SUPLIMENT FONDURI EUROPENE"Nevoia de finanţare a IMM-urilor - 5 miliarde euro, în perioada 2021-2027"

Ziarul BURSA #Fonduri Europene / 31 august

Florin Jianu

Florin Jianu

(Interviu cu Florin Jianu, Preşedintele CNIPMMR)

60.000 de companii au implementat, în perioada 2007-2020, proiecte cu fonduri europene "Granturile din PNRR sunt date în sectorul public, care nu a performat niciodată, în timp ce împrumuturile sunt date mediului privat, care este pus să suporte povara acestui plan" PNRR - discutat în septembrie de reprezentanţii mediului de afaceri cu cei ai Comisiei care se ocupă de planul trimis de autorităţile de la Bucureşti

Reporter: Sunt fondurile europene, la ora actuală, un mijloc pentru ca IMM-urile să se dezvolte sau vorbim despre ceva la care IMM-urile au din ce în ce mai greu acces?

Florin Jianu: Fondurile europene ar trebui să fie motorul de dezvoltare a economiei româneşti, pentru că, dacă e să ne uităm la bugetul de stat, resursele sunt limitate. Dacă e să ne uităm la alte instrumente, de tipul instrumentelor de garantare, şi aici, pe de o parte, resursele sunt limitate financiar, iar pe de altă parte resursele de aplicare a IMM-urilor sunt limitate pentru că vorbim totuşi de numai 3 din 10 firme care sunt bancabile. Poate cu acest instrument care a fost IMM Invest, putem vorbi de 4 sau chiar 4,5 IMM-uri bancabile din 10. Altfel, dacă e să ne uităm pe apetenţa firmelor mici şi mijlocii, apetenţa a variat în ultimii ani, de la 5 din 10 IMM-uri până spre 7-8 din 10 IMM-uri care doreau să acceadă la fondurile europene. Observăm însă că fondurile europene au început să aibă nu tocmai o imagine pozitivă în rândul întreprinderilor mici şi mijlocii din perspectiva birocraţiei, a faptului că întârzie foarte mult, că e dificil de aplicat la ele, că se scot în faţă, din păcate, exemple negative. În aceste condiţii, antreprenorii sunt speriaţi de această perspectivă a fondurilor europene. Dacă am scoate în faţă mai multe exemple pozitive, de bună -practică, firme care au reuşit, poveşti de succes, atunci cu siguranţă lucrurile s-ar schimba. Din păcate, din ceea ce înseamnă realitatea, doar o firmă sau maxim două din 10 a accesat fonduri europene, deci acestea au ajuns la foarte puţini antreprenori.

Reporter: Pentru că aţi vorbit de bune practici şi de IMM-uri care au reuşit şi care nu sunt scoase în faţă pentru a fi cunoscute, amintesc că CNIPMMR a derulat mai multe proiecte cu fonduri europene pentru IMM-uri, pe care aţi reuşit să le implementaţi cu succes. Sunt aceste proiecte de ajuns?

Florin Jianu: Sunt necesare, dar nu sunt suficiente. Sunt necesare în două sfere. În sfera start-up-urilor, adică atunci când eşti la început de drum şi nu deţii fondurile necesare. Nu există nicăieri în lume o altă modalitate mai eficientă decît granturile pentru a iniţia un start-up, pentru a începe o afacere. Aceste poveşti pe care le auzim în spaţiul public, mai ales în ultima perioadă cu bani din investiţii atraşi, garantaţi sau din alte surse sau fonduri proprii nu se aplică la nivelul unei societăţi atât de diverse cum este societatea românească. Eu, întotdeauna, mă pun în pielea unui tânăr fără resurse, un tânăr care provine din mediul rural sau care trăieşte acolo. Care e singura lui şansă să ia bani sau împrumuturi ori instrumente financiare pentru a-şi face o firmă? Singura lui şansă sunt granturile din fondurile europene. Atunci când o organizaţie ca a noastră care reuşeşte să ajungă în fibră, acolo jos de tot, la firul ierbii, la tineri şi aceştia au o apetenţă foarte mare, se iveşte utilitatea acestor tipuri de instrumente. În afară de granturi, al doilea instrument util pentru IMM-uri o reprezintă capitalizarea lor, care se face prin sprijinirea unei firme să devină mai atractivă în faţa băncii. Acest lucru nu se poate face doar prin garanţii, ci dându-i firmei aceste garanţii, prin echipamente, utilaje, investiţii pe care le face. În momentul în care implementezi un astfel de proiect şi la sfârşitul lui firma are o linie de producţie pe care o poate pune garanţie la bancă, are o hală pe care o poate pune drept garanţie, are deja un motor în spate care te-a ajutat foarte mult, atunci celelalte etape sunt foarte uşoare. Dar dacă neglijăm efectiv aceste două etape, a start-up-urilor şi a decapitalizării profunde a IMM-urilor, practic negăm realitatea, mergem într-o zonă în care spunem «se salvează numai unii, doar o parte dintre aceştia, de restul nu ne interesează ce se întâmplă». Nu poţi să funcţionezi ca o economie în acest mod. Şi aici exemplele sunt foarte multe.

Doar 3400 de IMM-uri sprijinite în PNRR, conform analizei CNIPMMR

Reporter: Aţi spus că doar 10% din IMM-uri au implementat proiecte cu fonduri europene. Cât înseamnă acest procent din totalul IMM-urilor existente la nivel naţional?

Florin Jianu: Vreo 60.000 de firme au implementat proiecte finanţate din aceste fonduri. De aplicat, au aplicat mai multe IMM-uri, dar numai 10% au reuşit să implementeze proiectele demarate. Oricum sunt cu mult mai multe decât ce se va face prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), prin care, conform analizei noastre, vor fi sprijinite doar 3400 de firme. Am calculat măsură cu măsură din PNRR, nu este scos din burtă numărul respectiv.

Reporter: Deşi vorbiţi despre 3400 de firme, reprezentanţii guvernului susţin că în realitate numărul va fi mult mai mare. Ei arată că pe proiectele de infrastructură mare în domeniul rutier şi feroviar, chiar şi pentru construcţia de spitale şi şcoli, se va lucra cu firme româneşti.

Florin Jianu: Nu prea poţi să lucrezi cu firme româneşti, decât în calitate de subcontractori. Dar aici vorbim doar despre câteva sute de firme, pentru că nu avem zeci de mii de subcontractori în domeniul construcţiilor. De exemplu, în domeniul signalisticii pentru autostrăzi, la nivel naţional există doar trei sau patru firme. Ceea ce trebuie să înţeleagă guvernanţii este că programele pe car ele realizăm trebuie să aibă impact, care nu se măsoară când ai avut zece firme sau o sută de firme în cadrul unui program. La o plajă atât de mare a IMM-urilor, noi ne aşteptam, din calculele noastre, să atingă prin PNRR cel puţin 150.000 - maximum 180.000 de IMM-uri. Cum se face asta? 100.000 le făceai numai din acele vouchere de digitalizare, pe care le-am propus noi, vouchere în valoare de 5000 euro. Atunci când am fundamentat această propunere, am discutat cu principalii jucători care sunt prezenţi în piaţa digitalizării din ţara noastră şi care ne-au spus: cu 5000 euro pentru un IMM se poate porni procesul de digitalizare. Poţi să cumperi un laptop sau desktop, să faci o pagină de internet ca să ai prezenţă online, poţi să iei semnătură electronică, poţi să îţi iei mici softuri de lucru care nu valorează mai mult de câteva sute de euro, licenţe, şi ai ajuns la un pachet de 5000 euro. Ce faci cu acest proces de digitalizare? De exemplu, îţi simplifici viaţa prin interacţiunea online cu ANAF. Îţi pui lunar declaraţiile online. Prin digitalizarea celor 100.000 de firme, în câţiva ani va avea loc digitalizarea economiei.

Cu 24 de IMM-uri la 1000 de locuitori, suntem pe ultimul loc în UE

Reporter: De ce credeţi că a renunţat guvernul în PNRR la finanţarea tuturor start-up-urilor şi a ales doar anumite domenii?

Florin Jianu: E o asumare, un tip de abordare, pentru că dânşii au declarat că nu cred în acest concept.

Reporter: Avem un număr suficient de antreprenori în ţara noastră şi nu mai este nevoie de apariţia altora în economie?

Florin Jianu: Numărul de IMM-uri la mia de locuitori se situează în ţara noastră la cel mai jos nivel din Uniunea Europeană. Suntem la sub jumătate din media Uniunii. Avem 24 de IMM-uri la 1000 de locuitori, în timp ce media europeană este de 60 IMM-uri la 1000 de locuitori. Dacă ne uităm la ce s-a întâmplat în ultima perioadă la nivel global, numărul de start-up-uri în pandemie a crescut la nivel global în medie cu 6%. De ce s-a întâmplat asta? Pentru că foarte mulţi oameni au rămas fără locuri de muncă şi atunci alternativa lor a fost să îşi deschidă propria afacere. Deschiderea unui start-up reprezintă în esenţă o nevoie socială. Dacă ne uităm un pic global la lucruri, în China, care este o ţară cu iniţiativă antreprenorială foarte consistentă, a crescut procentul de start-up-uri cu 25% faţă de perioada anterioară pandemiei. La nivelul SUA, anul trecut, în plină pandemie, au fost înfiinţate 13 milioane de start-up-uri, ceea ce reprezintă 25% mai mult faţă de anul 2019. Observăm astfel că în perioade de criză, statele puternice susţin cât mai mult intrarea în economie a oamenilor. Unii o fac de nevoie, pentru că, de exemplu, se închid mine. De ce noi nu susţinem această zonă de start-up-uri cu oamenii respectivi din Valea Jiului sau din alte zone miniere din ţară? Pentru că, dacă le dai nişte subvenţii sau mergi către companiile mari care oricum închid şi deschid locuri de muncă, s-ar putea să nu rezolvi deloc problema. Am avut o discuţie cu preşedintele Blocului Naţional Sindical, Dumitru Costin, şi în perioada următoare vom semna un protocol comun patronate-sindicate, în care vom susţine exact aceste lucruri de mai sus. Noi am mai lucrat împreună pe diverse proiecte şi această combinaţie este extrem de utilă, iar statul ar trebui să ne ia parteneri, pentru că noi cunoaştem nevoile, ştim ce înseamnă afacerile, iar sindicatele ştiu ce înseamnă oamenii. Vom semna acest protocol în care vom susţine şi pe Fondul de Tranziţie Justă, care este dedicat regional pentru şase judeţe din România, această oportunitate a start-up-urilor. Guvernanţii ar trebui să se uite pe statistici. În România, numărul de firme a scăzut cu 15-20%, deşi tendinţa globală şi europeană privind e de creştere (6% în UE). Numai văzând această statistică, îţi pui nişte semne de întrebare. Eu aş fi venit în locul guvernanţilor şi aş fi upgradat programul România Start-up Nation. Le-am oferit soluţia prin România Tech-Nation, care implică o componentă de tehnologie şi hub-uri regionale. Acest lucru l-aş aştepta şi din partea ministrului Economiei, şi din sfera fondurilor europene, şi cu precădere să vină din partea prim-ministrului pentru că vorbim de o guvernare de dreapta, liberală, care trebuie să încurajeze pe toate căile spiritul antreprenorial.

Reprezentanţii antreprenorilor solicită realizarea unui mix între granturi şi împrumuturi, la finanţarea europeană a IMM-urilor

Reporter: În aceste condiţii, ne puteţi explica de ce în PNRR componenta de granturi pentru IMM-uri este mult mai mică în comparaţie cu componenta de împrumuturi - instrumente financiare?

Florin Jianu: Este o filosofie pe care guvernul a exprimat-o public şi a spus că el crede în aceste tipuri de împrumuturi neglijând realitatea, pe care v-am menţionat-o mai sus. În momentul în care ai bancabile doar 4 din 10 IMM-uri, ce faci pentru celelalte 6 ca să le treci şi pe ele în această etapă? În momentul în care spiritul antreprenorial este foarte scăzut, ce faci cu el? În momentul în care 99,7% din firmele din economie sunt IMM-uri şi au probleme specifice, nu poţi să le rezolvi doar cu instrumente financiare. Eu înţeleg utilitatea, dar nu înţeleg de ce nu se realizează un mix între ele. Înţeleg şi filosofia celor care cred în granturi, înţeleg şi filosofia celor care cred în instrumente financiare. Ele nu se exclud. De ce nu se crează un mix? Una dintre propunerile pe care le-am trimis la PNRR a fost aceea de a face un upgrade la programul IMM Invest şi în care să vii cu două componente: componentă fixă de grant şi componentă variabilă de împrumut cu dobândă subvenţionată. Adică să adaugi la IMM Invest o componentă mică de grant cu care companiile îşi pot cumpăra echipamente şi utilaje cu care după aceea vin şi garantează creditul bancar. Nu înţeleg de ce se merge pe instrumente financiare, în momentul în care jumătate din banii din PNRR sunt granturi, iar în perioada 2021-2027 sunt alte miliarde de euro care sunt granturi. Şi nu înţeleg de ce povara pică pe mediul privat. Adică granturile sunt date în sfera publică, care nu a performat niciodată, în loc să le acorzi IMM-urilor. De exemplu, eu nu am înţeles unde scrie în rapoartele semestriale de ţară ale Comisiei Europene că trebuie acordate fonduri pentru organizaţiile neguvernamentale. Scrie despre partenerii sociali şi dialog social. În privinţa dialogului social, cred că unii trebuie să pună mâna pe carte şi să înţeleagă ce înseamnă acesta. Dialogul social este atributul partenerilor sociali şi al guvernului, nu al ONG-urilor. Dialog social este guvern-patronate-sindicate. În cadrul dialogului social se vorbeşte despre relaţiile de muncă - ONG-urile nu au acest atribut -, se vorbeşte despre diverse tipuri de autorizări ale unor domenii diferite, despre stabilirea salariului minim pe economie. Guvernul actual, înainte şi imediat după învestire, şi-a asumat că până la mijlocul acestui an - şi, iată, am trecut de mijlocul anului - vom avea un mecanism discutat, asumate privind creşterea salariului minim pe economie. Nu s-a întâmplat nimic în acest sens; am aşteptat, încercăm, avem variante...

Reporter: Nu fac nimic pentru că realizarea acestui mecanism, ca şi a celui pentru pensii, sunt prevăzute drept reforme ce vor fi finanţate din PNRR. Dar să revenim la fondurile europene. Credeţi că vom absorbi întreaga sumă alocată prin PNRR şi MFF pentru 2021-2027?

Florin Jianu: Apelul meu către Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene este să creeze mecanismele. În această perioadă ne-am concentrat foarte mult pe conţinutul PNRR, care va fi aprobat într-o formă sau alta; nu mai contează, e o etapă depăşită. Dar care sunt mecanismele de implementare a PNRR, deoarece noi nu le ştim în acest moment? În discuţia pe care am avut-o la Palatul Victoria cu reprezentanţii guvernului am cerut în primul rând să se creeze aceste mecanisme cu organisme intermediare, autorităţi de management, cum o fi, pe structurile actuale, cu implicare agenţiilor de dezvoltare regională şi a partenerilor sociali. Am mai solicitat un comitet de monitorizare a PNRR. Reprezentanţii guvernului au fost de acord cu solicitările noastre, dar mecanismele în acest moment sunt necunoscute.

"FNGCIMM are toate atributele pentru a deveni Bancă Naţională de Dezvoltare"

Reporter: O parte dintre ele sunt cunoscute şi vor fi realizate prin Banca Euroeană de Investiţii (BEI), Fondul European de Investiţii (FEI) şi viitoarea Bancă Naţională de Dezvoltare.

Florin Jianu: Ok, să admitem că acestea sunt cunoscute. Dar cine le monitorizează, cine le verifică pe ele? Cine le stabileşte nişte ţinte şi urmăreşte implementarea lor? Mecanismele de implementare nu presupun doar nişte canale de cheltuire a banilor, ci înseamnă şi mecanisme de control - pentru care şi-au asumat în PNRR că vor fi DNA şi DIICOT-, dar e un pic cam departe să spui aşa ceva. Controalele trebuie să fie de natură tehnică.

Reporter: Probabil se consideră că cei de la BEI şi FEI când îşi propun nişte ţinte chiar le urmăresc să le atingă.

Florin Jianu: Eu am o problemă majoră pe care am expus-o în mai multe rânduri. Nu este posibil să nu susţii întărirea capacităţii administrative a autorităţilor şi instrumentarului public pe care îl ai, cum e de exemplu Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, Fondul Român de Contragarantare, Eximbank, CEC, etc.. Sunt mai mulţi actori implicaţi. Nu e posibil să implementezi aşa. Nu am văzut în nicio ţară implementarea fondurilor din PNRR prin BEI şi FEI. Acest program naţional este despre reformă şi redresare. Ce reformă şi întărire a instituţiilor facem noi, dacă implementăm cu nişte terţi? Statul practic nu ajută cu nimic instituţiile sale - FNGCIMM, FRC, CEC - şi nu le reformează, dacă banii merg către alte tipuri de instituţii, fie ele şi europene. Nu reuşeşti să faci nicio reformă. Vreau să menţionez că eu nu mai sunt implicat la FNGCIMM, pentru că am văzut discuţii în spaţiul public că, dacă solicitam întărirea instituţiilor financiare româneşti, era pentru că aş fi avut eu nu ştiu ce interese în fondul respectiv. Nu mai fac parte din Consiliul de Adminitraţie al FNGCIMM, dar susţin în continuare activitatea acestui fond. S-a spus că alocarea de 2 milioane euro din PNRR pentru reformarea sau întărirea capacităţii administrative a FNGCIMM s-ar fi făcut la solicitarea fondului, din iniţiativa mea. Trebuie să fim clari şi să precizăm anumite lucruri: FNGCIMM nu a solicitat alocarea respectivă. FNGCIMM se află în ultima etapă de evaluare din partea Comisiei Europene pe ceea ce înseamnă implementarea fondurilor din REACT-EU şi în acest sens stă dovadă scrisoarea primită, în 28 iulie, de la Comisia de la Bruxelles. FNGCIMM va fi pregătit pentru implementarea fondurilor europene în perioada 2021-2027 şi a instrumentelor de tip REACT-EU şi nu are nevoie de cele 2 milioane euro alocate prin PNRR pentru nu ştiu ce traininguri care ar costa 133.000 euro bucata.

Reporter: Au mai existat la un moment dat informaţii, conform cărora FNGCIMM ar constitui de fapt baza viitoarei Bănci Naţionale de Dezvoltare, a cărei înfiinţare este prinsă în PNRR.

Florin Jianu: FNGCIMM are toate atributele pentru a deveni Bancă de Dezvoltare. Nu trebuie înfiinţată o BND. Fondul este deţinut 100% de către stat, dă instrumente de garantare, i se poate adăuga - dacă nu are deja în statut - acel atribut de împrumuturi de tip punte pentru instituţiile publice şi doar trebuie să mai fie create instrumentele. Nu este nevoie de altceva, în afară probabil de personal suplimentar şi de o prezenţă regională similară cu a ADR-urilor. Ar trebui ca, acolo unde există ADR, să existe şi un punct al FNGCIMM. Antreprenorii care vin la ADR să ia finanţarea de tip grant pentru un proiect depus pe POR, să se adreseze FNGCIMM pentru cofinanţare cu dobânda subvenţionată.

"Alocările fondurilor europene la nivel naţional, decise unilateral, politic, de Guvern"

Reporter: În legătură cu PNRR-ul României, aveţi semnale de la SME United (n.red. - asociaţia europeană a IMM-urilor)? Ştiu că erau discuţii ca, la nivel european, întregul Mecanism de Redresare şi Rezilienţă să fie monitorizat de un comitet din care să facă parte şi reprezentantul SME United.

Florin Jianu: Noi, ca parteneri sociali, am solicitat să avem o întâlnire cu reprezentanţii Comisiei Europene care se ocupă de PNRR-ul României. Am înţeles că până la sfârşitul lunii august sunt în concediu, dar cu siguranţă vom avea această întâlnire în cursul lunii septembrie. Sper să existe la nivel european şi cu precădere la nivel naţional comitetele de monitorizare şi să depăşim această perioadă a discuţiilor pentru că mai important decât tipul instrumentelor este timming-ul şi modul în care implementăm PNRR.

Reporter: Ministrul Cristian Ghinea a declarat recent că a demarat conturarea cadrului, mecanismelor şi ghidurilor de implementare pentru programele operaţionale care vor fi finanţate în perioada 2021-2027. Aţi fost chemaţi la consultări?

Florin Jianu: Noi facem parte din toate comitetele de monitorizare, cu excepţia programului din Sănătate. Noi am votat în cadrul CNIPMMR un document programatic pe toate cele 14 linii directoare cu privire la susţinerea fondurilor europene, de la antreprenoriat, educaţie până la sănătate, transporturi, agricultură - ca să menţionez numai câteva dintre ele - pentru perioada 2021-2027.

Reporter: Mai concret: din cele peste 40 miliarde euro alocate pe programele operaţionale în perioada 2021-2027, ce sumă pot absorbi IMM-urile prin depuneri de proiecte?

Florin Jianu: Nevoia de finanţare a IMM-urilor, care se regăseşte şi în PNRR, este undeva la 5 miliarde euro, granturi. Atunci, dacă ne uităm la alocarea iniţială, discutată cu guvernul anterior, de 3,5 miliarde euro pentru IMM-uri, care se regăsesc în programele operaţionale regionale.

Reporter: Cele 3,5 miliarde euro ar acoperi nevoile celor 150.000-180.000 de IMM-uri despre care aţi vorbit la începutul interviului nostru?

Florin Jianu: Da, cu siguranţă. Dar nu trebuie să ne uităm să facem o împărţire brută şi să spunem că finanţăm doar investiţii în echipamente şi utilaje pentru IMM-uri. Ne uităm şi la digitalizare, care nu înseamnă resurse foarte mari, ne uităm şi la cercetare-dezvoltare, la inovare, la mai multe aspecte. Nu trebuie neglijat faptul că IMM-urile pot fi susţinute şi din Fondul Social European. Avem nevoie de întreprinderi sociale - unde tinerii par interesaţi -, de alocări pentru start-up-uri pentru studenţi - există un program care zace de mai bine de şase luni la Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene-, de Start-up Diaspora - pentru care avem o propunere concretă şi anume adresabilitatea acestui program către tinerii care pleacă din ţara noastră pentru că au nişte instrumente în care să se regăsească.

Reporter: Cine decide şi cum decide domeniile în care sunt alocate fondurile europene la nivel naţional?

Florin Jianu: Guvernul decide, în mod unilateral. Teoretic, decizia este luată în urma discuţiilor cu stakeholderii, dar vedeţi şi dumneavoastră ce se întâmplă în practică şi anume că domeniile care au cea mai mare nevoie de finanţare primesc alocări mai mici, faţă de alte domenii. Asumare deciziei alocării fondurilor europene la nivel naţional este politică şi cei care au luat o astfel de decizie vor răspunde politic la un moment dat sau altul.

Reporter: Vă mulţumim!

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Înăuntrul Bursei de Valori din Bulgaria

Videoconferinţa “Sănătate şi FARMA - Sistemul sanitar, sub valul al IV-lea”
Dtlawyers
BTPay
Apanova
Stiri Locale

Curs valutar BNR

20 Oct. 2021
Euro (EUR)Euro4.9488
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.2570
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.6067
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.8649
Gram de aur (XAU)Gram de aur243.4131

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

eximbank.ro
gerocossen.ro
Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
invietraditia.ro
cnipmmr.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
thediplomat.ro
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro