STUDIU FRAMES&FACTORY 4.0:"Investiţiile în tehnologiile verzi, de la eolian la hidrogen şi transport electric, sunt cruciale pentru viitorul economic al ţării"

A.P.
Miscellanea / 25 martie

"Investiţiile în tehnologiile verzi, de la eolian la hidrogen şi transport electric, sunt cruciale pentru viitorul economic al ţării"

Bucureştiul a devenit unul dintre cele mai poluate oraşe din Europa, cu un trafic infernal şi o infrastructură depăşită. Continuăm să importăm, fără niciun fel de limită, maşini vechi şi poluante, importăm gunoi ambalat în containere (materiale plastice, cauciucuri, uleiuri etc.), ars apoi la marginea oraşelor. În plus, multe din gropile de gunoi funcţionează la limita legii, gestionarea ecologică a deşeurilor fiind, în continuare, doar un proiect de viitor, potrivit unui studiu Frames & Factory 4.0.

În Valea Jiului, problemele sociale se acutizează pe fondul accentuării crizei cărbunelui. În munţii României, defrişările continuă în condiţiile în care există o cerere tot mai mare de material lemnos.

Cum ieşim din paradigma poluării, a distrugerii mediului în care trăim?

Potrivit unei analize realizată de Frames & Factory 4.0, România are nevoie urgentă de măsuri concrete în privinţa limitării poluării şi asigurării unei tranziţii rapide către o economie verde, iar 2021 va fi un an decisiv din acest punct de vedere, având în vedere sumele puse la dispoziţie prin Programul de Redresare şi Rezilienţă, negociate în următoarele luni la Bruxelles.

,,România are şansa de a arde etapele din tranziţia energetică şi să atingă mai repede ţintele Pactului verde european (Green Deal), care îşi propune ca, până în 2050, Europa să limiteze drastic gazele cu efect de seră. Vorbim despre reforme structurale care trebuie realizate într-un context al crizelor multiple, iar istoria ultimilor 30 de ani ne arată o capacitate redusă de management al crizelor şi a reformelor fundamentale. Dacă nu transformăm această oportunitate într-un proiect naţional care să implice în mod real instituţiile statului, mediul universitar, companiile şi societatea civilă, nu avem garanţia că vom mai avea această şansă. '', afirmă Marius Hărătău, managerul FACTORY 4.0.

Potrivit experţilor, fără măsuri concrete, precum cele luate de ţările din regiune, vom pierde din competitivitatea economică. Investitorii ne vor ocoli, iar vulnerabilităţile economice se vor accentua.

,,Dacă România nu se va înscrie cu proiecte verzi concrete în PRR, care să angreneze afaceri pe orizontală în economie, dincolo de faptul că vom pierde finanţarea UE, vom fi buni de plată. Taxele pe poluare, lipsa de competitivitate economică şi deteriorarea climatului de investiţii ne vor afecta pe toţi'', afirmă experţii.

Asta dincolo de creşterea nivelului de poluare din ţară, de aerul tot mai nociv pe care îl vom respira.

Semnalul de alarmă vine în contextul în care România se află pe ultimul loc în Europa la capitolul investiţiilor în tehnologiile verzi. Din programul Horizon Europe, de exemplu, România nu a reuşit să acceseze decât 1,8 milioane de euro, în ultimii 6 ani, din cei 2,5 mld.euro bani europeni.

În prezent, prin Strategia Energetică a României, document aflat încă în stadiul de lucru, sunt considerate investiţii strategice de interes national doar câteva obiective, precum finalizarea Grupurilor 3 şi 4 de la CNE Cernavodă, realizarea Hidrocentralei cu Acumulare prin Pompaj de la Tarniţa-Lăpuşteşti, realizarea Grupului de 600 MW de la Rovinari şi realizarea Complexului Hidrotehnic Turnu-Măgurele-Nicopole. Pentru niciunul dintre acestea nu există finanţare şi niciun calendar de implementare.

CE FACEM CU MINERII?

În următorii 10-15 ani, în majoritatea ţărilor europene, cărbunii şi gazele naturale vor fi înlocuiţi de tehnologiile verzi, precum energia din surse hidro & eolian, de inovaţiile din sectorul hidrogenului şi de energia nucleară.

În România, tranziţia se desfăşoară însă greoi. În ciuda investiţiilor din ultimii ani, avem încă 20% din energie asigurată din cărbune.

,,În anul 2030 (..)energia produsă din cărbune va înregistra 15,8TWh şi va avea o pondere de 20,6%. O creştere de 1,9% va înregistra producţia de energie electrică din hidrocarburi, cca. 14,5 TWh'', se precizează în document.

Mai mult chiar, autorităţile afirmă că ,,pe termen lung, rolul lignitului în mixul energetic poate fi păstrat prin dezvoltarea de noi capacităţi, prevăzute cu tehnologie de captare, transport şi stocare geologică a CO2 (CSC)''.

Resursele de lignit din România sunt estimate la 690 mil. tone [124 mil. tep], din care exploatabile în perimetre concesionate 290 mil. tone [52 mil. tep]. La un consum mediu al resurselor de 4.5 mil. tep/an, gradul de asigurare cu resurse de lignit este de 28 ani în condiţiile în care în următorii 25 de ani consumul va rămâne constant şi nu vor mai fi puse în valoare alte zăcăminte de lignit.

Capacitatea netă instalată şi disponibilă (inclusiv cea rezervată pentru servicii de sistem) în centrale termoelectrice pe bază de lignit şi de huilă este de 3300 MW.

,,Este nevoie de o decizie dură, dar necesară, privind mineritul din Valea Jiului. Trebuie să trecem de la extracţia de cărbune la exploatarea altor resurse, care vor asigura viitorul economiei, de la uraniu la grafit. Astfel că minerii trebuie reorientaţi profesional către aceste sectoare de viitor, să construim o nouă companie axată pe resursele viitorului, nu pe trecut'', afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.

,,Rezervele de minereu de uraniu existente si exploatabile asigură cererea de uraniu natural pentru funcţionarea a două unităţi nuclear-electrice pe toată durata de operare'', se precizează în Strategia Energetică a României.

Potrivit experţilor, restructurarea mineritului românesc poate fi realizată cu fondurile UE într-un termen mediu, cu consecinţe extrem de benefice pentru economie.

,,Fără măsuri concrete în acest sector, de la focusul pe exploatarea resurselor cerute de piaţă la recalificarea personalului, pierderile vor continua să se acumuleze, iar investiţiile în reparaţia utilajelor, în susţinerea acestei activităţi vor fi în zadar. Nu vor face altceva decât să asigure supravieţuirea unui produs economic muribund'', arată analiza.

Potrivit Mecanismului de tranziţie justă, iniţiat de UE, România ar urma să primească 757 milioane de euro pentru asigurarea tranziţiei de la minele de cărbune şi lignit la tehnologiile verzi. Polonia şi Germania vor primi cei mai mulţi bani, 2 mld.euro respectiv 877 milioane de euro.

Alocarea s-a făcut ţinând cont de emisiile de gaz cu efect de seră din industrii în regiunile în care intensitatea carbonului depăşeşte media europeană (criteriu cu o pondere de 49%), rata angajării în aceste industrii foarte dependenţe de carbon (care are o pondere de 50%) şi partea de producţie de turbă şi de petrol de şist (1%).

În scenariile făcute de autorităţi, dincolo de producţia de cărbune, se preconizează o creştere a producţiei de energie din surse nucleare de la 17,4 TWh în 2030, la 23,2 TWh în 2035. O creştere la 29 TWh va fi înregistrată pe total surse regenerabile, reprezentând o pondere de 37,6% din totalul surselor de energie primară care vor alcătui mixul energetic în anul 2030.

CENTRALA PE GAZ DEVINE AMINTIRE?

România are o tradiţie de peste 100 de ani în producţia de petrol şi gaze. În contextul programului Green Deal al UE, viitorul acestui domeniu este pus sub semnul întrebării, mai cu seamă că rezervele dovedite de ţiţei ale României se vor epuiza în circa 16 ani la un consum de 3,4 milioane t/an.

Potrivit experţilor, în următorii 10 ani, dincolo de situaţia ţiţeiului, pe termen lung gazul natural va avea soarta cărbunelui, astfel că exploatarea acestuia va trebui focusată pe zone cu potenţial economic.

,,Într-o Românie în care centrala termică individuală a devenit o necesitate, este greu să implementezi o strategie în acest sector. Fără un plan concret în acest domeniu, care să reducă amprenta de carbon, n-avem nicio şansă să ardem etapele, să ne pregătim pentru viitorul energetic'', arată analiza.

Potrivit experţilor, în următorii 10 ani, folosirea gazelor pentru încălzire şi activităţi casnice ar putea deveni mai scumpă decât utilizarea energiei electrice, astfel că utilizarea gazului natural va rămâne o soluţie optimă doar în sectorul petrochimic.

,,În următorii 5-6 ani, pentru populaţie va fi mai ieftin să treacă la încălzirea pe curent electric, centralele termice electrice având deja un randament foarte bun. Inovaţia în domeniu şi taxele de poluare ce vor fi implementate la nivelul UE vor face ca folosirea gazelor naturale să nu mai fie rentabilă, urmând calea cărbunilor. Este necesar un proiect naţional de susţinere a centralelor electrice'', afirmă experţii.

Dincolo de curentul electric, o altă soluţie care să elimine nevoia de gaze naturale poluante o reprezintă centralele pe hidrogen, aflate în stadiul de dezvoltare şi care vor deveni realitate în următorii ani.

Potrivit analizei, asta nu înseamnă că exploatarea gazelor din Marea Neagră trebuie abandonată.

,,Statul ar fi putut încasa cel puţin 1 mld. lei taxe directe şi indirecte din exploatarea gazelor din perimetrul românesc'', mai arată analiza.

În plus, exploatarea din Marea Neagră ar putea deveni un proiect pilot pentru testarea tehnologiilor eoliene şi pe bază de hidrogen. Asta mai ales că investitorii au luat deja în calcul principiile trasate de Green Deal şi încearcă să reducă amprenta de carbon şi să mizeze pe tehnologii care le pot aduce un avantaj economic pe termen mediu şi lung.

În prezent, în România, se exploatează cca. 400 de zăcăminte de ţiţei şi gaze naturale, din care OMV Petrom operează mai mult de 200 de zăcăminte comerciale de ţiţei şi gaze naturale în România. În Marea Neagră, OMV Petrom operează pe şapte platforme fixe. Romgaz îşi desfăşoară activitatea, ca unic titular de acord petrolier, pe 8 perimetre de explorare, dezvoltare, exploatare.

Gazele naturale au o pondere de aproximativ 30% din consumul intern de energie primară.

În 2017, consumul total de gaze naturale a fost de 129,7 TWh, din care producţia internă a acoperit 89,4%, iar importul 10,6%. Structura consumului: consum casnic - cca 33,4 TWh (25,73%), producători de energie electrică şi termica - cca. 35,4TWh (27,27%), industria chimică - cca. 12,9 TWh (9,93%), sectorul comercial - cca. 8,5 TWH (6,59%) .

HIDROCENTRALELE, POTENŢIAL URIAŞ

Dincolo de faptul că, până în 2050, va trebui să renunţăm, în mare parte, la resursele poluante, vestea bună este că avem resurse alternative. Iar cea mai importantă o reprezintă resursa hidro, exploatată în hidrocentrale.

Potrivit estimărilor, dintr-un total al potenţialului teoretic liniar de aproximativ 70,0 TWh/an, potenţialul teoretic liniar al cursurilor de apă interioare este de aproximativ 51,6 TWh/an, iar cel al Dunării (doar partea românească) este evaluat la cca.18,4 TWh/an.

Schemele de amenajare complexă a râurilor interioare şi a Dunării au fost elaborate începând din perioada interbelică şi au fost definitivate, în mare parte, până în anul 1990. Acestea au fost gândite pentru a permite folosinţe complexe: hidroenergie, navigaţie, regularizarea multianuală sau sezonieră a stocurilor de apă, pentru a permite alimentarea cu apă sau irigaţii, industrie şi populaţie, precum şi pentru atenuarea viiturilor şi tranzitarea lor în siguranţă la nivelul albiilor.

Schemele de amenajare au fost parţial puse în operă conform acestor folosinţe complexe până în 1990, dar o parte semnificativă sunt încă în stadiul de proiect sau au lucrări începute şi nefinalizate.

Potrivit strategiei energetice, realizată pe baza planurilor gândite încă înainte de 1990, potenţialul hidroenergetic tehnic amenajabil este de cca. 40,5 TWh/an, din care cca. 11,6 TWh/an revin Dunării, iar pe râurile interioare se poate valorifica un potenţial cca. 24,9 TWh/an prin centrale cu puteri instalate mai mari de 3,6 MW, iar restul de 4,0 TWh/an în centrale mai mici.

FOCUS PE ENERGIA EOLIANĂ

Pe fondul investiţiilor private, România a devenit, în prezent, una dintre ţările cu cel mai dezvoltat sector energetic ecologic din regiune. Avem şansa să ajungem ca 30% din energia necesară să fie furnizată din resurse regenerabile.

Sectorul eolian se află în prim-plan, cu capacităţi instalate de aproximativ 3.000 MW, cele mai multe focusate în zona Dobrogei. Prin poziţia sa geografică România se află la limita estică a circulaţiei atmosferice generată în bazinul Atlanticului de Nord, care se manifestă cu o intensitate suficient de mare pentru a permite valorificarea energetică doar la altitudini mari pe crestele Carpaţilor.

Pe măsură ce vom depăşi criza COVID, investiţiile în domeniu vor accelera, iar producătorii îşi propun un ritm de creştere de aprox. 500 MW anual. În următorii 10 ani, am putea atrage, astfel, investiţii de peste 10 miliarde de euro în capacităţi noi de 6000 MW.

Un studiu sistematic de inventariere a potenţialului eolian teoretic pentru întreg teritoriul naţional s-a realizat de către ICEMENERG în anul 2006 şi a oferit o valoare a potenţialului de aproximativ 23 TWh/an prin instalarea unor capacităţi cu puterea totală de cca. 14.000 MW.

,,Investiţiile în eolian se desfăşoară rapid, în 2-3 ani, astfel că putem ajunge la un nivel excelent până în 2030. Pentru ca sectorul eolian să îşi atingă potenţialul este nevoie de rezolvarea problemelor din reţelele de transport, creşterea capacităţii de interconectare şi stocare, unde suntem în continuare deficitari'', spun experţii.

În prezent, România are o capacitate de interconexiune de 7 %, şi se estimează o creştere la peste 9 %, fiind mai aproape de obiectivul de 10 %. Până în 2030, autorităţile estimează că se va ajunge la 15%, în principal prin implementarea PCI-urilor şi respectiv prin realizarea celorlalte proiecte de dezvoltare a reţelei electrice de transport incluse în Planul de Dezvoltare a RET perioada 2018 - 2027, notează studiul.

Şi investiţii în tehnologiile pe bază de hidrogen pot fi o soluţie optimă pentru decarbonizarea industrială.

,,România are şansa de a dezvolta una dintre tehnologiile viitorului. De la sectorul chimic la cel auto, avem specialiştii şi capacităţile necesare pentru a investi în acest domeniu considerat drept mai atractiv, în viitor, decât cel electric, mai ales în industria auto'', arată analiza.

MAŞINA ELECTRICĂ, ÎN PRIM-PLAN

Investiţiile în infrastructură sunt absolut necesare, însă trebuie însoţite de o strategie naţională în privinţa transportului auto. Parcul auto naţional are aproape 80% dintre maşini cu o vechime de peste 10 ani, ceea ce reprezintă un pericol pentru sănătatea oamenilor, pe lângă cel adus de trafic.

"Avem cea mai mare rată de accidente raportată la numărul de locuitori din Europa. Iar acest lucru se întâmplă pentru că avem o infrastructură slab dezvoltată care nu este pregătită pentru numărul mare de maşini, dar şi pentru că starea tehnică a maşinilor din România este degradată", arată analiza.

La finele lui 2019, în România erau înmatriculate 8,74 milioane de vehicule (autoturisme, motociclete, autoutilitare etc.), din care numai 392.430 erau noi (0-2 ani), iar cele mai multe aveau peste 12 ani de vechime (6,07 mil.vehicule). 4,34 milioane de vehicule erau pe motorină şi 3,89 milioane pe benzină.

Potrivit experţilor, dincolo de extinderea Programului Rabla, este nevoie de o legislaţie care să limiteze circulaţia maşinilor poluante. ,,O maşină produce, în medie, între 1,5 şi 6 tone de CO2 anual. Dacă vrem să limităm poluarea, să decarbonizăm traficul rutier, este nevoie de investiţii în transportul în comun, de susţinerea tranziţiei la autovehiculele electrice şi, în viitor, la cele pe hidrogen'', spun experţii.

Experţii susţin, printre altele, necesitatea unui program naţional de garantare a creditelor auto pentru maşinile nepoluante, în condiţiile în care, de exemplu, avem una din cele mai mari flote de camioane din Europa.

,, Este necesar ca, în Programul de Redresare şi Rezilienţă pentru România, să existe o alocare substanţială pentru dezvoltarea, în parteneriat public-privat, de reţele de alimentare a automobilelor electrice, o condiţie esenţială pentru dezvoltarea pieţei auto nepoluante'', se spune în analiză.

Potrivit experţilor, în sectorul auto, trecerea la tehnologiile verzi a devenit realitate. Ford construieşte deja la Craiova un automobil hibrid, iar Dacia va lansa un automobil electric, Dacia Spring.

,,Investiţiile în tehnologii nepoluante, în sectorul auto, reprezintă un bun exemplu de adaptare la noua realitate economică'', explică Adrian Negrescu. ,,Din păcate, singurul automobil electric românesc, Dacia Spring, va fi produs în China, astfel că, inerent, statul român va susţine producţia de acolo, în loc să susţinem dezvoltarea unor capacităţi de producţie în ţara noastră'', a mai spus acesta.

Scăderi de emisii poluante se pot face şi pe liniile de fabricaţie, din toate sectoarele industriei auto.

,,Reducerea amprentei de carbon, a emisiilor poluante, va deveni, în următorii ani, unul dintre principalele criterii de succes în business. Unii vor câştiga, pentru că investesc în tehnologii nepoluante, alţii vor pierde şi vor plăti facturi uriaşe pentru că au ratat trenul retehnologizării verzi'', arată analiza.

INOVAŢIA ŞI OAMENII

Dincolo de investiţiile în sectoarele verzi, cele în inovaţie şi resursa umană sunt esenţiale pentru dezvoltarea unui mediu de business pregătit pentru Industry 4.0, pentru economia bazată pe digitalizare, inovaţie şi tehnologie.

Din păcate, la acest capitol, România se confruntă cu o criză puternică, pe toate palierele, de la cei care ar trebui să construiască proiecte de finanţare şi cercetare, la angajaţii care să folosească noile tehnologii.

,,În sectorul resurselor umane, România are nevoie de un amplu program de reconversie profesională în meseriile viitorului, iar programul de rezilienţă ar putea fi primul pas spre o recalificare la nivel naţional. Cursuri specializate, gratuite, asigurate de stat şi de partenerii săi din mediul privat, în cadrul cărora oamenii să-şi dezvolte competenţele digitale, pentru noua realitate economică'', a declarat Marius Hărătău.

În dezvoltarea cursurilor de reconversie profesională, este esenţial ca statul să implice şi mediul privat, să accepte sfaturi de la consultanţi şi oameni din industrie, mai ales în domeniile care ţin de Green Deal.

,,Tranziţia la Pactul Verde, de eliminare a tehnologiilor poluante din economie, va fi una dintre cele mai mari provocări economice ale României. Dacă nu vom acţiona rapid, eficient, cu programe de stimulare a investiţiilor green pe lanţurile economice, cu o implicare activă a statului şi a companiilor, vom rata şansa de a ne pregăti pentru viitor. România joacă în 2021 cartea deceniului, prin Programul de Redresare şi Rezilienţă! Investiţiile în tehnologiile verzi, de la eolian la hidrogen şi transport electric, sunt cruciale pentru viitorul economic al ţării'', afirmă Marius Hărătău, managerul FACTORY 4.0.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Dtlawyers
Apanova
Electromagnetica
anahotels.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

27 Iul. 2021
Euro (EUR)Euro4.9194
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.1766
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.5481
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.7550
Gram de aur (XAU)Gram de aur241.2482

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Allview
Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro