SUPLIMENT RETAIL"Offline-ul şi online-ul devin interdependente"

Ziarul BURSA #Companii #Comerţ / 15 iunie

"Offline-ul şi online-ul devin interdependente"

Comerţul off-line şi online devin interdependente, având un efect pozitiv în economie, afirmă Florin Chiş, Directorul Executiv al Asociaţiei Române a Magazinelor Online (ARMO).

Domnia sa ne-a spus, în cadrul unui interviu: "În ceea ce priveşte centrele colocvial cunoscute ca mall-uri - există anumiţi reprezentanţi care au făcut pasul către online prin dezvoltarea unei platforme de tip marketplace. Centrele comerciale de tip supermarket au făcut paşi importanţi către online, în sensul implementării serviciilor de comandă şi livrare la domiciliu, dar şi al serviciilor click&collect".

Deşi baza de consumatori este în continuă creştere, comerţul online reprezintă doar 10% din total retail la acest moment, ne-a explicat directorul ARMO, care subliniază că vorbim despre un an 2020 în care s-a vândut online de 6,2 miliarde de euro şi de un an 2021 în care se aşteaptă o creştere cu 15% a vânzărilor, la 7,1 miliarde euro: "Gradul de penetrare a comerţului online în total comerţ încă este redus, aşa că potenţialul este în continuare foarte ridicat. Doar 45% dintre utilizatorii români de internet au făcut cel puţin o comandă online în ultimul an, potrivit Eurostat, ceea ce ne plasează la coada unui clasament în care Olanda, cu 91%, este lider, urmată de Danemarca (90%), Germania (87%), Suedia (86%) şi Irlanda (81%)".

(Interviu cu Florin Chiş, Directorul Executiv al ARMO)

Reporter: Cum caracterizaţi traiectoria retailului - care pare că se mută tot mai mult în spaţiul digital -, în contextul pandemiei de Covid-10? L-ati putea cataloga ca fiind câştigător sau pierzător, în urma crizei sanitare?

Florin Chiş: Pentru a realiza o analiză obiectivă a sectorului retail din România trebuie schimbate ambele premise de la care pornim acest demers. În primul rând, pandemia nu este un context consumat, întrucât anumite variabile legate de această realitate încă influenţează activitatea sectorului retail. În al doilea rând, comerţul electronic nu trebuie catalogat ca fiind o industrie independentă de retail. Comerţul electronic este o parte mai mică a retailului. În ultimii ani, în economia românească acest sector a prins momentum, în sensul în care pot fi observate creşteri accelerate, în procentaje de două cifre. Cu toate acestea, o altă variabilă care trebuie luată în considerare este nivelul de penetrare, care este încă scăzut, anume 10% din total retail.

Perioada pandemiei a reuşit, într-o anumită măsură, să doboare anumite bariere prin crearea unui context favorabil transformării modului de operare al mediului de afaceri din sectorul retail. Cu alte cuvinte, definitorie pentru acest sector a fost adaptabilitatea. Astfel, conform studiilor recente, cel puţin o cincime din operatorii economici cu activitate off-line au făcut tranziţia către mediul digital într-un timp foarte scurt. Mai mult, potrivit datelor INS, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a crescut faţă de anul 2019, ca serie brută, cu 2,2%.

Ceea ce relevă aceste date este că, într-un sector dinamic nu putem asuma un joc de sumă nulă. În consecinţă, nici nu putem evalua sectorul prin segregarea acestuia în părţi câştigătoare şi pierzătoare.

Off-line-ul şi online-ul devin interdependente, având un impact pozitiv asupra economiei româneşti.

Reporter: Care a fost strategia magazinelor online în toată această perioadă?

Florin Chiş: O strategie presupune soluţionarea, asumarea şi integrarea factorilor de risc. Scenariul unei pandemii nu este un factor de risc tocmai comun nici pentru cele mai mari companii, fie ele din sectorul retail sau din afara acestuia. De aceea, în contextul acestei realităţi, adaptabilitatea a devenit pilonul central.

Perioada aferentă primelor luni de pandemie a scos la iveală punctele de presiune create de context, majoritatea fiind centrate pe lanţul de aprovizionare. Identificarea şi soluţionarea problemelor au fundamentat noi lecţii, care la rândul lor au informat o strategie bazată pe adaptabilitate la context şi nevoi.

Reporter: De ce investiţii a fost nevoie pentru ca magazinele online să poată satisface cererea în creştere accelerată de anul trecut?

Florin Chiş: În primul rând, important de punctat este faptul că nu există un răspuns universal care să cuprindă direcţiile de investiţie ale magazinelor online. Putem, în schimb, observa că dezvoltarea sectorului comerţului electronic a influenţat pozitiv şi alte sectoare, în special pe cel logistic. Conform unui studiu semnat Colliers, cererea pentru spaţiile industriale şi logistice a înregistrat, în 2020, o creştere cu aproximativ 72% faţă de anul anterior. Astfel, la nivel de România, stocul total al spaţiilor industriale şi logistice moderne a atins suprafaţa de 5,7 milioane de metri pătraţi. Comparativ vorbind, acest număr este mai mare cu 0,5 milioane de metri pătraţi faţă de cel din 2019. Această creştere este corelată cu cererile tot mai mari de spaţii din partea operatorilor din comerţului electronic.

Reporter: Care au fost modificările cererii în pandemie?

Florin Chiş: O caracteristică primară a pandemiei a fost trecerea unui procentaj semnificativ al societăţii în telemuncă. Acest lucru s-a oglindit şi în schimbarea preferinţelor de consum în ceea ce priveşte comenzile online.

Anii incipienţi ai comerţului online au fost predominant caracterizaţi de activităţi intense în categoria electro-IT, iar odată cu creşterea sectorului şi diversificarea gamelor de produse, o altă categorie vizitată a fost cea de fashion.

Un rezultat al pandemiei a fost crearea de noi nevoi în rândul consumatorului. Date fiind restricţiile impuse asupra comerţului offline, acesta a fost redirecţionat către variantele oferite online. Acest fenomen a condus la schimbarea psihologiei de consum şi creşterea încrederii în serviciile şi plăţile online. În 2020 s-au înregistrat creşteri în rândul categoriilor de produse alimentare şi non-alimentare. Conform Euromonitor, segmentele băuturi şi alimente au atins cote de creştere de până la 115%. De asemenea, creşteri importante au putut fi observate şi în categoriile de papetărie şi bricolaj.

Nu în ultimul rând, sectorul de livrări la domiciliu a cunoscut un salt spectaculos, cu creşteri de 4-500%, de la 150 de milioane de euro, la 650-700 de milioane, potrivit unor estimări ale industriei de profil.

Reporter: În ce măsură centrele comerciale s-au orientat către online?

Florin Chiş: Răspunsul diferă în funcţie de ce înţelegem prin centre comerciale. În ceea ce priveşte centrele colocvial cunoscute ca mall-uri - există anumiţi reprezentanţi care au făcut pasul către online prin dezvoltarea unei platforme de tip marketplace. Pe de altă parte, centrele comerciale de tip supermarket au făcut paşi importanţi către online, în sensul implementării serviciilor de comandă şi livrare la domiciliu, dar şi al serviciilor click&collect.

Reporter: Credeţi că cererea va continua să fie în mare parte online şi dacă da, sunt pregătite magazinele online să facă faţă unei astfel de cereri pe termen lung?

Florin Chiş: Cererea, creşterea, popularitatea şi preponderenţa sunt noţiuni cu implicaţii fundamental diferite în comerţul electronic. În ultimii ani a fost înregistrată o creştere consecventă şi substanţială a comerţului electronic. Conform principiilor economice, intuitiv este şi faptul că cererea pentru produse şi servicii în mediul digital a crescut. Consumatorul are acces la o gamă variată de produse şi servicii la preţuri competitive, care nu se supun barierelor geografice. Odată descoperite beneficiile achiziţiilor online, sunt alterate atât psihologia consumatorului, cât şi profilul clientului. Sectorul online va evolua astfel încât să anticipeze şi să satisfacă nevoile consumatorilor. Aceasta este o relaţie proporţională, dar nu poate fi corelată cu preponderenţa. Deşi baza de consumatori este în continuă creştere, comerţul online reprezintă doar 10% din total retail la acest moment.

Cu toate acestea, este o piaţă care se află într-un moment de expansiune, dar şi o piaţă dinamică bazată pe testarea şi implementarea de soluţii inovatoare, care să îi asigure o dezvoltare sustenabilă a activităţilor pe termen lung.

Reporter: Care este valoarea pieţei de profil?

Florin Chiş: În ceea ce priveşte sectorul online, astăzi vorbim despre un an 2020 în care s-a vândut online de 6,2 miliarde de euro, ca să facem o medie a estimărilor, şi de un an 2021 în care ne aşteptăm la o creştere cu 15% a vânzărilor, deci 7,1 miliarde de euro. Gradul de penetrare a comerţului online în total comerţ încă este redus, aşa că potenţialul este în continuare foarte ridicat. Doar 45% dintre utilizatorii români de internet au făcut cel puţin o comandă online în ultimul an, potrivit Eurostat, ceea ce ne plasează la coada unui clasament în care Olanda, cu 91%, este lider, urmată de Danemarca (90%), Germania (87%), Suedia (86%) şi Irlanda (81%).

Reporter: Ce faciliăţi guvernamentale există pentru pornirea unei investiţii în acest sector şi ce alte măsuri consideraţi că ar fi nevoie să fie luate pentru susţinerea domeniului?

Florin Chiş: Definiţia potrivită a facilităţilor guvernamentale în acest context înclină mai degrabă către schemele de finanţare destinate IMM-urilor, care în acest moment în România nu ţin cont îndeosebi de domeniul acestora de activitate. Poate fi făcută o menţiune punctuală că se încurajează digitalizarea IMM-urilor începând cu anul acesta.

În ceea ce priveşte măsurile sectoriale, menţinerea dialogului deschis cu reprezentanţii mediului de afaceri şi creionarea unui cadru legal conform cu normele europene pot avea un efect multiplicator asupra productivităţii şi prosperităţii companiilor naţionale, precum şi a vânzărilor transfrontaliere. În prezent, potrivit Indicelui Economiei şi Societăţii Digitale (DESI) 2020 realizat de Comisia Europeană, doar 6% dintre IMM-urile româneşti întreprind astfel de vânzări. Deschiderea mai multor companii româneşti către pieţe externe ar aduce numai beneficii economiei naţionale.

Reporter: Mulţumesc!

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Dtlawyers
BTPay
Apanova
anahotels.ro

Curs valutar BNR

24 Sep. 2021
Euro (EUR)Euro4.9491
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.2167
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.5700
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.7803
Gram de aur (XAU)Gram de aur237.8628

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Hidroelectrica
Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Topul firmelor din Bucuresti 2021
cnipmmr.ro
Cotaţii fonduri mutuale
bsenergyweek.com
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro