Povara dobânzilor apasă tot mai greu pe ratele bancare

Mihai Gongoroi
Ziarul BURSA #Bănci-Asigurări / 11 mai

Aversul şi reversul monedei naţionale. Ilustraţie de MAKE

Aversul şi reversul monedei naţionale. Ilustraţie de MAKE

ROBOR la 3 luni a atins 5,21%, cel mai ridicat nivel din ultimii nouă ani BNR a majorat dobânda-cheie la 3,75% şi spune că inflaţia nu va reveni la niveluri de o cifră până în al doilea semestru din 2023 Irina Chiţu, finzoom.ro: "Cea mai bună soluţie pentru reducerea ratei este refinanţarea cu dobândă fixă" Iancu Guda: "Cred că rata creditelor neperformante poate depăşi chiar 10% pe un orizont de un an"

Ratele bancare cresc într-un mod alert, cu sume din ce în ce mai greu de suportat de către debitori, ca urmare a majorării dobânzilor din piaţă, iar analiştii estimează o creştere importantă a nivelului creditelor neperformante, pe acest fond.

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor în lei cu dobândă variabilă, a urcat ieri la 5,21% pe an, dobânzile anticipând parţial decizia BNR de a majora cu 0,75% rata dobânzii-cheie, la 3,75% de la 3,00%. ROBOR la 3 luni nu a mai fost la acest nivel din 2013, iar IRCC (indicele în funcţie de care sunt calculate creditele acordate după luna mai 2019) este aşteptat să crească, cu o întârziere de două trimestre, spre nivelul actual al ROBOR. La începutul lui 2020, înainte de debutul pandemiei, indicele ROBOR la 3 luni era 3,19% pe an, iar la începutul anului 2021 se situa la 1,98%, în condiţiile unei dobânzi-cheie de 1,25%.

În 11 aprilie anul curent, la o săptămână distanţă de la majorarea cu 50 de puncte de bază a dobânzii-cheie de către BNR, ROBOR la 3 luni era la 4,7%, iar majorarea de ieri este anticipată să ducă ROBOR la 3 luni spre pragul de 6% în debutul verii. În lupta cu inflaţia galopantă - rata anuală a indicelui preţurilor de consum (IPC) a fost de 10,2% în luna martie, nivel record pentru ultimii 18 ani - Banca Naţională a României a trebuit să întărească politica monetară şi să majoreze dobânzile, ducând dobânda-cheie în luna aprilie la 3%. Şi celelalte bănci centrale din regiune au făcut la fel, ba chiar au fost mai agresive decât BNR: în Polonia banca centrală a urcat dobânda-cheie la 5,25% săptămâna trecută, iar banca Cehiei a crescut-o recent la 5,75%.

Majorările din partea BNR sunt aşteptate să continue în a doua jumătate a anului, posibil spre o rată-cheie de 5,5%, potrivit estimărilor economiştilor, iar ROBOR este posibil să treacă inclusiv de nivelul de 7%. Majorarea dobânzilor de către banca centrală este necesară nu doar pentru combaterea inflaţiei, ci şi pentru păstrarea atractivităţii fluxurilor de capital de către ţara noastră, România având deficite adânci care duc în general la slăbirea monedei naţionale, ţinută stabilă în raport cu euro, în ultimii ani, de banca centrală.

Efectiv, măsurile BNR duc la scumpirea costului capitalului, adică la scumpirea banilor, a creditelor în principal şi a ratelor în perspectivă secundară, impactul colateral fiind reducerea venitului disponibil al gospodăriilor şi calmarea consumului pe credit. Majorarea de 100 de puncte de bază de ieri arată faptul că BNR a reacţionat târziu la inflaţie, în condiţiile în care s-a pus accentul mai mult pe stabilitate (România s-a confruntat cu o triplă criză severă în a doua jumătate a anului 2021: politică, sanitară şi economică, în contextul preţurilor în creştere accentuată la energie) şi "creştere economică" decât pe inflaţie.

Cu toate majorările de dobândă din ultima perioadă, trebuie spus totuşi că dinamica creditării a continuat să fie mai alertă decât cea a economisirii, ceea ce indică că este nevoie de dobânzi şi mai mari pentru stăvilirea inflaţiei şi foarte posibil chiar de o recesiune. În termeni reali (ajustat cu inflaţia), dobânzile continuă să fie negative (dobânda-cheie de 3,75% faţă de inflaţie de 10%), adică în continuare costul creditelor este prea mic - artificial de mic în condiţiile în care băncile oferă credite ipotecare cu 4% şi credite de consum cu 6,5% - pentru combaterea eficientă a inflaţiei record.

Cu cât a crescut, într-un singur an, rata la bancă pentru un credit ipotecar pe 30 de ani

Majorarea dobânzii de către BNR trage în sus ROBOR la 3 luni şi creşte implicit rata lunară plătită de clienţi la bancă. Potrivit unei analize Finzoom.ro, pentru un credit ipotecar pe 30 ani de 250.000 de lei, la un ROBOR de 5,21%, rata lunară este de 1.960 de lei (marja băncii este de 3,5%). În mai 2021, când ROBOR la 3 luni era 1,59%, rata lunară era de 1.356 de lei, înregistrându-se o diferenţă de 600 de lei.

Tot mai mulţi debitori au început să meargă la bancă pentru a cere înlocuirea ROBOR cu IRCC. Şi acest indice, însă, decalat cu două trimestre faţă de ROBOR, este în creştere, iar de la 1 iulie valoarea IRCC ar trebui să fie de 2,65% - totuşi cu mult sub cea a ROBOR. În prezent, la un IRCC de 1,86%, rata lunară pentru un credit ipotecar de 250.000 de lei pe 30 de ani este de 1.398 de lei, o diferenţă de 560 de lei faţă de situaţia în care dobânda se calculează în raport de ROBOR.

Trebuie spus că aceeaşi întârziere de două trimestre va exista însă şi când vor începe să scadă dobânzile, astfel că cei cu împrumuturi ce depind de IRCC vor avea rate mai mici mai târziu decât cei cu rate conectate la ROBOR. Consumatorii de credite care renunţă la ROBOR pentru IRCC nu mai pot reveni la ROBOR. Pentru a face trecerea de la IRCC la ROBOR, clienţii trebuie să depună o cerere în acest sens la bancă.

Irina Chiţu, finzoom.ro: "Refinanţarea la o dobândă fixă este o idee bună, dar trebuie făcută acum; nu aşteptaţi să crească şi dobânzile fixe"

În opinia Irinei Chiţu, fondatoarea platformei finzoom.ro, cea mai bună soluţie pentru reducerea ratei este refinanţarea creditului cu o dobândă fixă de 5%, care ar reduce rata cu peste 560 de lei la creditul pe 30 ani menţionat. Irina Chiţu spune că şi dobânzile fixe sunt în creştere în fiecare zi, iar dacă debitorii doresc să facă o refinanţare trebuie să o facă rapid: "ROBOR nu mai este foarte legat de dobânda BNR pentru că mai mult reflectă anticipaţiile băncilor: ROBOR la 3 luni înseamnă cotaţia băncilor care se împrumută între ele la scadenţa de 3 luni, dar nu se fac tranzacţii la aceste cotaţii. Deci reprezintă mai mult o anticipaţie despre cât se gândesc băncile că vor fi dobânzile pe 3 luni. ROBOR la 3 luni poate să ajungă şi destul de repede la 6%, pentru că practic a venit o confirmare din partea BNR cu această creştere la 3,75%. Băncile, când au nevoie de lichiditate pe termen scurt, se pot împrumuta de la BNR cu 4,75%, dar vedem că ROBOR a depăşit 5,20%. Probabil se va duce şi mai departe, pentru că pe termen lung se aşteaptă ca băncile să crească mai mult dobânzile. (...) De fapt, la seriile zilnice de IRCC putem să ne dăm seama cu cât se împrumută efectiv băncile între ele şi dacă ne uităm, de exemplu, la ce s-a întâmplat zilele acestea, şi IRCC-ul, la seriile zilnice, a trecut de 4% - 4,18% - deci este clar că această tendinţă se păstrează şi o să tot crească în următoarea perioadă. Dacă nu dă semne de moderare inflaţia şi nu prea văd de unde ar da, atunci vom vedea dobânzi care ajung la 6% şi vor trece de acest nivel".

Aceasta a precizat că IRCC va fi 2,65% de la 1 iulie şi cel mai probabil peste 4% în finalul anului: "Consumatorii sunt un pic păcăliţi: toată lumea vorbeşte de creştere de dobânzi, dar la IRCC nu se vede în creditele noi, acum. Partea bună este că dobânzile fixe încă sunt mici şi de aceea toată lumea ar trebui să se ducă spre dobânda fixă mică: găseşti dobânzi şi la 4,80%, 5%, care sunt sub ROBOR şi, după ştim, la ROBOR se mai adaugă şi marja băncii. Deci să ai o dobândă fixă de 5%, în următorii 5 ani, cred că este o decizie foarte înţeleaptă, în condiţiile de acum. Dar dacă te uiţi la IRCC vezi că este 1,86%, va fi 2,65% de la 1 iulie şi va fi probabil peste 3,50-4% pe la 1 octombrie şi mai departe vom vedea. Pentru că dacă începe să se facă o medie în luna aprilie, a trecut de 4% IRCC-ul, pe seriile zilnice. Aprilie este prima lună care se ia în calcul de la 1 octombrie, iar dacă este peste 4% este clar că vom avea un IRCC de peste 4%".

Domnia sa a adăugat: "Sfatul pentru consumatori este să treacă pe dobândă fixă. (...) Prima soluţie este să se ducă spre o refinanţare cu dobândă fixă, iar acest lucru se poate face şi la Prima Casă - refinanţare cu dobândă fixă -, obţinând costuri clar mai mici din momentul următor în care consumatorul s-a orientat către dobânda fixă, având şi o şi o siguranţă pentru următorii cinci ani sau pe cât este dobânda fixă. Şi trecerea la IRCC este o soluţie, dar temporară, pentru că şi IRCC va creşte. Însă eu nu cred că va creşte niciodată peste ROBOR, pentru că vorbim totuşi de o medie de 3 luni. Dacă vor creşte dobânzile la toate băncile pentru că a crescut şi dobânda-cheie, atunci da, se reflectă, se face o medie din nişte valori crescute. Dar versus un ROBOR pe care nu îl poţi controla, măcar stai pe ceva care reflectă preţul pieţei, pentru că dobânda este preţul banilor. Dar dacă poţi să apelezi la dobândă fixă, atunci asta trebuie făcut. Dacă nu reuşeşti să faci singur acest lucru, este indicat să apelezi la CSALB (Centrul de Soluţionare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar). Se găseşte o soluţie şi trebuie găsită acum, pentru că şi dobânzile fixe cresc. Noi actualizăm dobânzile fixe de la bănci în fiecare zi şi în fiecare zi creşte câte o dobândă fixă. (...) Acum o lună luai credit cu dobândă fixă la 3,99%. După două săptămâni nu mai găseai sub 4,30%, cea mai mică şi nu la aceeaşi bancă. Acum nu găseşti sub 4,80% şi nu este aceeaşi bancă şi se duce spre 7%. Toate băncile cresc dobânda. De aceea spun că este o idee bună, dar acum. Nu aşteptaţi să crească şi dobânzile fixe".

Ionuţ Dumitru, economistul şef al Raiffeisen Bank: "Asistăm la un şoc care nu este de natură temporară; probabil că vom avea un ciclu mai lung de creştere a dobânzii de politică monetară "

Ionuţ Dumitru, economistul şef al Raiffeisen Bank, a afirmat ieri, într-o intervenţie la Digi24, că în acest moment asistăm la un şoc care nu este unul de natură temporară, precum cel din pandemie. "Dobânzile cresc şi cresc destul de repede şi probabil că vom avea un ciclu mai lung de creştere a dobânzii de politică monetară", a spus Dumitru.

Potrivit acestuia, dacă inflaţia va continua să crească, BNR ar putea să majoreze dobânzile la toate şedinţele de politică monetară din acest an, ducând în final dobânda spre 6%.

"Date fiind ultimele evoluţii în evoluţia inflaţiei, probabil în aprilie o să avem un salt din nou spectaculos. Inflaţia pentru va fi publicată mâine (astăzi - n.r.). (...) Evoluţia dobânzii de referinţă depinde foarte mult de ce se întâmplă cu inflaţia. Dacă vom avea vârful inflaţionist lunile următoare, la un 13-14% sau poate chiar mai sus, probabil că BNR va continua să crească dobânda de politică monetară la toate şedinţele din acest an, ajungând, la finalul anului, undeva la 6% cu dobânda de politică monetară", arată Ionuţ Dumitru.

700.000 de credite înregistrează întârzieri de peste o lună la plată

Impactul majorării ratelor este suprapus deja pe inflaţia galopantă şi există un risc de creştere a restanţelor dincolo de cele 700.000 de credite care au întârziere la plată de peste o lună, conform informaţiilor din presă.

Ionuţ Dumitru spune că este posibil să crească şi mai mult restanţele, însă depinde ce se întâmplă cu veniturile consumatorilor de credite: "Dacă se majorează ratele şi cresc şi veniturile, presiunea este atenuată. Dar depinde de la caz la caz, nu putem generaliza. Sunt persoane care au credite cu rată fixă, credit de consum sau ipotecar cu rată fixă, pe 5-6-7 ani sau poate chiar mai mult. Pentru acestea nu contează evoluţia ROBOR. Dacă debitorii au rată variabilă, evident că au o creştere (a ratei). Dacă discutăm despre un index de tip IRCC de exemplu, creşterea pe care au văzut-o până în momentul de faţă este una modestă. Dacă au creditul legat de ROBOR, au văzut deja o creştere mai semnificativă şi probabil că în lunile următoare, în funcţie de cum se resetează dobânda la fiecare contract, pot fi creşteri mai mici sau mai mari. Deci nu putem generaliza, depinde de la caz la caz, în funcţie de clauzele contractuale, de tipul creditului şi de tipul de dobândă. (...) În acest moment asistăm la un şoc care nu este unul de natură temporară. Dobânzile cresc şi cresc destul de repede şi probabil că vom avea un ciclu mai lung de creştere a dobânzii de politică monetară. Adică nu avem un şoc precum cel creat de pandemie, care a fost un şoc temporar - închiderea economiei a produs un şoc temporar în economie - cu o reducere de venituri temporară".

Economistul se aşteaptă ca rata anuală a inflaţiei să atingă un vârf cel mai probabil în luna mai sau luna iunie, vârful fiind o rată anuală de circa 13-14%. Potrivit acestuia, există riscul ca inflaţia să rămână ridicată şi în 2023: "Poate chiar mai sus. Depinde foarte mult ce se întâmplă cu preţurile din energie. Avem această plafonare a preţurilor din energie, teoretic pe un an de zile. După expirarea acestei perioade nu ştim ce se va întâmpla cu ele: probabil vom rămâne la un nivel foarte înalt şi atunci este de aşteptat ca inflaţia să persiste.

Iancu Guda, analist: "Pentru calmarea inflaţiei este nevoie şi de o politică fiscală restrictivă"

Analistul Iancu Guda ne-a declarat că, pentru calmarea inflaţiei, pe lângă întărirea politicii monetare este nevoie şi de o politică fiscală restrictivă. Potrivit acestuia, BNR nu poate duce dobânda-cheie mai sus de 5%, pentru că ar apărea probleme semnificative pentru rambursarea creditelor şi ar fi descurajate investiţiile: "Monetar, decizia BNR este justificată în mod evident, având în vedere inflaţia foarte mare şi rata dobânzii de politică monetară aproape de trei ori sub inflaţia aşteptată pe următoarele trei luni. Doar că, în lipsa unei politici fiscale restrictive, degeaba restricţionezi monetar şi scumpeşti banii pentru temperarea cererii, ca să reduci presiunile inflaţioniste, dacă fiscal arunci cu vouchere şi anulezi efectul politicii monetare. Deci în primul rând cred că este nevoie şi de o politică fiscală mai restrictivă, ca să îşi vadă efectele asupra inflaţiei măsurile monetare. În al doilea rând, în lipsa unei politici fiscale mai restrictive, doar pe zona monetară, ciclul de scumpire nu poate duce dobânda de politică monetară mai sus de 4,5%-5% pentru că deja avem probleme semnificative pe rambursarea creditelor şi descurajarea investiţiilor, iar inflaţia nu este monetară majoritar, ci pe costuri, inflamată de scumpirea materiilor prime şi a energiei electrice şi a gazelor. Deci Banca Naţională nu poate interveni pe această zonă a economiei reale. De aici încolo trebuie ca politica fiscală să îşi intre în rol printr-o disciplină pe cheltuieli şi creşterea investiţiilor, ca să stimuleze şi oferta. Pentru că ambele trebuie optimizate, nu doar temperarea cererii ci, în paralel, creşterea ofertei".

Potrivit acestuia, în caz contrar, populaţia şi companiile vor gestiona din ce în ce mai greu toate aceste scumpiri, inclusiv pe aceasta a banilor, iar rata creditelor neperformante riscă să depăşească 10%.

"Cred că rata creditelor neperformante în rândul populaţiei poate depăşi chiar 10% pe un orizont de un an, în condiţiile în care nivelul de trai scade şi din cauza inflaţiei, nu doar a creşterii dobânzii, iar companiile vor suferi foarte mult pe zona de competitivitate, pe investiţii, pentru că la aceste costuri de finanţare este foarte greu să îţi asumi un buget de investiţii şi credite care să te ajute să rămâi competitiv. Aici or să fie provocările foarte mari şi ce poate completa ce s-a făcut din punct de vedere monetar nu este decât zona de investiţii publice - PNRR şi fonduri domestice -, cuplată cu o disciplină mai mare pe cheltuieli populiste ale statului, care să contribuie la reducerea deficitului fiscal", a explicat analistul.

Iancu Guda ne-a mai spus că segmentul vulnerabil al populaţiei este cel mai expus, având în vedere inflaţia şi dobânzile: "Pentru un investitor, ratele dobânzilor sunt în continuare real-negative, dar pentru un credit aflat în derulare serviciul datoriei sau rata lunară, dacă o comparăm de la an la an, are o creştere foarte mare. Vorbim de creşteri ale ratelor de 40% sau chiar mai mult, depinzând de momentul în care este luat creditul şi în ce moment te afli pe graficul de rambursare. Dar aşa, având în vedere că ciclul de creştere a dobânzii de politică monetară nu cred că mai are foarte mult spaţiu adiţional, văd ROBOR undeva la 6%. Nu cred că se poate duce mai mult. Dar oricum este o creştere majoră, având în vedere că la începutul anului trecut era 1,5%. În 2021 erau multe credite care aveau DAE (dobânda anuală efectivă - n.r.) 4,5%, ROBOR + marja de 3-3,5%. (...) Dacă eşti la începutul graficului de rambursare, când plăteşti mai mult dobândă decât principal, se simte semnificativ o creştere de 40-45% a ratei lunare. Înseamnă că cine s-a dus la gradul maxim de îndatorare, acum se duce de la 40% la 56%, aproape 60%. Plus scumpirea preţurilor în general, inflaţie de 10%, chiar uşor peste consistent pe tot restul anului, asta înseamnă că puterea de rambursare va fi afectată pentru segmentul vulnerabil al populaţiei. De aceea cred că rata creditelor neperformante se va duce spre 10%".

Analistul vede posibilă o temperare a inflaţiei în anul următor, cu condiţia să se lămurească situaţia războiului şi să avem un "PNRR de succes", adică să atingem toate jaloanele prevăzute în acest plan de investiţii.

"Dacă anul acesta inflaţia medie se va apropia de 10%, atunci ar trebui ca la anul să fie de 5%. Dar este un scenariu optimist, cred că mai degrabă există un spaţiu de evoluţii negative", a conchis analistul.

Aurelian Dochia, economist: "Întoarcerea la dobânzi mai mici este foarte improbabilă în următorii doi-trei ani"

Economistul Aurelian Dochia consideră că întoarcerea la dobânzi mai mici este foarte improbabilă în următorii doi-trei ani. Nivelul dobânzilor va însemna inclusiv o încetinire a pieţei imobiliare, ne-a mai spus acesta: "Am pornit de la o situaţie care era excesiv de favorabilă, am avut nişte rate de dobândă care pentru România erau la un nivel istoric de scăzute şi era aproape inevitabil ca evoluţia lor, în continuare, să fie mai degrabă de creştere decât de menţinere la acel nivel. Iar din cauza ultimelor evenimente, cu războiul din Ucraina şi cu politica băncilor centrale din toată lumea, care au mărit ratele dobânzilor sub presiunea inflaţiei, şi la noi se întâmplă ceea ce se întâmplă peste tot - din Statele Unite până în orice ţară din Europa, evoluţia este similară şi sunt debitori care simt presiunea acestor noi dobânzi şi unii dintre ei probabil că nu vor face faţă. Nu cred însă că va fi, deocamdată, un val masiv de întârzieri (la plată). Cred că cea mai mare parte dintre cei întârziaţi vor reuşi să treacă peste momentul acesta mai dificil, dar trebuie să fie conştientă toată lumea că reîntoarcerea la nişte dobânzi mai mici este foarte improbabilă pe următorii doi-trei ani. Cine îşi face socoteala trebuie să şi-o facă cu această rezervă în buget, că trebuie să plătească cu câteva sute de lei mai mult numai la rate. De unde va plăti acest supliment la rate... Va trebui să taie din altă parte".

Potrivit acestuia, cel mai probabil vom observa şi o încetinire a creditării în perioada următoare, atât pe segmentul companiilor, cât şi pe segmentul gospodăriilor. Totodată, Dochia consideră că este probabil să vedem un ROBOR în zona de 7%, spre finalul anului: "Nu cred că va stopa creditarea, dar o va încetini. Vor fi mult mai puţine persoane care vor apela la credite şi evident că asta înseamnă o încetinire a pieţei imobiliare, care este foarte legată de credite, mai ales de cele pe termen lung, o încetinire a creditelor de nevoi personale şi aşa mai departe. (...) Sunt prognoze care merg până la a spune că va fi o recesiune în 2022 deja, nu doar în România, ci în multe ţări ale lumii. Dacă lucrurile merg în direcţia aceasta, este inevitabil ca toate aspectele acestea să încetinească, inclusiv creditarea. Din acest motiv se şi fac creşterile de dobândă, politica monetară care încearcă să lupte împotriva inflaţiei ştie că are ca efect încetinirea creşterii economice. Din acest motiv au şi ezitat şi evitat băncile centrale, până acum, să meargă foarte rapid în direcţia creşterii dobânzilor, pentru că ştiau că asta are un impact asupra consumatorilor şi asupra economiei".

Aurelian Dochia a mai adăugat că vom vedea cel mai probabil noi măsuri de intervenţie asupra unor preţuri, cum sunt măsurile de plafonare şi compensare, care vor avea doar "un efect temporar şi înşelător": "Ele dau iluzia că inflaţia este ţinută sub control, dar ea de fapt se acumulează sub alte forme, iar forma cea mai importantă va fi deficitul bugetului public, care în mare măsură trebuie să suporte tot felul de iertări de acest fel, ce au tot fost acordate în ultima vreme. Dar până la urmă multe vor depinde de modul în care merge preţul energiei pe plan internaţional. Măsurile care au fost luate până acum, inclusiv la nivelul UE, de renunţare până la sfârşitul anului la importurile de petrol din Rusia, nu pot să ducă în altă direcţie decât spre creşterea preţurilor, pentru că surse de aprovizionare alternative care să fie antamate foarte repede până la sfârşitul anului nu prea există. Atunci nu cred că există altă soluţie decât creşterea preţurilor şi probabil vor fi şi unele raţionalizări, care vor începe să apară. Chiar dacă guvernele încearcă diverse forme de plafonare a preţurilor şi de subvenţionare, acestea nu fac decât să ascundă temporar realitatea şi nu cred că sunt benefice până la urmă. (...) Se pune un capac peste oala inflaţiei şi va fi dureros când acel capac fie nu va mai rezista, fie va fi dat la o parte şi se va vedea ce se întâmplă acolo".

Economistul a mai spus că nici membrii Consiliului de Administraţie de la BNR nu cunosc cât de departe vor merge cu majorările de dobândă, dar menţinerea inflaţiei anuale la o rată de peste 10% va necesita noi măsuri din partea băncii centrale: "Până unde va merge Banca Naţională? Nici membrii Consiliului de Administraţie nu pot să spună pentru că ei sunt obligaţi să urmărească lună de lună ce se întâmplă şi să reacţioneze la ceea ce se întâmplă, ponderând toate necazurile care se pot discerne pentru fiecare măsură şi fiecare pas. Dacă inflaţia va continua să crească şi să rămână peste 10% în lunile următoare, Banca Naţională este obligată să continue creşterea dobânzii de politică monetară. Chiar dacă nu o va face Banca Naţională, piaţa va trebui să o facă. Vedem dobânda pe 10 ani la care se împrumută guvernul, 7,9%. (...) Sunt o serie de vase comunicante în economie şi când pui capac într-o parte, apare o presiune în altă parte şi trebuie tot timpul să joci fără să cauţi cauza ultimă. Nu există o cauză ultimă şi nu ai cum să le controlezi pe toate până la urmă. Cineva o să sufere şi asta este marea problemă, pentru că politic este foarte greu să-ţi asumi şi să spui «oameni buni, asta este situaţia, strângeţi cureaua, mai puneţi o haină pe voi». Dacă vii şi spui politic aşa ceva, plăteşti scump. (...) Şi a început să devină o problemă plasarea titlurilor de stat la ultimele emisiuni. Băncile sunt deja foarte expuse la titluri de stat, iar la ieşirea pe pieţele internaţionale nu ne putem baza pe BCE, care este încă mama tuturor răniţilor din zona euro. În acelaşi timp, guvernul nu dă semne că este prea îngrijorat în momentul de faţă şi văd că promite şi în stânga, şi în dreapta, că mai dă nişte bani... Să vedem până când şi de unde va lua aceşti bani".

Cum explică BNR decizia de majorare a dobânzii cheie cu 0,75%

Consiliul de Administraţie al BNR a decis ieri majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 3,75% pe an, de la 3% anual, majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 4,75% de la 4% şi creşterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 2,75% de la 2%, precum şi păstrarea controlului ferm asupra lichidităţii de pe piaţa monetară şi menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

BNR a aprobat un nou raport asupra inflaţiei, care actualizează scenariul băncii centrale cu privire la evoluţia preţurilor de consum.

Scenariul actualizat arată o înrăutăţire considerabilă a perspectivei inflaţiei, pe întreg orizontul de prognoză (opt trimestre): se preconizează că inflaţia va continua să crească mai accelerat în trimestrul al doilea din 2022 şi să scadă doar treptat în următoarele patru trimestre, rămânând semnificativ crescută, peste intervalul ţintă de 2,5% plus/minus 1%, ca urmare a unui impact suplimentar al factorilor care amplifică în prezent creşterea preţurilor, inclusiv a celor legate de războiul Rusia-Ucraina. Potrivit BNR, inflaţia nu va reveni la niveluri de o cifră până în al doilea semestru din 2023.

"Determinante pentru noua perspectivă a inflaţiei sunt majorările mult mai ample anticipate ale preţurilor alimentelor procesate şi combustibililor, precum şi ale preţurilor gazelor naturale şi energiei electrice, al căror impact inflaţionist va fi însă atenuat substanţial până în martie 2023 de schemele de plafonare a preţurilor la energie pentru consumatorii casnici, dar se va evidenţia pregnant ulterior, contrabalansând parţial şi temporar influenţele de sens opus venite din efecte de bază şi din corecţii probabile ale cotaţiilor mărfurilor energetice", arată BNR.

Banca centrală mai adaugă faptul că "deosebit de relevante sunt, de asemenea, perspectiva conduitei politicilor monetare ale BCE şi Fed, precum şi nivelul şi dinamica majorării ratelor dobânzilor reprezentative de către băncile centrale din Cehia, Polonia şi Ungaria".

Opinia Cititorului ( 11 )

  1. Da, sigur, sa le plangem de mila celor care platesc rate real negative. Mai bine sa-i multumeasca in fiecare zi la Isarescu pentru ca le face un cadou constant. Daca ar pune rata mai aproape de inflatie ar fi alta treaba.

    Majorari de salariu se fac constant in piata. Deci s-ar putea ca astia la care le plangeti de mila sa nu o duca chiar asa de rau. 

    1. Nu sunt bani la buget pentru pensii si salariile profesorilor, dar pentru cei cu venituri umflate sunt bani pentru noi majorari salariale si alte avntaje:

      Iata ce scrie Jurnalul Militar: 

      Judecătorii și procurorii vor beneficia de despăgubiri: spitalizare gratuită plus 15.000 de euro; la deces, familia primește minimum 50.000 de euro 

      Judecătorii și procurorii, inclusiv cei pensionați, vor primi de la stat despăgubiri pentru cazurile în care „viaţa, integritatea corporală, sănătatea ori bunurile le sunt afectate în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau în legătură cu acestea”, potrivit unui proiect de Hotărâre de Guvern elaborat de Ministerul Justiției. 

      Despăgubirea acordată va acoperi toate cheltuielile pentru: 

      spitalizarea în unităţi sanitare publice sau private din ţară 

      medicamente, materiale sanitare, dispozitive medicale, tehnologii şi dispozitive asistive 

      transport dus-întors până la/de la unitatea sanitară publică sau privată din ţară în care se acordă asistenţa medicală, atât pentru judecător sau procuror, cât şi pentru un însoţitor al acestuia 

      în situaţia în care judecătorul sau procurorul nu poate fi tratat în ţară, ministrul justiției, președintele ÎCCJ, Procurorul General sau ministrul apărării naţionale, după caz, poate aproba, prin ordin sau decizie, acordarea de despăgubiri care să acopere toate cheltuielile pentru tratament în străinătate. 

      În plus, judecătorii și procurorii au dreptul şi la acordarea „unei compensații, acordată integral, o singură dată, fără a afecta alte drepturi, indemnizaţii sau despăgubiri la care este îndreptăţit judecătorul sau procurorul”, în cuantum de maxim 15.000 de euro în funcţie de numărul de zile de îngrijiri medicale necesare pentru vindecare, de urmările fizice şi psihologice ale faptei şi împrejurările concrete în care aceasta a fost săvârşită, potrivit proiectului. 

      În cazul pierderii parțiale sau totale a capacității de muncă, magistrații vor primi despăgubiri care să le completeze veniturile până la nivelul salarial pe care îl aveau înainte, mai prevede propunerea de act normativ. 

      La moartea judecătorului sau procurorului, familia va primi ca despăgubire o sumă egală cu indemnizaţia brută de care magistratul a beneficiat în ultima lună înaintea decesului, înmulțită cu numărul de luni în care ar fi beneficiat de această indemnizaţie până la pensionare. Suma nu poate fi mai mică de 50.000 de euro. 

      Au dreptul de a obţine despăgubirea: a) soţul/soţia magistratului decedat și – b) copiii magistratului, inclusiv cei concepuţi dar încă nenăscuţi, sau, în lipsa acestora, părinţii magistratului, precum şi orice altă persoană care se afla, la data decesului magistratului, în întreţinerea legală a acestuia.

      Proiectul mai prevede că despăgubirile nu se impozitează și de ele vor beneficia și personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor în sensul dispoziţiilor art.87 din Legea nr.303/2004, precum şi magistraţilor-asistenţi, în activitate sau pensionari. 

      Se streseaza prea mult cu Dragoi, Lakis, ASF-ul, City Insurance si trebuie recompensati cu recompense la recompense.

      Ce ar merita oamenii ăștia?

    Inflatia este generata in principal de pretul energiei (si efectul lui in celelalte preturi) care isi are cauzele in afara tarii (si nu de excesele din consumul intern), asa incat nu cred ca BNRul o poate rezolva prin politica monetara.

    Ea se va tempera odata cu plafonarea pretului energiei si inglobarea lui in celelalte preturi.

    Majorarea dobanzii de referinta la niveluri apropiate de inflatie nu este necesara pentru ca nu ajuta cu nimic combaterea inflatiei, dar in schimb dauneaza economiei. 

    1. ...

      hai sa ii arestam pe toti. hai sa nationalizam tot. sa vezi atunci "eficienta" in productie, scaderea acesteia si presiuni tot mai mari din partea cererii+cresterea costurilor si preturilor prin acordarea cu generozitate de cresteri salariale in ani electorali

      De ce să-i arestăm pe toți? Doar pe trădători și hoți e suficient. Majoritatea românilor nu contestă privatizarea în sine, ci maniera sinistră în care se face. De fapt nu-i nicio privatizare, ci o hoție pe față.

      Românii "aici în veci stăpâni" (ce glumă tristă) se află în situația absolut bizară în care sunt afectați de o criză energetică în pofida faptului că au rezerve uriașe de energie. Oare e așa de greu de înțeles că suntem jefuiți pe față, din moment ce nu beneficiem de propriile noastre resurse? 

    Stai un pic !

    Cine i-a pus sa ia credite pe 30 ani ? 

    Pai daca ti ai asumat asemenea aberatii .. sufera frate .  

    Eu platesc chirie  

    Daca tu esti :smecher" ..atunci dormi instrada  

    Da asta nu vrea sa vada D NUL ISARESCU !!! 

    Bancile si profiturile trebuie protejate .

    Cum ? Prin subventionarea ratelor si inflatiei cu imprumuturi exorbitatnte si calarirea celor care economisec .Problema d nului Isarescu si altor bancheri este ca nu doresc sa arate ca de fapt ne paste o "inflatie tip Weimar" sau intra Romanica in colaps. Dataorita mai ales porcariilor si minciunii promovate la nivel de banca centrala , obligandu ne pe toti , creditori sau debitori sa suportam , cat mai putem , minciuna colosala a secoloului 21 . Si sa ajungem practic la sclavagism  

    1. Eu cred că ai niște mici probleme dacă crezi că îndatorații de la bănci intră în categoria smecherilor.

    Prostia n are limite. Satanele ce conduc RO dupa '89 au permis distrugerea tarii iar unul din artizani e conu' Isarescovici. Pus de cei ce conduc cu adevarat RO, a girat tot ce se putea mai rau ptr tara asta. Poporul a uitat dar s-a vandut industria, turismul, agricultura pe 33 arginti. Inflatia a bubuit, noi am intrat in UE si NATO cu pretul vanzarii celor mai importante resurse. Care acum bubuie iar.

    Isarici este unul din diavolii masoni care cu zambetul pe buze s-a lipit de guvernarea RON ului. 

    In 33 ani nu am vazut guvern sau presedinte de tara cu program politic de revitalizare totala a industriei, de investire masiva in infrastructura, de negociat dur conditii comerciale, de sustinut nationalitatea-suveranitatea-i ntegritatea RO. 

    In schimb hunii de la UDMR sustin guvernul maghiar prin luari de pozitie la dif evenim sportive, guvernul nostru permite celui din Ungaria investitii in Transilvania (baze sportive, cluburi, cladiri, muzee, etc) ca si cum e pamantul de pe teritoriul lor. 

    Suntem inconjurati de iude si satane care si-au vandut sufletul strainilor care fac inca profituri de nici nu si-au imaginat. In nicio alta tara nu fac cat fac aici: banci, hipermarket uri, case pariuri, asigurari, constructii, combustibili, energie electrica si gaze, agrucultura, etc. Sug din toate partile si tot nu se satura. Si n acest timp, lighioanele care zic ca "conduc tara " (spre iad) isi fac jocurile de culise fara se le pese ca inflatia (care e cu adevarat MULT peste ce ni se trambiteaza) a inchis afaceri, a dus lumea in saracie, somaj, la sinucideri, depresii, abandon scolar, emigrari, si s au impovarat cu imprumuturi. 

    Dumnezeu e un subiect strain atat ptr conducatori cat si ptr majoritatea populatiei. 

    Dumnezeu e Taticu' care sta si asteapta pe fiecare sa se-ntoarca. Dar plasa a atat de bine aruncata peste popor (covizi, razboi, ura, minciuna, furt, egoism, restul puneti voi) incat nu mai vede Lumina Invierii.

    Vai de sufletele celor ce tin poporul in intuneric si le spun lor ca e lumina ! Mila Domnului peste ei la Judecata cea dreapta care vine peste fiecare !! Mi-e mila de ei...si se tot incurajeaza cu vor pleca in mormant cu tot ce au furat...vai de ei saracii... 

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Apanova
BTPay
Electromagnetica
infinitumcosmetics.ro
fabricadeceai.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

27 Mai. 2022
Euro (EUR)Euro4.9429
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.6098
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.8066
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.8083
Gram de aur (XAU)Gram de aur275.5597

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
romaniansmartcity.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro