RAPORT CURTEA DE CONTURI PENTRU ANUL 2019: 96 de sesizări penale pentru prejudicii de 947 milioane lei

George Marinescu
Ziarul BURSA #Politică / 02 martie

Curtea de Conturi

Curtea de Conturi

Prejudicii totale de 947 milioane lei şi 17.666 abateri, nereguli sau erori sunt constatările inspectorilor Curţii de Conturi pentru anul trecut cu privire la activitatea desfăşurată de 2647 de entităţi publice din întreaga ţară în anul 2019. Reprezentanţii Curţii de Conturi au întocmit şi 96 de sesizări penale, din care 80 pentru neluare şi neurmărirea măsurilor dispuse şi 16 pentru existenţa unor indicii de săvârşire a unor fapte de natură penală, conform raportului întocmit de instituţia publică.

"Sesizarea organelor de urmărire în temeiul prevederilor art. 33 alin. (4) din Legea nr. 94/1992 a fost formulată, în principal, pentru:

- însuşirea în interes personal a unor sume de bani din casieria entităţii, reprezentând încasări din impozite şi taxe, respectiv taxă furnizare apă pentru populaţie;

- atribuirea nelegală a unui contract de lucrări şi favorizarea unei societăţi în atribuirea contractului, în situaţia în care aceasta nu îndeplinea condiţiile de eligibilitate; decontarea unor lucrări neexecutate;

- schimbarea destinaţiei fondurilor bugetare prin virarea sumelor în conturile unor angajaţi, în timp ce, în contabilitate, aceste plăţi erau înregistrate în evidenţa contabilă ca fiind plăţi către un furnizor fictiv;

- efectuarea unor plăţi în numerar către unii angajaţi fără documente justificative (foi de parcurs, proces-verbal de recepţie a bunurilor, serviciilor sau lucrărilor, fişe de magazie, bonuri de consum ş.a.);

- raportarea nereală a consumului de carburant pentru autoturismele şi utilajele din dotare;

- furnizarea unor informaţii nereale cu privire la realizarea inventarierii, evaluării, reflectării în evidenţele contabile şi tehnico-operative a unor elemente patrimoniale rezultate din casarea/dezafectarea bunurilor din domeniul public/privat al unităţilor administrativ-teritoriale", se arată în documentul citat.

Menţionăm că, în conformitate cu legislaţia în vigoare, verificările efectuate de Curtea de Conturi în anul curent se efectuează pentru anul anterior.

În raport sunt menţionate şi constatările trecute în raportul special realizat la mijlocul anului trecut, la solicitarea Parlamentului, cu privire la cheltuielile publice efectuate în starea de urgenţă. Din analizarea acestora, reţinem că între 16 martie şi 30 iunie 2020, 5,02 miliarde lei au fost alocate pentru combaterea Covid -19, iar din această sumă 3,69 miliarde lei reprezintă efortul bugetar privind plata indemnizaţiilor de şomaj tehnic în perioada respectivă. Raportul mai arată că, în aceeaşi perioadă (16 martie - 30 iunie 2020), au fost făcute achiziţii publice de peste 1,02 miliarde lei, din care 42,98% reprezintă sume alocate pentru cumpărarea de echipamente medicale, produse farmaceutice şi produse de îngrijire personală, 19,45% - echipamente de securitate, luptă împotriva incendiilor, de poliţie şi de apărare, 12,53% - îmbrăcăminte, încălţăminte, articole de voiaj şi accesorii, iar restul pentru mai multe domenii de activitate.

