Plasa de siguranţă socială - o necesitate în condiţiile supraîndatorării populaţiei

George Marinescu
Ziarul BURSA #Miscellanea #Protecţia consumatorilor / 23 mai

Plasa de siguranţă socială - o necesitate în condiţiile supraîndatorării populaţiei

Este nevoie ca legislaţia, administraţia centrală şi instituţiile subordonate să ofere cetăţenilor o plasă de siguranţă, din punct de vedere al protecţiei social-financiare, pe care aceştia o pot folosi împotriva abuzurilor care încă mai sunt practicate de sistemul financiar-bancar din ţara noastră, au afirmat, vineri, participanţii la conferinţa "Plasa de siguranţă socială în vremuri de restrişte" organizată de Asociaţia Parakletos şi de Casa de Avocatură "Piperea şi Asociaţii".

În deschiderea evenimentului, avocatul Gheorghe Piperea, preşedintele Asociaţiei Parakletos a vorbit despre necesitatea protejării debitorilor din programul Prima Casă, în condiţiile în care inflaţia a ajuns la 14% şi va creşte în continuare potrivit prognozei Băncii Naţionale a României (BNR), iar estimările unor specialişti prevăd o creştere la 10% a indicelui ROBOR până în toamna acestui an.

"Statul s-a expus cu aproape 9 miliarde euro, pe un program care a funcţionat bine, dar a avut mici hibe: Prima Casă. În situaţii precum cele prin care am trecut în ultimii doi ani, sunt persoane care nu mai pot plăti ratele, casa se vinde, deoarece nu avem reglementare care să protejeze persoanele aflate în situaţia de a fi evacute din imobilul respectiv. Jumătate din sumă e plătită de stat, adica de noi, după care statul trebuie să încerce să îl execute pe cel evacuat, cu plata unei dobânzi care acum se ridică la 37%. De aceea se doreşte modificarea legii dării în plată, care să se aplice şi la Prima Casă, pentru că şi oamenii aceştia au dreptul la reechilibrarea contractelor", a spus Gheorghe Piperea.

Domnia sa consideră că măsurile de protecţie sunt necesare şi după terminarea actualei crize din domeniul energiei, deoarece, după încetarea plafonării şi compensării preţurilor la utilităţi, acestea se vor întoarce la situaţia dinaintea introducerii acestor forme de sprijin pentru cetăţeni, iar nivelul preţurilor respective va fi greu de suportat de către aceştia.

"Factura la utilităţi, conform legii, este titlu executoriu contra consumatorului, care poate fi executat silit fără chemarea lui în judecată. Pe baza acestei facturi oamenii pot fi evacuaţi din casă. Această dispoziţie ar fi trebuit să fie abrogată de foarte multă vreme.

Suntem la capătul a doi ani de pandemie, care nu a avut ca ţintă sănătatea publică în mod real, suntem în plin război, care se pare că nu se va termina foarte curând şi care, printre altele, aduce consecinţe economice extrem de grave. Oamenii nevinovaţi sunt primele victime. În mod normal, într-un stat democratic şi social precum România, legea, compartimentul administrativ şi justiţia trebuie să asigure pentru aceste victime o plasă de siguranţă socială. ANPC, Consiliul Concurenţei şi ANRE ar trebui să fie plasa de siguranţă socială. ANPC este la ora actuală în poziţie favorabilă din acest punct de vedere, Consiliul Concurenţei nu prea, ANRE mai deloc. Justiţia ar trebui să fie o plasă socială pentru debitori. Înainte de a încuviinţa evacuarea din casă a unui debitor care are şi familie, ar trebuie să se gândească înainte de a da decizia respectivă. Din păcate, acest tip de decizie a devenit un fel de automatism al instanţelor", a afirmat Gheorghe Piperea.

El a atras atenţia şi cu privire la OUG 58/2022 care modifică trei legi fundamentale în domeniul protecţiei consumatorilor, dar care trebuie un pic amendată de Parlament pentru a fi mai eficientă privind situaţiile de contestare la executare a contractelor de credit bancar sau leasing, deoarece prevederile actuale privind scutirea de cauţiune sunt inaplicabile pentru peste 90% din debitorii din ţara noastră.

"Limitarea la minim două salarii minime pe economie pentru scutirea de cauţiune trebuie scoasă, deoarece există o decizie care stabileşte scutirea de cauţiune cu privire la contestarea executării", a precizat Gheorghe Piperea.

Daniel Zamfir: "Modificarea legii dării în plată trebuie să includă debitorii din programul Prima Casă"

Modificarea legii dării în plată este necesară în actualele condiţii socio-economice şi trebuie făcută urgent pentru a include în dispoziţiile ei şi debitorii din cadrul programului Prima Casă, a spus senatorul social-democrat Daniel Zamfir, preşedintele Comisiei Economice.

"E momentul să facem, din nou, o modificare a legii dării în plată, cu introducerea programului Prima Casă. Astăzi nu sunt foarte mulţi debitori în situaţia în care odată cu creşterea ROBOR le-a crescut cu 50% rata faţă de începerea contractului de creditare, dar suntem aproape. De aceea ne pregătim, începem, avem amendamentul depus la Parlament, urmează să fie asumat. E clar că această iniţiativă trebuie să aibă sprijin politic major, pentru că altfel nu va trece", a arătat Daniel Zamfir.

Preşedintele Comisiei Economice susţine că este nevoie în continuare de vigilenţă, deoarece sistemul bancar va căuta să diminueze efectele legii dării în plată prin diferite iniţiative legislative, în detrimentul cetăţenilor.

"Sistemul bancar e foarte puternic, va găsi prin diverse persoane politice, metode prin care să atenueze ceea ce am făcut şi nu vom ajunge niciodată să consolidăm ceva, dacă nu ne menţinem acel spirit de observaţie şi reacţii faţă de ce fac cei din acest sistem. Nu avem de partea noastră nici sprijinul instituţiilor statului. Ar fi trebuit pe de o parte să fie sistemul bancar, al asigurărilor - cei susceptibili de abuz de poziţie dominantă, iar de partea cealaltă ANPC şi Consiliul Concurenţei să ne apere de acest abuz. ANPC acum este altceva, dar au fost momente în care aceasta era «un butonaş» al sistemului bancar - cum a fost instituţia respectivă pe timpul celebrului «domn Pandelică», care acum este angajat al BNR. (...) De aceea, trebuie să fim tot timpul cu arma la picior, fiindcă vin tot felul de şopârle băgate în lege care să atenueze sensul celor votate de noi", a spus Daniel Zamfir.

Senatorul social-democrat s-a referit şi la executările silite care sunt iniţiate de către furnizorii de utilităţi.

"Cu privire la executările silite abuzive, avem legea promovată din 2019, a trecut de Senat, care desfiinţează titlul executoriu pentru facturile de utilităţi şi pentru contractele de credit. Proiectul legislativ este în Camera Deputaţilor, dar acum va avea cu totul altă abordare. Domnul Cîţu, cât a fost preşedintele PNL, a blocat această iniţiativă şi pe aceea cu plafonarea dobânzilor la IFN-uri, precum şi intervenţia cu privire la recuperatorii de creanţe. (...) Sunt oameni care încearcă să profite de aceste prevederi legale pentru a scăpa de datorie. Ideea legii nu este asta. Noi susţinem că o datorie trebuie plătită, dar trebuie plătită corect. De aceea trebuie să facem un efort legislativ pentru a preveni abuzurile din partea furnizorilor de utilităţi şi a IFN-urilor. (...) OUG 58/2022 va fi luni la vot în cameră, preşedintele ANPC ne-a propus un amendament, pe care ni l-am asumat, referitor la eliminarea plăţii cauţiunii", a precizat Daniel Zamfir.

Referitor la legea dării în plată menţionată de senatorul Daniel Zamfir, avocatul Alexandra Ianul a arătat:

"Noi apărăm un segment de credite care la momentul iniţial era complet neprotejat, nu exista legislaţie. Băncile ajutate de sistem au avut loc de manevre şi aşa s-au născut abuzurile. Legea dării în plată, în practica sa, în instanţă, te transformă într-un specialist al legii civile. A fost o luptă asiduuă, pe care am dus-o cu băncile în faţa instanţelor, în faţa CCR, sistemul nemaiştiind ce să inventeze pentru apărarea poziţiei sale dominante. După victoria la CCR, am câştigat 75% din dosare, iar apoi Curtea de Apel Bucureşti ne-a casat toate hotărârile primei instanţe. Acum suntem în situaţia în care avem foarte puţine instanţe care în continuare se opun aplicării legii dării în plată şi care ne omoară dosarele pe plan procedural. Am senzaţia că la Judecătoria Sectorului 1 este un concurs pentru trântirea acestor dosare. Este unica judecătorie care taxează consumatorul şi impune taxa de timbru la valoarea obiectului cererii. Judecătoria Sectorului 6 are peste 4000 de dosare pe rol privind darea în plată, dar nu a dat o singură sentinţă favorabilă pentru un consumator. (...) Am reuşit modificarea legii, am obţinut prin amendament ceea ce doream, dar au urmat sesizările către CCR, unde am biruit şi a doua oară şi legea a intrat în vigoare. Majoritatea debitorilor îşi văd contractele adaptate, dar acum au apărut anomalii judecătoreşti pe care încercăm să le combatem".

ROBOR, un indice controversat

Un alt punct fierbinte în aceste zile, creşterea indicelui ROBOR, a fost adus în discuţie de preşedintele Comisiei Economice din Senat.

"În privinţa trecerii de la ROBOR la IRCC, trebuie ca posibilitatea trecerii să facă obiectul unei iniţiative legislative, în ciuda opoziţiei băncilor. Nu cred că în viitorul apropiat putem renunţa la ROBOR, pentru că în procedura legislativă nu ai cum să eviţi BNR. Fără o discuţie cu BNR pe această dtemă şi fără un acord cu ea, nu se poate interveni legislativ în acest domeniu. Discuţia trebuie să fie cu BNR, dacă va decide să renunţăm la acest ROBOR. (...) E evident că e mult mai corect să ne raportăm la IRCC care e pe bază de tranzacţii, decât la ROBOR care e pe bază de cotaţii. Că la cotaţii, am aflat că îi chema domnul Cinteză la Parcul cu Platani, unde stabileau împreună cu băncile cât să fie Roborul, care ar fi trebuit să fie rodul unei licitaţii, cu zece competitori. Dacă e un aranjament la o masă, aia nu e piaţă corectă, e un indice stabilit manipulator. O piaţă corectă este aceea făcută pe bază de tranzacţii. IRCC, indiferent de situaţie, indiferent dacă va creşte, diferenţa între IRCC şi Robor, va fi în favoarea IRCC. E clar că ROBOR a fost unul incorect, trebuie să dispară, dar IRCC trebuie să rămână. (...) Dacă putem obliga băncile să aplice legea....Aplicarea legii nu mai ţine de Parlament. Când cineva nu aplică legea, intră într-o sferă care nu mai aparţine Legislativului", a spus Daniel Zamfir.

Referitor la acest aspect, avocatul Gheorghe Piperea a precizat: "Categoric este nevoie de o decizie a BNR, mai ales că ROBOR nu e reglementat legislativ, ci este o decizie a Băncii Naţionale. Atât timp cât Euribor va fi desfiinţat în 2023, consider că ar trebui pusă în discuţie publică renunţarea la ROBOR, deoarece dacă acesta va ajunge la 10%, va afecta 250.000 de debitori".

Alexandru Răţoi, avocat, partener la Piperea şi Asociaţii, a adăugat: "Din punct de vedere fiscal ce se întâmplă acum în Europa, este ceva ce în urmă cu câţiva ani ţi se spunea că nu are cum să se întâmple. Inflaţia de acum şi creşterea deficitelor bugetare în statele membre ale Uniunii Europene erau privite de specialişti, în urmă cu ceva ani, ca o lebădă neagră. Cine suportă riscul inflaţiei în contractele de creditare, risc care nu era prevăzut de nimeni şi despre care nu ne-a informat nimeni? Statul, Comisia Europeană care au spus că aşa ceva, cu privire la inflaţie, nu are cum să se întâmple? Nu! Noi suportăm aşa ceva, prin supraîndatorarea la care suntem supuşi în urma creşterii inflaţiei şi a ROBOR".

ANPC - o instituţie ce ar trebui să fie în subordinea Parlamentului

Reprezentanţii Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor susţin că este nevoie de o informare reală, corectă a cetăţenilor şi de o educaţie financiară pentru a decide singuri, conştienţi de toate riscurile, dacă semnează un contract de creditare sau nu.

"Trebuie să demarăm o informare a consumatorilor şi să luăm în calcul modul de analiză a consumatorului mediu informat, o educaţie financiară timpurie şi obligaţia băncilor de a informa clienţii şi modul de a calcula bonitatea unui consumator. Dacă la vârsta de 30 ani iei un credit imobiliar pe 30 de ani în anumite condiţii, tot ce ai calculat cu banca se poate schimba radical pentru că apar situaţii ce nu le poţi prevedea ca îmbolnăviri care te pot duce în situaţia de a nu mai onora ratele. Consumatorii trebuie să ştie exact în ce condiţii vor semna sau nu un contract de credit şi care vor fi consecinţele neplăţii unei rate necorespunzătoare, înaintea acordării creditului. La momentul în care banca îţi pune în faţă toate motivele neşansei unei relaţii cu instituţia finanţatoare, informaţiile respective să te facă să îţi diminuezi solicitarea", a spus Horia Constantinescu, preşedintele ANPC.

Paul Anghel, director executiv al ANPC a atras atenţia şi cu privire la dobânzile imorale aplicate de instituţiile financiare nebancare.

"Avem un control în derulare pe IFN-uri care practică dobânzi imorale, dacă nu chiar aberante. Câteva exemple: Hora Credit are o dobândă efectivă anuală de 69.700%. Pentru un credit de 10.000 lei, dobânda aplicată depăşeşte 59.000 lei. Viva credit - dobândă efectivă anuală de 4716%, Credit Prime - 1757%, Mozipo - 2059,88%, Flux Credit - 1655,12%, I Credit - 5689%, Felix Credit 3095%, etc.. Orice am spune după parcurgerea acestei liste, este prea mult. De aceea, trebuie să susţinem iniţiativa domnului senator Zamfir pentru plafonarea dobânzii. Cred că plafonarea dobânzilor reprezintă una dintre plasele de siguranţă pentru consumatori", a spus Paul Anghel.

Referitor la ANPC, avocatul Gheorghe Piperea a precizat: "Există un proiect de lege pe care până acum domnul senator Zamfir a fost nevoit să îl ţină în sertar din motive obiective cu privire la organizarea ANPC. E o lege scrisă în 2017, care întăreşte statutul ANPC, care în momentul de faţă e o instituţie aflată în cordoonarea unui minister. Considerăm că pentru a-şi îndeplini cu succes şi încrederea populaţiei rolul său, e nevoie ca ANPC să fie o instituţie independentă aflată în subordinea Parlamentului, pentru a avea egalitate de arme şi poziţie în discuţiile cu Consiliul Concurenţei, cu ANRE şi cu alte instituţii ale statului. Sper ca proiectul să fie iniţiat în sesiunea parlamentară din septembrie".

Reinserţia legislativă a retractului litigios - imperativă pentru protejarea consumatorilor

Retractul litigios a reprezentat în trecut modalitatea prin care un debitor se elibera la creditor de datoria sa, chiar dacă acesta din urmă cesionase unui terţ creanţa respectivă. Din păcate, instituţia juridică a fost scoasă din legislaţia actuală, prin prisma apariţiei firmelor de colectare a debitelor pe care cetăţenii le înregistrează la plata creditelor bancare.

"Consumatorul poate fi protejat doar prin reinserţia legislativă a retractului litigios. Înţeleg că se va pune în discuţie un astfel de proiect legislativ, ce ar trebui să fie susţinut de toţi profesioniştii, pentru că retractul litigios poate salva în mare parte consumatorii care se află în situaţii dificilă. Retractul litigios trebuie să fie modalitatea în care putem stârpi dominaţia «banksterilor» asupra consumatorilor. Este nevoie ca acest instrument juridic să fie reinserat în legislaţia naţională. Retractul litigios prevedea în fostul Cod Civil, că debitorul cedat, poate să plătească băncii care vinde preţul cesiunii şi spezele contractului şi să scape de datorie. Banca vinde acum o creanţă de 100 lei la 10 lei. Nu are relevanţă că acei 10 lei sunt luaţi de la colectorul de creanţe sau de la debitori. (...) Asociaţia Română a Băncilor a încercat să îngroape din faşă această iniţiativă legislativă spunând că reinserţia retractului litigios ar însemna că vor rămâne colectorii de creanţe fără obiectul activităţii. Băncile s-au raliat punctului de vedere al colectorilor de creanţe, dar cred că în spate au avut un plan bine ticluit, deoarece prin cesionarea creanţelor către colectori, banca nu mai e obligată să constituie provizioane pentru creditele neperformante", a afirmat avocatul Valentin Drăgoi.

Acesta susţine că lipsa retractului litigios permite în acest moment acţiunea agresivă a colectorilor de creanţe, colectori ce atacă debitorul, dar atacă şi statul pentru că firmele respective nu plătesc niciun fel de taxe, deoarece au rezidenţa fiscală în paradisuri fiscale.

"Colectorii pun tunurile pe debitori cu cereri de executare silită, cu modalităţi de calculare aberantă a unor dobânzi, ajungând chiar la probleme de ordin familial. Vorbim practic despre o speculă în domeniul financiar-bancar, dar consumatorii nu îşi doresc să fie parte din specula băncilor, care funcţionează prin colectorii de creanţe, IFN-uri şi Asociaţia Română a Băncilor care sunt extrem de vocali prin combaterea tututor legilor sancţionatoare şi a actelor normative care profită consumatorilor", a concluzionat Valentin Drăgoi.

Protejarea locuinţei familiei în faţa executării silite

Participanţii la conferinţă au mai spus că este necesar ca legislaţia privind protecţia consumatorilor din domeniul financiar-bancar să prevadă măsuri de protecţie a locuinţei familiei în faţa executării silite pentru neplata debitelor.

"Se vorbeşte despre o reformă serioasă pentru protejarea locuinţei familiei. Codul Familiei defineşte noţiunea, fără protecţie şi sancţiuni. Suntem ultimii în Uniunea Europeană care nu acordă protecţie în privinţa locuinţei familiei. În statele UE trebuie să aştepţi un an ca să evacuezi o familie, spre deosebire de ţara noastră, unde familii întregi şi-au pierdut locuinţa din cauza debitelor înregistrate la diferite bănci sau instituţii financiare nebancare", a spus Alexandru Răţoi, partener la Piperea şi Asociaţii.

"Am rămas şocat să văd că în Codul Civil şi în Constituţie nu e definită familia. Suntem într-o situaţie foarte complicată, nu doar pentru că nu avem texte care să vorbească despre protecţia locuinţei familiale; noi nu avem definiţia familiei, nu avem o definiţie comprehensivă a locuinţei familiale şi nu avem o cultură, chiar şi juridică, în acest sens. Consider că, atunci când se va putea pune în discuţie acest concept, ar trebui ca Parlamentul să expliciteze şi să oblige judecătorul să nu încuviinţeze aşa de simplu o executare silită sau dacă o încuviinţează să acorde un termen de minimum un an pentru ca acel debitor să îşi găsească o altă locuinţă familială", a precizat avocatul Gheorghe Piperea.

Modificarea legislativă ar constitui şi ea o plasă de siguranţă socială pentru debitori, plasă ce reprezintă un concept definit de doctrina americană în anii '70 şi care vizează acoperirea riscurilor pe care un cetăţean trebuie să le suporte de-a lungul vieţii.

"În această noţiune a fost inclus şi falimentul persoanei fizice. Este cu adevărat o plasă pe care trebuie să o construim din toate punctele de vedere, e o chestiune ce are legături cu drepturile asigurării sociale. Se pune problema articulării acestui sistem, care la noi nu e articulat; la noi se vorbeşte despre o dublă asigurare, dar în realitate oamenii nu sunt protejaţi", a concluzionat Alexandru Răţoi.

Opinia Cititorului ( 3 )

  1. Povestile cu protectia sociala nu tin intr-o tara in care risipa si coruptia sunt caracteristica sistemului de guvernare. Mai simpu spus tara consuma mai mult decat produce si face datorii. Istoric suntem o tara in partea de jos a clasamentului european si nu putem iesi din acest marasm. Problemele economice globale ne vor lovi mai crunt decat pe cei care au sisteme economice in general performante si rezerve potentiale pentru a supravietui. Cheltuielile statului trebuie reduse drastic de la firme cu capital de stat falimentare, suprapopularea sistemului administrativ, reforma administrativa prin infintarea regiunilor, comasarea comunelor si reducerea cheltuielilor extravagante au fost fentate 20 de ani.

    In practica o buna parte a fondurilor europene s-au consumat pe proiecte neviabile sau supraevaluate care au fost echivalentul actual al banilor din helicopter.  

    Se spera ca banii din rezilienta vor mai linisti publicul pana la urmatoarel alegeri. De mentionat ca tari precum Polonia, Ungaria ect au renuntat la componenta credit din programul de rezilenta tocmai pt a evita  

    risipa.

    Grija penru cel care au luat credite nechibzuite nu cred ca este o prioritate in acest moment.  

    Cine mai ia credit din banca isi merita soarta sa fie sarac lipit si dator doua generatii la banci... Nu mai luati credite, traiti cu ce aveti sau munciti mai mult...

    1. Da. Munciți mai mult și-n 3 luni vă scoateți banii de un apartament.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Apanova
BTPay
Electromagnetica
DIGI
arsc.ro
roovi.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

29 Noi. 2022
Euro (EUR)Euro4.9184
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.7383
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.9890
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.6933
Gram de aur (XAU)Gram de aur267.3958

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro