17,81%, reprezentând 25% peste nivelul facilităţii de creditare a băncii centrale. (...) De subliniat faptul că în dosarul investigaţiei nu au fost identificate informaţii sau documente din care să reiasă că alinierea cotaţiilor individuale ale băncilor la valoarea de 17,81% este rezultatul unei întelegeri comune/comportament concertat al participanţilor. (...) De asemenea, practica propriu-zisă a participanţilor (cu exceptia ING, CEC şi parţial Unicredit) de a nu efectua tranzacţii la dobânda de 17,81% la momentul fixingului cu contrapartidele lor nu poate fi probată în sensul că este rezultatul unei înţelegeri între băncile contributoare, având în vedere existenţa la dosarul cauzei a unei singure conversaţii de natură a indica o posibilă înţelegere bilaterală între RBS şi RZB, care însă nu ar fi fost capabilă să denatureze, prin ea însăşi, functionalitatea indicelui ROBOR".

Raportul, făcut public în 26 februarie 2019, nu are o dată a emiterii, deşi se referă la fapte din 2008, iar anunţul public a fost că investigaţia s-ar fi închis în 2014, subliniază avocatul Gheorghe Piperea, care consideră că raportul pare a fi redactat de BNR "sau prin integrarea prin metoda copy-paste a poziţiei scrise exprimate de BNR în cursul anchetei. Acesta a scris, vineri, pe pagina sa de Facebook: "Raportul pare a fi redactat recent, întrucât limbajul utilizat este specific «mesajului» public al BNR din ultima vreme şi are o doză mare de «apărare» a BNR faţă de acuzaţiile din toamna lui 2018 referitoare la manipularea Robor, «oferind» cu generozitate răspunsuri la întrebări nepuse în 2008 sau în 2014, ci puse în 2018.

Limbajul acestui raport este identic cu limbajul rapoartelor periodice de activitate ale BNR, indicând şi foarte multe definiţii, circulare, cutume şi norme utilizate aproape exclusiv de BNR şi ignorate de public sau de specialişti.

Un indiciu cu valoare de probă aproape perfectă a acestei contrafa­ceri/antedatări a raportului Consiliului Concurenţei se regăseşte pe pagina 29, unde se afirmă că una dintre cauzele lipsei acute de lichidităţi de pe piaţă din octombrie 2008 ar fi fost scadenţa obligaţiilor fiscale lunare, la data de 25 a lunii - cică agenţii economici au plătit dările la stat prin ordine de plată trimise băncilor, iar acestea, prudentele şi raţionalele de ele, au ajuns repede în pană de lichidităţi. Or, acest argument a fost folosit de propagandiştii BNR de-abia în ianuarie 2019, ca instrument de «luptă» contra Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind taxa pe lăcomie şi pentru a combate ideea de a calcula taxa pe lăcomia băncilor prin raportare la Robor. Raportul nu numai că nu acoperă şi nu trece sub tăcere intervenţia BNR în piaţă, ci o laudă. Dimpotrivă, raportul preia integral teoria «atacului speculativ pe leu», cu care am fost bombardaţi propagandistic de BNR din 2008 încoace. Raportul subliniază «reuşita» BNR de a readuce cursul de la 4 lei/euro, la 3,67-3,7 lei/euro, fără a aminti că, după trecerea campaniei electorale, exact în prima zi lucrătoare de după sărbători (5 ianuarie 2009), cursul a ajuns la 4,2 lei/euro. Între timp, BNR cheltuise pentru aşa-zisa stabilizare a cursului suma de 2 miliarde euro, provocând şi o criză enormă de lichidităţi, care a dus, ulterior, la dobânzi overnight de 1000%. Ce a urmat după acest «succes» a fost blocarea pieţei interbancare timp de mai mult de 3 luni, cu consecinţa imposibilităţii creditării economiei şi a căderii pieţei imobiliare. Blocajul a fost «spart» doar prin apariţia programului Prima casă, un masiv ajutor de stat pentru bănci şi pentru dezvoltatorii imobiliari".

Raportul Consiliului Concurenţei a fost făcut public în contextul în care, în acest an, senatorul ALDE Daniel Cătălin Zamfir a convocat atât conducerea BNR, cât şi pe cea a instituţiei de Concurenţă, pentru audieri pe marginea modului de calcul al ROBOR. Parlamentarul consideră că băncile manipulează modul de calcul al ROBOR, sub supravegehrea Băncii Naţionale.

Audiat în comisia de anchetă, preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, a declarat că instituţia pe care o reprezintă nu a găsit dovezi din care să reiasă că băncile s-au înţeles între ele în vederea creşterii indicelui ROBOR.

Chiriţoiu a spus, în ocazia audierilor de la Parlament: "În acele zile, este vorba de trei zile din octombrie 2008, ROBOR a crescut foarte mult. Era o criză globală, cursul se depreciase puternic. ROBOR-ul creşte foarte mult, după trei zile intervine BNR şi îl plafonează. Întrebarea era: în cele trei zile ROBOR a crescut în urma unor fenomene din piaţă, indiferent a cui e vina, sau este o înţelegere ilegală? (...) Nu am găsit dovezi din acele mail-uri că ei s-au înţeles să ducă peste piaţă nivelul ROBOR. Am înţeles că se plângeau că sunt prea mici cotaţiile, că, influenţate de BNR, nu sunt la nivelul pieţei".

Acesta a adăgat că Executivul european a supervizat investigaţia şi nu a găsit niciun indiciu că a fost încălcată legea.

Guvernul a aprobat, recent, ca indicele ROBOR să fie înlocuit, în contractele de credit, cu o altă formulă, bazată pe tranzacţiile dintre bănci, nu pe cotaţii.

Piperea: "Toată lumea utiliza Robor în alte scopuri"

Gheorghe Piperea scrie, pe pagina sa de Facebook: "La pagina 35 din raport se regăseşte conţinutul unui e-mail de la BT din care rezultă că, în înţelesul trezorierului BT, la întâlnire, BNR le-a cerut «un comportament asemănător al contributorilor la Fixing în ce priveşte limitele de expunere, în sensul unei reciprocitati». Insul citat arată şi cum ar trebui să se procedeze: «o instituţie de credit să iniţieze tranzacţii cu o altă instituţie de credit, în aceleaşi condiţii de limite, vizând maturităţile (interval de timp de expunere) pe care le poate oferi la rându-i, în virtutea limitelor proprii de expunere pe care le are faţă de partener; în aplicarea acestui principiu, băncile îşi comunică de îndată modificările de limite de expunere reciproce, iar tranzacţiile ulterioare iniţiate de către partea căruia i s-au ajus­tat limitele cu contrapartea respectivă nu pot depăşi maturitatea maximă pe care iniţiatorul o poate oferi băncii partenere; perioada în care a funcţionat principiul reciprocităţii a fost cuprinsă între 3 octombrie 2008 (a doua zi după chemarea la ordine dispusă de BNR - n.n.) şi sfârşitul anului 2008, fără a exista o dată certă de sfârşit a acestei înţelegeri; principiul reciprocităţii s-a convenit să se aplice tranzacţiilor legate de ROBOR/ROBID (n.n. deci, cotaţiile "ferme" erau doar pentru calmarea sau convingerea naivilor, tranzacţiile, în schimb, fiind făcute în baza acestei "convenţii de reciprocitate" impuse indirect, dar ferm, de BNR) şi a vizat în principal maturitatea depozitelor în lei plasate în cadrul înţelegerii stipulate».

Aşadar, aşa cum rezultă din mail-ul acestui ins, trimis tuturor participanţilor la Fixing, cele 15 minute zilnice de «joc al cererii şi ofertei» de bani erau, de fapt, un poker cu cotaţii de dobânzi, în care participanţii jucau cu cărţile pe faţă şi îşi anunţau mişcările reciproce, pentru a nu deranja cumva şansele că traseul Robor să urmeze indicaţiile şi direcţia impuse de BNR.

O fi fiind asta manipulare a Robor? O fi fiind asta o manipulare a Robor care funcţionează, bine-mersi, şi azi?

Conform raportului (aceeaşi pagină 35), au există bănci care au negat «neechivoc» existenţa acestui principiu al reciprocităţii tranzacţiilor - este cazul, spre exemplu, al ING şi al RBS.

Acelaşi raport, pe aceeaşi pagină 35, reţine (în mod incredibil faţă de concluziile finale) că: «din conţinutul convorbirilor între dealerii unora dintre bani, în perioada următoare întâlnirii de la BNR, reiese existenţa în fapt a unei practici de ajustare reciprocă a limitelor de expunere pe întreagă piaţă monetară interbancară; acest lucru este evidenţiat în mod clar de conversaţia purtată între un dealer al CEC şi un dealer al RBS, acest principiu al reciprocităţîi fiind invocat de dealer-ul CEC».

Într-un e-mail din 29 octombrie 2008, dealer-ul Unicredit Ţiriac Bank încerca să îi convingă pe ceilalţi 9 participanţi la Fixing să utilizeze Robor în scopul în care acesta a fost creat, «pentru a avea o referinţă credibilă» (p. 38-40 din raport). Aşadar, toată lumea (inclusiv dealer-ul Unicredit) utiliza Robor în alte scopuri, transformându-l într-o referinţă necredibilă. Toată lumea, inclusiv BNR, care ştia, în mod evident, ce se întâmplă, dar se prefăcea că plouă torenţial, a participat la această «practică de ajustare»

Ce susţine dealer-ul Unicredit Ţiriac Bank, pe care l-a cuprins dintr-o dată onestitatea: «mă gândeam că în acest moment nu este în folosul nimănui să cotez 14% la BID şi 50% la OFFER, şi apoi să încheie tranzacţîi la valori între 30-100%».

Cum? Cotaţiile de la Fixing sunt emise în joacă? Nu sunt ferme, aşa cum ne asigura cu toate gurile de tun sau de canal BNR? Adică, cotezi dobânzi de 14% - 50% şi tranzacţionezi la 30-100% (adică dublu)? Şi asta nu este manipulare a Robor?"

Opinia Cititorului

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.roConferinţa PPTT 'Specialistii ferestrelor, fatadelor si sticlei'
Cabinet de avocatTMPS