"Din analizarea procedurilor care au avut ca obiect achiziţionarea produselor pentru acoperirea stocurilor de produse de urgenţă medicală s-a constatat existenţa mai multor aspecte de disfuncţionalitate, nelegalitate şi neregularitate, atât sub aspectul nerealizării integrale şi la termenele solicitate a stocurilor necesare de produse medicale, cât şi sub aspectul costurilor de achiziţie, care au adus atingere principiilor de economicitate, eficacitate şi eficienţă în utilizarea resurselor publice, astfel:

a. ONAC nu a implementat un tratament unitar tuturor operatorilor economici care au participat la procedurile de atribuire a acordurilor-cadru în perioada stării de urgenţă, ceea ce a condus la nerespectarea, în toate cazurile, a principiilor tratamentului egal şi al nediscriminării. Consecinţele acestui mod de lucru s-au resimţit în derularea ulterioară a contractelor subsecvente, la nivelul IGSU, când au existat întârzieri în livrarea cantităţilor asumate de furnizori prin invocarea clauzei de forţă majoră sau produse nelivrate până la termenul-limită fără a se stabili şi încasa penalităţi de întârziere;

b. a fost acceptată clauza de "forţă majoră", care a avut ca efect prorogarea termenelor de livrare, deşi termenul de livrare a constituit un criteriu de evaluare definitoriu pentru calificare;

c. deşi contractarea majorităţii produselor menţionate în anexa la OUG nr. 11/2020 s-a realizat la începutul stării de urgenţă, când preţurile produselor se situau la un nivel ridicat, determinat de cererea masivă a

tuturor ţărilor afectate de pandemie, livrarea efectivă s-a realizat, în unele cazuri, spre finalul stării de urgenţă, când condiţiile de piaţă s-au relaxat, iar preţul scăzuse semnificativ", susţin inspectorii Curţii de Conturi.

Ei acuză şi modul de achiziţie defectuos practicat de CN UNIFARM SA, care a făcut ca, la data finalizării stării de urgenţă, această companie să înregistreze stocuri de materiale foarte mari. Mai mult, Curtea de Conturi arată că inexistenţa stocurilor de rezervă medicală înainte de declanşarea stării de urgenţă a determinat achiziţii la preţuri necompetitive şi de la furnizori neverificaţi, astfel că, deşi au fost alocate resurse financiare, acestea au fost utilizate, în unele cazuri, deficitar şi neeconomic.

Plăţi nelegale la Ministerul Dezvoltării şi la Ministerul Muncii

În privinţa verificărilor efectuate pe anul 2019, inspectorii Curţii de Conturi arată că Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei a finanţat cu 7,83 miliarde lei derularea mai multor programe. Din această sumă 88,56% o reprezintă finanţarea Programului Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL).

"În cursul anului 2020, camerele de conturi judeţene au efectuat verificări la nivelul UAT-urilor asupra modului de utilizare a fondurilor publice cheltuite în anul 2019. Până la data finalizării misiunii de audit la MLPDA au fost efectuate verificări asupra unui eşantion de 608 UAT-uri care au derulat 1215 proiecte de investiţii cu finanţare de la MLPDA, cu o valoare totală a decontărilor de la MLPDA în anul 2019, în sumă de 1,94 miliarde lei. Din aceste verificări au fost constatate plăţi nelegale aferente obiectivelor de investiţii finanţate de MLPDA, în valoare totală de 10,2 milioane lei, la 226 de obiective de investiţii finanţate din bugetul de stat", se arată în raportul Curţii de Conturi.

Inspectorii instituţiei publice mai arată că există probleme şi la Compania Naţională de Investiţii "CNI" SA. Conform Curţii de Conturi, compania nu a restituit subvenţia primită de la bugetul de stat ca urmare a utilizării acesteia pentru finanţarea unor lucrări neexecutate de antreprenori în perioada 2012-2014.

"Până la momentul desfăşurării misiuni de audit, CNI SA nu a restituit la bugetul de stat şi nici nu a depus la ANAF declaraţia fiscală prin care să recunoască obligaţia de plată în sumă de 18,83 milioane lei. Cu privire la această abatere, MLPDA a înregistrat extrabilanţier creanţa respectivă şi a transmis către CNI o solicitare privind clarificarea situaţiei creanţei,

respectiv pentru determinarea cuantumului şi stabilirea operaţiunilor viitoare în vederea încasării acestei sume. CNI a decontat, din fonduri de la bugetul de stat, contravaloarea cheltuielilor cu dirigenţia de şantier, în condiţiile în care costul acestei activităţi ar fi trebuit suportat din veniturile proprii ale companiei, respectiv din cota forfetară de 5%. Cu privire la această abatere, MLPDA a înregistrat extrabilanţier creanţa de 6,7 milioane lei, sumă estimată în raportul de control al Curţii de Conturi încheiat la CNI SA, reprezentând cheltuieli cu dirigenţia de şantier, angajate în perioada aprilie 2017-decembrie 2018", se arată în documentul citat.

Raportul Curţii de Conturi mai constată un dezmăţ pe bani publici în timpul guvernării Dăncilă cu privire la sumele alocate prin Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (ANPIS), instituţie subordonată Ministerului Muncii. Astfel au fost identificate plăţi efectuate fără respectarea cadrului legal aplicabil, pentru tipurile de beneficii de asistenţă socială reprezentând:

- indemnizaţia pentru creşterea copilului, în sumă de 4,4 milioane lei, acordată cu nerespectarea cadrului legal, în perioada 2018-2019.

Abateri similare reprezentând indemnizaţie lunară pentru creşterea copilului (10,4 milioane lei) au fost identificate şi la Agenţiile Judeţene pentru Plăţi şi Inspecţie Socială din Arad, Argeş, Călăraşi, Giurgiu, Hunedoara, Ialomiţa, Neamţ, Prahova, Sălaj, Teleorman, Timiş şi Vrancea;

- stimulent de inserţie, în sumă de 11,5 milioane lei, acordat cu nerespectarea cadrului legal, în perioada 2018- 2019, întrucât unii dintre titularii acestui drept nu au obţinut în acelaşi timp şi venituri supuse impozitului, condiţie impusă pentru acordarea acestui drept.

Abaterea a fost identificată în judeţele Arad, Giurgiu, Hunedoara, Neamţ, Prahova, Sălaj, Teleorman, Timiş şi Vrancea;

- venit minim garantat (754.000 lei) şi alocaţie pentru susţinerea familiei (1,7 milioane lei), acordate, fără respectarea prevederilor legale, unor persoane în perioada 2018-2019.

Abateri similare, în sumă de 2,66 milioane lei privind venitul minim garantat şi 3,1 milioane lei privind alocaţia pentru susţinerea familiei au fost identificate şi la agenţiile judeţene Arad, Argeş, Călăraşi, Caraş-Severin, Dolj, Giurgiu, Hunedoara, Ialomiţa, Neamţ, Prahova, Sălaj,

Teleorman, Timiş şi Vrancea.

Neconstituirea stocurilor, deficienţă majoră la Ministerul Sănătăţii în 2019

Deficienţe au fost constatate şi la Ministerul Agriculturii, unde mai multe direcţii din ţară au acordat ilegal unele ajutoare de minimis stabilite prin actele normative în vigoare.

Curtea de Conturi a mai constatat că Ministerul Mediului trebuie să plătească potrivit unor hotărâri arbitrale ale Tribunalului Arbitral din cadrul Curţii Internaţionale de Arbitraj de la Paris peste 350.000 lei şi aproape 2 milioane de euro către compania OMV Petrom.

În privinţa Ministerului Sănătăţii pentru anul 2019, în raportul Curţii de Conturi se arată: "Ministerul Sănătăţii nu a monitorizat finanţarea unor cheltuieli pentru activităţile unităţilor şi compartimentelor de primiri urgenţe (UPU/CPU), în sumă estimată de 1,05 milioane lei, efectuate de unităţile sanitare din subordine, pentru care acestea nu au respectat destinaţia şi structura prevăzută de lege. Nu a existat preocupare pentru constituirea şi asigurarea de rezerve cu medicamente, seruri, vaccinuri, dezinfectante, insecticide, dispozitive medicale, tehnologii şi dispozitive asistive şi alte materiale specifice, aşa cum se stipulează în legea privind reforma în domeniul sănătăţii".

Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS) reprezintă una dintre instituţiile publice unde inspectorii Curţii de Conturi au constatat mai multe nereguli. În raport, inspectorii arată că abateri identificate în misiunile de audit financiar, efectuate în anii precedenţi, pentru înlăturarea cărora au fost emise decizii de către Curtea de Conturi, persistă şi în exerciţiul financiar auditat pentru anul 2019. Printre acestea se numără: menţinerea unor neconcordanţe între valoarea participaţiilor AAAS la societăţile comerciale din portofoliu înregistrată în evidenţa contabilă şi valoarea participaţiilor înregistrată în evidenţa operativă, în sumă de 54,02 milioane lei; nefinalizarea şi/sau neexecutarea, în termenul legal, a procedurii de executare silită pentru recuperarea creanţelor bancare ca urmare a pierderii drepturilor de creanţă, în sumă de 56, 6 milioane lei, deţinute la 121 de debitori; menţinerea unor deficienţe privind înregistrarea şi urmărirea recuperării creanţelor aparţinând AAAS, rezultate din vânzarea de acţiuni (la finalul anului 2019 au rămas nerecuperate creanţe în sumă de 4,11 milioane lei, deţinute la 42 de debitori); existenţa unor deficienţe privind înscrierea la masa credală a societăţilor debitoare, intrate în procedura de insolvenţă (Din 920 de cazuri, AAAS a fost înscrisă în tabelul de creanţă pentru doar 74 de societăţi comerciale intrate în procedura de insolvenţă, iar, pentru 846 de cazuri, AAAS nu a făcut dovada înscrierii la masa credală).

Prejudicii de 18,7 milioane lei la nivelul Capitalei

În privinţa administraţiilor publice locale, arătăm că raportul privind finanţele publice ale Capitalei în anul 2019 arată că pe ansamblul Municipiului Bucureşti, exerciţiul financiar al anului 2019 s-a încheiat cu deficit în sumă de 356,67 milioane lei (343,7 milioane lei deficit bugetul local al Municipiului Bucureşti - execuţie proprie, la care se adaugă deficitul bugetelor instituţiilor publice subordonate de 12,9 milioane lei). Arătăm că în structura deficitului de 343,7 milioane lei este inclus, pe deficitul de 36,9 milioane lei înregistrat de Primăria Capitalei, şi deficitele înregistrate la sectoarele 1, 2 şi 4 conduse atunci de primarii Dan Tudorache, Mihai Mugur Toader şi Daniel Băluţă, celelalte trei sectoare înregistrând excedent bugetar.

Din cele 568 entităţi publice din municipiul Bucureşti, Curtea de Conturi a verificat anul trecut 66 entităţi, (reprezentând 12 % din total), din care 39 entităţi verificate prin acţiuni distincte cuprinse în programul anual de activitate aprobat şi 27 entităţi subordonate ordonatorilor principali sau secundari de credite.

În urma verificărilor au fost constatate prejudicii în cuantum de aproape 18,7 milioane lei, din care doar 998.000 lei (5,3%) au fost recuperaţi operativ, precum şi alte nereguli financiar - contabile cuantificabile în sumă de 2,15 miliarde lei.

Conform inspectorilor Curţii de Conturi, tendinţa în anul 2019 a fost de creştere în privinţa indicatorilor venituri suplimentare (cu 4848%) şi prejudiciilor (cu 338%), dar de scădere în privinţa abaterilor financiar - contabile (cu 24%).

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Dtlawyers
Apanova
anahotels.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

02 Aug. 2021
Euro (EUR)Euro4.9171
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.1348
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.5687
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.7547
Gram de aur (XAU)Gram de aur240.4651

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Allview
Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro