SUPLIMENT FONDURI EUROPENE"Din PNRR pot fi alocate fie instrumente financiare, fie granturi pentru domenii ca digitalizarea, tranziţia verde sau retehnologizarea"

Ziarul BURSA #Fonduri Europene / 31 august

Cristian Ghinea

Cristian Ghinea

(Interviu cu Cristian Ghinea, Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene)

Supracontractare de 143% pentru finanţarea alocată în perioada 2014-2020 România - stat pilot privind costurile necesare introducerii reţelei de gaz cu hidrogen la 70.000 de gospodării 500 milioane euro - pentru digitalizarea IMM-urilor "FNGCIMM nu a făcut intervenţie de equity şi garanţie de portofoliu ca să fie prins în PNRR" "Nu vom mai face programe pentru cei care sunt pregătiţi să fie sugative la stat"

Reporter: Care este rata absorbţiei fondurilor europene, la aproape opt luni de când aţi preluat mandatul de ministru al Investiţiilor şi Proiectelor Europene?

Cristian Ghinea: Suntem la peste jumătate din fondurile alocate şi traiectoria absorbţiei este ascendentă. Dacă vă uitaţi pe bugetul european trecut, 2007-2013, se întâmplă oarecum recurent această poves­te: la mijlocul perioadei înregistrăm o oarecare întârziere, faţă de media europeană, după care recuperăm în ultimii doi ani. Data trecută, când am fost ministru al fondurilor europene, în 2016, erau îngrijorări asemănătoare, dar până la urmă am închis acel buget cu 98% rată de absorbţie. Se vorbeşte puţin despre acest lucru, deşi acesta este adevărul istoric. România a închis exerciţiul bugetar 2007-2013 cu 98% rată de absorbţie. Acum, eu cred că nu mai avem - istoric vorbind - o problemă cu rata de absorbţie, dar avem o problemă cu calitatea absorbţiei. Adică ce anume lăsăm în urmă după fondurile europene, pentru că este şi un fel de goană după absorbţie: "hai să facem proiecte în care să raportăm cât mai mult". Ar trebui ca noi, clasă politică, opinie publică şi presă să întrebăm mai mult despre calitatea absorbţiei şi despre ce lăsăm în urmă. În acest moment, pe toate programele operaţionale avem o supracontractare de 143%, deci avem toate şansele să atingem 100% rată de absorbţie în 2023 şi chiar să cheltuim mai mulţi bani decât avem de facto, ceea ce va însemna că vor rămâne nişte proiecte a căror finanţare va fi continuată pe bugetul naţional. Acesta este efectul mai multor decizii luate de mai mulţi miniştri, printre care şi eu în mandatul din 2016 când am dat drumul la posibilitatea de a supracontracta. Ce se întâmpla istori vorbind? Făceai proiecte doar pe suma alocată, plecând de ideea de 100%, iar unele practic se blocau. Fie că ieşeau ca atare, fie că aveai apoi corecţii, fie că aveai întârzieri foarte mari la licitaţii, şi erai nevoit să tragi de aceste proiecte. De când am dat drumul la posibilitatea supracontractării - care a fost o decizie consensuală politic - am eliminat riscurile respective. Şi acum, repet, avem o rată de contractare de 143% care va fi mărită pentru că mai semnăm contracte. Deci nu îmi fac griji pentru rezultatul absorbţiei finale în 2023 pe exerciţiul bugetar european multianual 2014-2020. Nu îmi fac griji nici pentru decomiterea anumitor alocări. Decomiterea este un exerciţiu care se face în fiecare an, în sensul în care dacă nu cheltui o anumită sumă anuală pe n+3, pierzi. Pe analizele noastre şi pe ce măsuri am luat, nu există risc de decomitere anul acesta.

Reporter: Este pentru prima dată în ultimii ani când nu ar interveni acest risc. În ultimii doi ani, s-a discutat mereu despre ameninţarea riscului de decomitere a unor sume. S-a vorbit chiar de peste 2 miliarde euro.

Cristian Ghinea: Mereu este un risc pe care îl rezolvi spre sfârşitul anului, prin diferite artificii, dar am avut grijă, prin primele măsuri pe care le-am luat, să văd exact sumele care vor fi cheltuie anul acesta la fiecare autoritate de management şi să ţinem sub control aceste lucruri. Acum nu pot să spun că nu există un risc oarecare, dar e minor şi eu zic că nu se va întâmpla. Mai ales că vorbim de nişte măsuri care au adus destul de mulţi bani europeni în ţară. Avem dublu faţă de anul trecut, pentru că sunt proiecte mari din POIM (n.red. - Programul Operaţional Infrastructură Mare) care au ajuns la maturitate şi pentru care au fost trimişi banii, în urma cererilor de plată trimise la Bruxelles.

Vom avea PNRR-ul aprobat în luna octombrie"

Reporter: Pentru că aţi amintit de POIM, aş dori să discutăm un pic despre Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Mulţi se întreabă când va fi aprobat, mai ales că 16 state membre ale Uniunii Europene au deja acest document aprobat şi au primit şi avansul prevăzut în regulament. Conform unei declaraţii recente, aţi spus că vom avea PNRR-ul aprobat în luna octombrie, după ce, la începutul verii, aţi spus că această aprobare va avea loc în septembrie. De ce PNRR-ul României va fi aprobat tocmai în luna octombrie?

Cristian Ghinea: Am spus tot timpul că PNRR va fi aprobat de Comisia Europeană în luna septembrie şi aşa va fi. În ultima treime din luna septembrie vom avea decizia Comisiei. Pe regulament sunt două aprobări: una a Comisiei şi una a Consiliului, în ECOFIN. Întotdeauna am spus şi ăsta a fost şi pariul pe care l-am lansat domnului Marcel Ciolacu, la care a refuzat să răspundă pentru că nu are cum, pentru că el este "un om cu onoare", în septembrie vom avea decizia Comisiei, în octombrie decizia Consiliului. Nu s-a schimbat nimic. Eu nu înţeleg de ce de la calitatea PNRR şi de la ce punem acolo s-a transferat această obsesie spre momentul aprobării, pentru că până la urmă vorbim de un program care a început deja, deoarece este un program de decontare a unor cheltuieli pe care le putem face de acum. Cu alte cuvinte, nu este atât de vital momentul aprobării, ci problema de fond este lipsa istorică a unor proiecte majore în România. Că, dacă le aveam deja - aşa cum avem de pildă la autostrăzi - puteau începe deja mai multe proiecte. O altă problemă este capacitatea administraţiei româneşti de a demara programe. Eu le-am spus tuturor colegilor: «dacă aveţi deja proiecte, daţi-le drumul, nu e niciun fel de nevoie să aşteptaţi».

Reporter: Administraţia publică din România a dat drumul la programe, la proiecte, în urma deciziei dumneavoastră, pe pilonii pe care îi aveţi trecuţi în PNRR?

Cristian Ghinea: Acolo unde există capacitate administrativă de a da drumul rapid la proiecte, au dat. Vă reamintesc că se lucrează efectiv la A3, la bucata prinsă în PNRR. Banii au fost avansaţi de Ministerul Transporturilor, şi vom returna ministerului suma respectivă imediat ce primim prefinanţarea pentru PNRR. A7 este în licitaţie şi se va face contractarea. Imediat după finalizarea contractării se va putea construi, tot în baza fondurilor alocate prin PNRR, chiar înainte de aprobarea finală a acestuia. Creşele, la fel. Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei a dat drumul la proceduri, pentru că are cereri pentru creşe de la primăriile din teritoriu. Deci le putem avea.

Reporter: Centrele de asistenţă medicală din mediul rural şi cele 2000 de cabinete medicale dotate prinse în PNRR când vor fi realizate?

Cristian Ghinea: Acum este o problemă de proceduri. Pentru cabinetele medicale trebuie să ai o procedură de achiziţie centralizată, iar Ministerul Sănătăţii va da drumul la această procedură. PNRR este un uriaş şantier, pe care acum se lucrează pe la pregătire. Tata, care a fost maistru-constructor, mi-a zis că, dacă pregăteşti bine şantierul trei luni, poţi să stai apoi în baracă să te odihneşti pentru că se lucrează. Este absolut esenţial să pregăteşti terenul. Acum pregătim şantierul pentru PNRR. Mai intervine şi un alt factor: depinde ce prioritizăm. Dacă renunţam la autostrăzi, dacă renunţam la infrastructura de gaze, dacă renunţam la cultură şi turism, aveam PNRR-ul aprobat până acum. Au fost nişte priorităţi la care guvernul României a ţinut, pe care Comisia ne-a descurajat vehement să le avem în PNRR - pentru că în opinia funcţionarilor de la Bruxelles nu se încadrau în priorităţile prevăzute în Regulamentul european - şi noi am zis că sunt priorităţile stabilite de guvern şi menţinem propunerile cu privire la ele. Ar fi fost foarte uşor să închidem PNRR, dacă puneam în el doar ce dorea Comisia Europeană acolo.

400 milioane euro pentru infrastructură pilot în domeniul energiei

Reporter: Cu toate acestea, deşi se vorbeşte despre proiecte privind combaterea schimbărilor climatice, am pierdut finanţarea privind sistemul de irigaţii solicitată de Ministerul Agriculturii.

Cristian Ghinea: Acum, totdeauna o jumătate a paharului este plină sau goală, depinde de cum priveşti. Am câştigat autostrăzile, unde avem o alocare uriaşă, pe care nu o mai are niciun stat membru. Am câştigat alocarea pentru turism şi cultură, unde prima reacţie a Comisiei a fost aceea că turismul nu are un impact strategic pentru economia României şi că nu ne încurajează să finanţăm proiecte în acest domeniu. Când Comisia te descurajează să faci ceva, devine foarte chichiricioasă privind partea de costuri, la partea de mindstream. În ceea ce reprezintă componentele unde Comisia a dorit să ne descurajeze, dialogul a fost mult mai greu şi încă nu s-a încheiat. Să nu mai spun despre gaze. Suntem singurul stat care are infrastructură de gaze în PNRR, investiţie care rămâne acolo. Nu mai am nicio îndoială că va rămâne acolo, deşi mai avem unele discuţii privind partea de costuri, pentru că e foarte greu să faci o astfel de parte în condiţiile în care vorbim despre tehnologii care nu există în acest moment, pentru că nu are nimeni în lume, la nivel de masă, nişte proiecte pilot la nivel de a furniza gaz în amestec cu hidrogen, în proporţie de peste 20% hidrogen, la 70.000 de gospodării cum avem noi. Noi, în acest moment, negociem cu Comisia să vedem cum putem calcula costurile atât pentru electrolizoarelor care produc hidrogen cât şi pentru partea de conducte la un nivel care să suporte minim 20% hidrogen, cu tendinţa de a transporta doar hidrogen începând cu anul 2030. Dacă reuşim acest proiect de 400 milioane euro, care furnizează gaz în amestec cu hidrogen la 70.000 de locuinţe, avem un pilot la scară mare care să permită furnizarea la nivelul întregii Românii a acestui amestec. Este un pariu pe care putem să îl câştigăm sau putem să îl pierdem. Dar este un pariu pe care l-am negociat greu cu Comisia Europeană care ne-a descurajat, pentru că am plecat de la ideea iniţială de a pune infrastructură clasică de gaze. Comisia a spus nu, nu putem să finanţăm, ci putem să finanţăm infrastructură de gaze doar în anumite condiţii. Astfel încât România a ajuns un stat de pilotare a acestei noi tehnologii. Dar, din cauza aceasta, componenta energetică a rămas ultima în procedura de negociere cu Comisia Europeană, am negociat tot sezonul estival, deşi toate celelalte componente ale PNRR erau închise, şi acesta este unul dintre motivele de întârziere a aprobării documentului respectiv.

Reporter: S-au rezolvat şi problemele privind costurile pe digitalizare?

Cristian Ghinea: Şi aici vorbim despre o chestiune care a fost greu de negociat, pentru că vorbim despre un cerc vicios. Noi încercăm să facem ceva ce s-a făcut în alte state, dar nu s-a mai făcut în România. Iniţial am vrut să justificăm costurile pe modelul din alte state, iar cei din mass-media s-au mirat că am dat exemple în PNRR din Australia. Iar Comisia ne-a întrebat de ce dăm exemple din Australia. Dacă în Australia am găsit ceva similar, asta este. Suntem o piaţă mondială şi era absolut logic să justificăm că atât au dat australienii şi atât trebuie să ne coste şi pe noi. Până la urmă a acceptat Comisia această chestiune. Vedeţi, în toată această isterie din jurul negocierilor din PNRR, care au fost prezentate ca şi cum noi am fi nişte babuini care nu se pricep la nimic şi Comisia ştie tot, am demonstrat că până la urmă a fost vorba despre o negociere bărbătească, fair-play, cu Comisia, unde uneori am câştigat, alte ori nu. Când am spus eu că isteria creată de PSD slăbeşte poziţia de negociere a României cu Comisia, aşa a şi fost, pentru că era o chestie în care vii cu argumente. Cum altfel poţi să justifici costurile privind cloud-ul guvernamental din România, decât prin raportare la alte state? Vorbim despre un plan complicat, cu destul de multe investiţii pe care Comisia încearcă să le descurajeze. Noi avem cele mai multe investiţii în foarte multe domenii, pentru că vorbim despre un plan realizat în urma unor dezbateri ample cu toţi partenerii sociali, care au venit cu foarte multe idei.

500 milioane euro pentru garanţia de portofoliu acordată IMM-urilor

Reporter: Şi atunci de ce se plâng o parte dintre partenerii sociali - sindicatele şi patronatele - că nu au fost discuţii suficiente?

Cristian Ghinea: Acum depinde cine se plânge. Că, dacă se plânge domnul Florin Jianu de la CNIPMMR sau domnul Dumitru Costin de la BNS... Cu domnul Costin şi cu domnul Jianu ne-am văzut de cele mai multe ori la consultările respective. Acum una e să spui că nu ai fost consultat şi alta e să spui că nu s-a făcut cum vrei tu; sunt două probleme diferite. Şi este unfair să spună că nu au fost consultaţi. M-am văzut cu cei doi domni în mai multe runde. Domnul Jianu are o problemă că el este obişnuit cu un tip de intervenţie pentru firme care era foarte nepotrivită pentru PNRR. În PNRR Comisia nu ar fi acceptat niciodată să dai ajutoare de stat masive în domenii care nu sunt de nişă. Avea două probleme domnul Jianu. Prima era că de ce nu dăm granturi. Nu dăm, pentru că ele nu erau acceptabile ca atare, deoarece măsurile de grant pentru firme de tip ajutor de stat erau eligibile din React-EU şi au fost date pe măsura 1, 2 şi urmează pe măsura 3. PNRR-ul nu a fost gândit pentru aşa ceva. Din PNRR poţi să dai fie instrumente financiare - ceea ce avem -, fie granturi pentru domenii de nişă, cum ar fi digitalizare, tranziţia verde, retehnologizare. Domnul Jianu a mai fost supărat pentru un motiv: pentru că nu a fost introdus FNGCIMM în partea privind instrumentele financiare.

Reporter: Domnia sa susţine că, dacă tot se face reformă prin PNRR, este important să reformăm instituţiile financiare ale statului român şi nu pe cele europene.

Cristian Ghinea: Este un fel de oul şi găina. Eu trebuie să termin PNRR anul acesta. Eu nu pot să merg la Comisie şi să îi spun că vom folosi un instrument, o instituţie care îşi va lua acreditarea cândva în viitor.

Reporter: Totuşi, am înţeles, conform scrisorii primite în 28 iulie de la Comisia Europeană, că FNGCIMM se află în procedură de audit în vederea obţinerii acreditării.

Cristian Ghinea: Chiar dacă ar fi aşa, eu trebuie când pun planul pe masa Comisiei Europene spre aprobare să am instituţia deja acreditată. Deci FNGCIMM ar fi trebuit să se gândească din vreme la chestia asta şi să facă această pregătire cu ceva vreme în urmă. Sunt două probleme de fond: unu - că trebuie ca tu, instituţie naţională, să ai aşa numita acreditare de pilon dată de Comisie, acreditare care se obţine greu şi în timp; doi - trebuie să ai deja experienţă cu bani naţionali într-un instrument financiar şi apoi să acreditezi acel instrument financiar la Comisia Europeană. Or FNGCIMM nu a făcut intervenţie de equity şi garanţie de portofoliu, a făcut doar garanţie de proiect, de dosare, de unde şi faptul că beneficiarii garanţiilor trebuie să ia aprobarea de la fond şi apoi de la bancă. Noi, în PNRR, avem garanţie de portofoliu, deci practic Banca Europeană de Investiţii (FEI) sau Fondul European de Investiţii (FEI) vor da o garanţie unei bănci, iar aceasta face un calcul de risc mult mai relaxat şi va da garanţie către afacere.

Reporter: Înţeleg din ceea ce spuneţi că, fiind vorba despre un risc mai relaxat asumat de bancă, este posibil să avem mai mulţi beneficiari ai instrumentelor financiare prevăzute în PNRR.

Cristian Ghinea: Exact. Şi avem un efecte de leverage, care este calculat de noi, în PNRR, ca fiind de 1 la 4. Adică pentru un euro pus, banca va da credit 4 euro, pentru garanţia de portofoliu, care este pe FEI de 300 de milioane euro. Avem apoi ceva similar tot cu FEI pe acţiune climatică. Practic avem 500 milioane euro pentru garanţia de portofoliu, dintre care 200 de milioane euro sunt pentru acţiune climatică, adică pentru retehnologizări de firme. Mai avem un fond de capital de risc pentru redresare de 400 milioane euro pentru IMM-uri.

Reporter: Acestea sunt instrumente financiare din PNRR?

Cristian Ghinea: Da. Acordurile cu BEI şi FEI sunt pregătite, imediat ce avem aprobat PNRR-ul, le dăm drumul. BEI şi FEI sunt deja acreditate la nivel european. Mi-aş fi dorit foarte mult să am Banca Naţională de Dezvoltare (BND), proiect care este finanţat din PNRR.

"FNGCIMM, fără acreditare de pilon şi instrumente financiare specifice, nu poate fi transformat în Bancă Naţională de Dezvoltare"

Reporter: De ce nu se poate transforma FNGCIMM în BND?

Cristian Ghinea: Eu trebuie să dau drumul imediat la aceste instrumente financiare. Factual vorbind, nu există în acest moment instituţie românească care să aibă această acreditare de pilon cu instrument financiar deja acreditat. Că, dacă exista, o foloseam. Am încercat să includ în PNRR pregătirea tehnică pentru FNGCIMM - era vorba despre 2 milioane euro - şi mi-au dat costuri destul de vagi, din care Comisia a dedus că se dă 130.000 de euro pe un training. De aceea, am luat o decizie clară, conştientă, de a da instrumente financiare imediat, deşi s-a făcut un lobby politic deşănţat pentru FNGCIMM - instituţie cu care nu am niciun fel de problemă. FNGCIMM să îşi facă acreditarea de pilon şi apoi va putea să acceseze şi fondurile europene. Vom mai avea instrumente financiare pe fondurile europene.

Reporter: Ce se va întâmpla cu Eximbank şi FNGCIMM odată cu apariţia Băncii Naţionale de Dezvoltare? Premierul Florin Cîţu a declarat că o parte din atribuţiile lor vor fi preluate de noua bancă.

Cristian Ghinea: Suntem într-un plin spectacol al vorbăriei. FNGCIMM, în loc să vorbească atât de mult despre instrumentele financiare, trebuia să îşi facă treaba şi acum ar fi avut acreditarea de pilon. De mulţi ani, se vorbeşte în clasa politică despre Banca Naţională de Dezvoltare. A zis Teodorovici, a zis Dragnea, toată lumea face bănci naţionale de dezvoltare, dar abia acum avem ca mindstorm în PNRR Banca Naţională de Dezvoltare, care trebuie să fie operaţionalizată, să ofere credite de 300 milioane euro până în 2026. BND va fi acreditată de BNR, va avea de la început acreditare de pilon din partea Comisiei Europene, va avea acreditate instrumentele financiare cu fonduri europene şi va avea un rating. Dacă BEI şi FEI au rating AAA, eu sper că vom face BND aşa de bun, pentru că nu îl vom face cu credit prost. Apoi apare întrebarea ce să preia din FNGCIMM şi Eximbank. E o decizie pe care nu o luăm noi, la acest minister, este o decizie pe care o vor lua Ministerul de Finanţe şi Guvernul României. Preferinţa mea şi a USRPLUS este să nu creăm încă o bancă şi să nu ne uităm la ce avem deja. Vrem să facem o bancă bună, în care să înglobăm Eximbank şi FNGCIMM. Este o dilemă ce anume trebuie să ia BND de la FNGCIMM şi Eximbank, dar acest lucru depinde foarte mult de cum va afecta ratingul viitoarei bănci preluarea respectivelor atribuţii ale celor două instituţii naţionale care există deja. De aceea trebuie să fim deschişi la diverse variante şi de aceea în PNRR nu am pus acest detaliu. Am pus doar ca BND să fie acreditată de BNR, de Comisia Europeană, să fie operaţională şi să dea până în 2026 credite de 300 milioane euro. Astfel trecem de la vorbărie la nişte mindstroms foarte corecte şi primim bani pentru operaţionalizarea BND, în sensul de pregătire a personalului şi de un sistem IT pe care să îl plătim din PNRR.

Mix financiar pentru IMM-uri în programele operaţionale din perioada 2021-2027

Reporter: Aţi vorbit despre instrumentele financiare pe BEI şi FEI. Când vor putea efectiv firmele să acceseze aceste instrumente financiare?

Cristian Ghinea: Mai am ceva de completat la instrumentele financiare. Pe lângă garanţia de portofoliu şi fondul pentru IMM-uri şi midcaps, mai avem un fond de fonduri pentru companiile mari, o alocare de 300 milioane euro, şi o facilitate de 50 milioane euro cu BERD pentru eficienţă energetică pentru administraţiile locale de care vor beneficia firmele din domeniu. Acestea sunt instrumentele financiare din PNRR. Aceste instrumente financiare sunt foarte bine croite pentru nevoile României. Mai avem apoi granturi, unde vom merge dedicat pe digitalizare - unde vom aloca pentru IMM-uri 500 milioane euro. Iniţial erau mai puţini bani pentru această măsură, dar în urma unor economii rezultate pe discuţiile pe costuri cu Comisia Europeană în anumiţi piloni şi a unor investiţii care au fost redesenate, am decis să mărim suma de granturi pentru digitalizarea IMM-urilor. În acelaşi timp pregătim pe programele operaţionale din exerciţiul financiar european multianual 2021-2027 instrumente financiare în valoare de 750 milioane euro. Aici suntem în proces de analiză să vedem ce vom mai schimba din Programul de Competitivitate, ca să nu repetăm ce avem în PNRR. De pildă, ce mi-aş dori să facem este să mergem spre un mix între granturi şi instrumente financiare, deoarece actuala împărţire tribalizată nu este în regulă şi este afectată de birocraţie. Cred că trebuie să pregătim piaţa pentru acest mix, să avem mecanismul prin care un investitor ia fond de start, iar apoi ia credit pentru desfăşurarea activităţilor. Aş prefera ca în acest mix financiar partea de grant să fie 25% sau maximum 35% pentru începerea activităţii şi apoi restul să fie credite, fie de garanţie de portofoliu, fie de capital de lucru, cu dobândă mică, astfel încât să asigurăm antreprenorul respectiv că rămâne în piaţă. Acest lucru presupune nişte costuri de administrare mai mari şi sper să facem la un nivel destul de mare pe programul operaţional viitor.

Reporter: Vor beneficia companiile din ţara noastră, fie şi doar în calitate de subcontractori, de fondurile alocate prin PNRR pentru proiectele de infrastructură rutieră şi feroviară?

Cristian Ghinea: Da, cu siguranţă. Eu cred că nu a mai fost vreun ministru până acum care să discute atât de mult cu mediul de afaceri aşa cum am discutat în acest an. Am lucrat îndeaproape cu Coaliţia pentru Dezvoltarea României atât pe PNRR cât şi în pregătirea programelor operaţionale viitoare, ne-am consultat cu ei pe draftul 1, draftul 2, draftul 3. Am stat de vorbă cu patronatele cu care am gândit împreună proiecte, cu CDR care este cea mai mare asociaţie de business din România, cu patronatele din turism pentru care am reuşit să avem în PNRR alocări pentru componenta de turism. Nu este toată lumea nemulţumită. Sunt unii oameni care sunt nemulţumiţi că nu se mai întâmplă cum doreau ei. Singurul care este foarte vocal este domnul Jianu, care este un lobby-st obişnuit într-o încrengătură de firme care trebuie să fie mereu sugative la stat. Cât sunt eu aici, nu se va mai întâmpla chestia asta, nu vom mai face programe pentru cei care sunt pregătiţi să fie sugative.

Reporter: Comitetul de monitorizare a PNRR când va fi înfiinţat?

Cristian Ghinea: Imediat ce avem aprobat PNRR-ul. Conform ordonanţei de urgenţă avem 30 de zile pentru legiferarea întregului mecanism financiar şi atunci va fi legiferat şi comitetul de monitorizare.

Reporter: Vă mulţumim!

Opinia Cititorului ( 3 )

  1. dastept esti mai gica

    cum drcu de nu te-a solicitat inca Bezos sa-i faci un plan de activitate spatiala?! 

    mai este putin si vor vedea si ultimii gura-casca cine-I porcu asta ingrasat de soros !

    1. La cat de indobitociti sunt,slabe sperante si de le iau casele tot o sa spuna ca este vina pesede,iar usr isti sun alba ca zapada

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Înăuntrul Bursei de Valori din Bulgaria

Dtlawyers
BTPay
Apanova
Stiri Locale

Curs valutar BNR

22 Oct. 2021
Euro (EUR)Euro4.9467
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.2501
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.6354
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.8655
Gram de aur (XAU)Gram de aur244.9416

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

eximbank.ro
gerocossen.ro
Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
romaniansmartcity.ro
cnipmmr.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
thediplomat.ro
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro