Conferinţa BURSA “FONDURILE EUROPENE”Conferinţa BURSA “FONDURILE EUROPENE”

SUPLIMENT TRANSELECTRICARadiografia financiară a Transelectrica

Valentin M. Ionescu
Ziarul BURSA #Companii /

Radiografia financiară a Transelectrica
  • document ataşat apasă aici pentru a descărca.

    Transelectrica este operator unic pentru serviciul de transport al energiei electrice şi de sistem, pentru care deţine o rentă de monopol, fiind totodată administratorul pieţei de energie electrică (operator comercial) şi operator de măsurare a energiei electrice tranzacţionate pe piaţa angro. În acelaşi timp, Transelectrica asigură interconexiunile şi tranzitul internaţional al energiei electrice.

    Transelectrica are ca misiune administrarea şi extinderea reţelei electrice de transport (RET) şi coordonarea planificării şi dezvoltării sistemului energetic naţional (SEN) în baza politicii energetice naţionale.

    Sub aspectul structurii de organizare ca firmă, Transelectrica este un grup ce cuprinde patru (4) filiale: OPCOM - administratorul pieţei energiei electrice, Societatea pentru Servicii de Mentenanţă a Reţelei Electrice de Transport S.C. "Smart" - S.A., Formenerg - S.A. (formare profesională), Teletrans SA (furnizarea de servicii IT&C), S.C. Filiala ICEMENERG Service S.A. (proiectare, producţie şi distribuţie de aparate de masură, conducere şi control de energie electrică). Smart SA şi Teletrans SA sunt incluse în perimetrul de consolidare fi­nanciară a Grupului, celelalte două firme având rezultate financiare mici.

    Transelectrica este controlată de stat (participare 58,69%), prin Minis­terul Economiei. Acţionariatul privat este divers. Persoanele juridice din sectorul privat deţin 27,5% din total acţiuni, Dedeman SRL deţine 6,14% din total acţiuni şi persoanele fizice - 7,67%. Valoarea de piaţă a companiei este, în prima decadă a lunii august 2019, la 1.517.375.039 lei/ 320.527.046,68 euro, cu o valoare a factorului Tobin Q de 0,72, ceea ce înseamnă că firma este subevaluată.

    Transelectrica este pentru România o corporaţie de grup cu valoare strategică de importanţă regională nu doar naţională, intrucât, prin integrare verticală, dispune de întreg lanţul de valoa­re plus bursa de energie.

    Cu toate acestea, dupa cifra de afaceri, Transelectrica ocupa poziţia 49 in totalul firmelor la nivel naţional. Dar, cifrele sunt sub potenţialul acestui grup.

    Principalele surse de venit sunt tarifele de transport, de sistem şi cele tehnologice, reglementate de ANRE. Pentru perioada 1 iulie 2017 - 30 iunie 2018 tarifele au scăzut cu -9,8% la transportul energiei electrice, -14,5% la serviciile de sistem funcţionale şi cu -18,9% la servicii de sistem tehnologice. După 20 iunie 2018, tarifele s-au modificat, înregistrând o creştere de 8,54% la transportul energiei electrice şi 22,47% la serviciile de sistem. Conform Ordinului ANRE nr. 108/2018, tarifele aplicate în perioada 1 ianuarie - 30 iunie 2019 s-au majorat cu 7,5% la transportul energiei electrice (tarif: 18,13 lei/MWh) şi a rămas la acelaşi nivel pentru serviciul funcţional de sistem (1,11 lei/MWh), scăzând la serviciul tehnlogic de sistem cu 13,4% (10,44 lei/MWh).

    Proiecte de investiţii

    Corelat cu priorităţile stabilite la nivel european prin Ten Years Network Development Plan (TYNDP), dar şi cu estimările de consum şi producţie de energie din ţară, cu nevoile de dezvoltare a propriei reţele de transport şi de sistem, Transelectrica elaborează Planul de Dezvoltare a Reţelei, un plan pe 10 care se actualizează la fiecare doi ani.

    În planul de dezvoltare pentru următorii 10 ani, Transelectrica preconizează o dezvoltare pe culoarul N-S de legatură între Dobrogea şi Moldova, culoarul E-V/S de legătură între Dobrogea şi Bucureşti + zona limitrofă/sudul continentului şi culoarul E-V de legătură între Moldova şi sistemul energetic naţional spre vest. Planul are ca obiective creşterea capacităţii de interconexiune cu Republica Moldova, diminuarea gradului de solicitare a reţelei din România la graniţele cu Serbia şi Ungaria, atât pentru schimburi între SEN şi aceste sisteme, cât şi pentru tranzit care traversează reţeaua SEN, reducerea riscului de funcţionare pe secţiunea de alimentare a zonei de nord - vest a Transilvaniei şi a secţiunii de alimentare Moldova, siguranţa alimentării consumului din zone deficitare, precum şi retehnologizarea şi modernizarea staţiilor existente.

    Cheltuielile pentru investiţii în anul 2018 au fost modeste, situându-se la 161 milioane lei, din care 109 milioane lei sunt cheltuieli la investiţii contractate în anii anteriori, iar 24,9 mili­oane lei investiţii noi.

    În anul 2018 au fost 44 obiective de investiţii, dintre care cele mai importante au fost linia 400 kV de interconexiune Reşiţa (România) - Pancevo (Serbia), în valoare de 98,6 milioane lei, retehnologizarea staţiei 400/ 220/110/20 kV Bradu în valoare de 31,4 milioane lei, modernizarea staţiei electrice 110 kV şi 20 kV Suceava (16,7 milioane lei) şi modernizarea staţiei electrice 400/110/10 kV Cluj Est (13,4 milioane lei). De asemenea, au fost încheiate contracte pentru retehnologizare staţie 220/110 kV Craiova Nord (9,8 milioane euro), trecerea la tensiunea de 400 kV a axului Porţile de Fier-Reşiţa Timişoara-Săcălaz-Arad (2 milioane eur), retehnologizare staţia 110 kV Medgidia Sud (10,6 milioane euro).

    În anul 2018 a fost aprobat "Programul privind implementarea conceptului de transformare digitală (2018-2027)", prin care se urmăreşte digitalizarea activelor RET, mentenanţa şi modernizarea activelor existente.

    În plan transfrontalier, Transelectrica implementează proiectul "Mid Continental East Corridor" pentru integrarea producţiei din centralele eoliene (1000MW instalaţi) din zona de sud-vest a României şi din zona de nord-est a Serbiei, precum şi din amenajarea hidroelectrică Porţile de Fier, respectiv Djerdap (Serbia).

    Proiectul "Black Sea Corridor" face parte din coridorul prioritar privind energia electrică: "Interconexiuni nord-sud privind energia electrică din Europa Centrală şi din Europa de Sud-Est ("NSI East Electricity") şi are rolul de a consolida coridorul de trans­port al energiei electrice de-a lungul coastei Mării Negre (România-Bulgaria) şi între coastă şi restul Europei. Acest proiect contribuie semnificativ, prin creşterea capacităţii de interconexiune dintre România şi Bulgaria şi prin întărirea infrastructurii care va sus­ţine transportul fluxurilor de putere între coasta Mării Negre şi coasta Mării Nordului/ Oceanului Atlantic, la implementarea priorităţilor strategice ale Uniunii Europene privind infrastructura energetică transeuropeană, condiţie obligatorie pentru realizarea obiectivelor politicii în domeniul energiei şi climei. De asemenea, prin intermediul implementarii acestui proiect se va realiza consolidarea integrării pieţei regionale şi europene de energie, lucru ce va permite creşterea schimburilor din zonă. Dezvoltarea surselor regenerabile de energie cu caracter intermitent va fi posibilă prin capacitatea reţelei de a transporta energia produsă din surse regenerabile din sud-estul Europei până la principalele centre de consum şi situri de depozitare localizate în centrul Europei şi respectiv nordul Europei.

    Transelectrica are în derulare deja 2 proiecte in cadrul acest proiect, ambele cofinantate din fonduri europene nerambursabile. Este vorba despre proiectul LEA 400 kV Cernavodă-Stâlpu s,i LEA 400 kV Gutinas,-Smârdan. Ambele benefice pentru evacuarea energiei regenerabile produsă în zona Dobrogei.

    Pentru interconexiunea reţelelor electrice între România şi Republica Moldova, în baza Memorandumului de Înţelegere dintre România şi Republica Moldova şi a Acordului de cooperare în domeniul energiei electrice (2016) există proiecte pentru realizarea lucrărilor complementare interconexiunilor Isaccea-Vulcăneşti- Chişinău, laşi-Ungheni-Străşeni, Suceava-Bălţi.

    Ca proiect prioritar, în Planul de Dezvoltare pe 10 ani al RET este recomandat proiectul de interconectare prin staţie Back to Back la Vulcăneşti şi LEA 400kV Vulcăneşti - Chişinău.

    În acelaşi timp, se analizează şi posibilitatea interconectarii sincrone cu Republica Moldova.

    Investiţiile Transelectrica în anii viitori pentru completarea inelului de 400 kV al României, cât şi pentru creşterea capacităţilor de interconexiune pot fi afectate de decizia statului de a preleva 90% din profitul companiilor controlate de stat, precum şi de impozitarea rezervelor din reevaluarea activelor fixe. Or, Transelectrica face parte dintr-o industrie în care investiţiile în capital fix trebuie să se menţină la un nivel ridicat, altfel rata profitului net marginal şi eficienţa capitalului vor scădea.

    Evoluţia rezultatelor financiare în Semestrul întâi 2019, conform datelor publicate de firmă în raportarea financiară interimară

    În primele şase luni ale anului în curs, cifra de afaceri a Transelectrica a scăzut cu 4,2%, comparativ cu cea din prima jumătate a lui 2018. Cifra de afaceri a fost calculată luând în considerare veniturile din serviciul de trans­port, servicii de sistem şi din piaţa de echilibrare, fără alte venituri, la un volum tarifat de energie de 27,92 TWh (-o,1% faţă de S1 2018).

    Segmentul activităţilor cu profit permis a înregistrat o uşoară creştere a veniturilor în procent de 9% (609 milioane lei în primul semestru din 2019, faţă de 560 milioane lei în aceeaşi perioadă din 2018), ca urmare a creşterii tarifului cu 7,5% la transportul energiei electrice (tarif: 18,13 lei/MWh), în timp ce veniturile din activităţile zero-profit au înregistrat o scădere de 15%.

    Cheltuielile totale de exploatare nu au crescut semnificativ (+2%), majorări înregistrându-se la cheltuieli privind serviciile de sistem tehnologice (14%), la cele de personal (15,8%), în timp ce investiţiile sunt modeste (85,7 milioane lei).

    Comparativ cu primele şase luni din 2018, rezultatele sunt în scădere la toate capitolele, astfel: profitul înainte de impozitare este de 35.163.159 lei (-67% comparativ cu semestrul întâi 2018), profitul net 30.224.853 lei (-69,3%), EBIT - 39.809.935 lei (-64%), iar EBITDA este de 175.265.971 lei (-33%). Cu toate aces­tea, marja EBITDA înregistrează un nivel bun (15%), pentru că amortizarea este ridicată, în schimb rata profitului marginal este la un nivel de 2,6%. Eficienţa capitalului/Return on equity - ROE este la un nivel modest (0,0106 sau 1,6%), iar randamentul activelor/ROA este de 0,0070 sau 0,7%.

    Gradul de îndatorare a scăzut de la aproximativ 40% în decembrie 2018 la 33,4%, dar trebuie ţinut cont de faptul că valoarea activelor totale a scăzut (-8,7%). De asemenea, au fost reduse datoriile curente cu 32,7%, iar cele pe termen lung - cu 6,8%.

    Solvabilitatea globală a crescut uşor, de la 2,5 la 3, iar lichiditatea curentă/testul acid este de 1,44 (benchmark > 1). În structura activelor curente, numerarul a scăzut cu 38,5%.

    Evoluţia rezultatelor companiei în baza situaţiilor financiare inregistrate la 31 decembrie 2018

    După o redresare în 2017, cifra de afaceri în anul 2018 a scăzut cu 11% (2.675.324.156 lei). Veniturile cele mai mari au fost obţinute din servicii transport energie electrică (39,3% din total) şi piaţă de echilibrare (33,2% din total), deşi a scăzut faţă de 2017 cu 30,7%, iar din servicii de sistem func­ţionale - 25,77% din total venituri (în creştere cu 7,8% comparativ cu 2017).

    În intervalul 1 iulie 2017 - 30 iunie 2018, dinamica veniturilor a fost influenţată de cererea la cantitatea de energie (-1,8%) şi de sistemul de tarifare valabil pentru aceeaşi perioadă de timp. Tariful la transportul de energie a fost majorat după 1 iulie 2018 (Ordin nr. 108/20.06.2018) şi s-a reflectat pozitiv în încasările Transelectrica.

    În perioada ianuarie - decembrie 2018, cheltuielile de exploatare au fost mai scăzute cu 12,4%. Au scăzut cheltuielile pentru operarea sistemului, pentru piaţa de echilibrare şi cele cu amortizarea, în schimb au crescut modest celelalte cheltuieli de exploatare: servicii de sistem tehnologice, de personal, reparaţii şi mentenanţă, materiale şi consumabile. Totuşi, scăderea cheltuielilor cu amortizarea nu este neapărat un semn bun. Se cheltuieşte prudent pentru încadrarea în indica­tori, astfel încât să se obţină rezultate pozitive, dar investiţiile sunt mici. Din acest punct de vedere se simte presiunea reglementărilor publice con­strângătoare care împiedică dezvoltarea acestei companii.

    Profitul înainte de impozitare a fost de 93.064.329 lei (+98,5% faţă de decembrie 2017). Creşterea semnificativă a profitului înainte de impozitare (se observă şi în profitul din exploatare) se datorează mai mult reducerii cheltuielilor decât majorării vânzărilor, precum şi contractării investiţiilor faţă de cele planificate. De pildă, veniturile din serviciul de transport s-au majorat cu 1,44% în termeni nominali, iar cele din servicii de sistem cu 7,82%. Rata profitului marginal este de 3%, EBIT a crescut cu 64%, iar EBITDA cu 8%, comparativ cu rezultatele înregistrate în decembrie 2017. De asemenea, rata EBITDA este de 15,3%, eficienţa capitalului este de 3% (+178% faţă de 2017), rentabilitatea capitalului angajat - ROCE este tot de 3%, iar randamentul activelor este 0,0174 sau 1,7%.

    Rata lichidităţii curente/testul acid este de 1,28 (+7% faţă de decembrie 2017), solvabilitatea globală este de 2,5 (-0,4% comparativ cu decembrie 2017), iar gradul de îndatorare este de 39,8% , aproximativ la acelaşi nivel ca în decembrie 2017.

    Guvernare corporativă  

    La nivelul 2, guvernarea corporativă este structurată pe sistemul dual, cu o separare efectivă între management şi control, deşi consiliul de supraveghere este supradimensionat. Există o corelaţie între rezultatele financiare şi sistemul de guvernare corporativă, datorită separării managementului de funcţia de control şi diversificării structurii acţionariatului.

    În raportările firmei sunt publicate date agregate cu privire la costurile de monitorizare agregate (plata conducerii companiei pentru membrii directoratului şi consiliului de supraveghere), plus numărul de opţiuni pe acţiuni virtuale Trans­electrica, precum şi cu plata managerilor/directori executivi. De asemenea, exis­tă informaţii publice detaliate cu privire la avantajele pecuniare ale membrilor consiliului de supraveghere şi ale directoratului. Nivelul de remunerare al membrilor directoratului este ridicat.

    Pe termen mediu, se observă o instabilitate a sistemului de guvernare corporativă, întrucât mandatele membrilor consiliului de supraveghere şi ale directoratului sunt provizorii, iar criteriile de selecţie ale acestora nu sunt cunoscute.

    Firma are trei comitete: audit, nominalizare şi remunerare, securitatea energetică.

    Pentru nivelul 1 de guvernare, actul constituiv al firmei şi regulamentul de guvernare corporativă stipulează drepturile şi obligaţiile acţionarilor care, în esenţă, sunt similare cu cele prevăzute în Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale.

    Opinia Cititorului ( 6 )

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    1. Modelul economic pe care l-ati folosit in "radiografie" nu se potriveste pentru activitati economice cu profit reglementat. Tariful este stabilit ex-ante in baza unor previziuni in care costurile prezumate ocupa un loc important. Numai din acest fapt rezulta o serie de concluzii foarte interesante si mult diferite de modelul clasic al conjunctiei cererii cu oferta. Mai multe detalii gasiti in Metodologiile de stabilire a tarifelor de transport si de sistem. Aplicati aceste metodologii si o sa vedeti ca "iese" altceva la "radiografie". Spor !

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      1. Rezultatele firmelor care au o renta de monopol este determinat de sistemul de tarifare si secundar de calitatea managementului. Abordarea din model nu este gresita, ci evidentiaza ca interventia statului distorsioneaza activitatea unie firme. Nu cred intr-o abordare separata pentru firme de stat de cele private. Tine de optiune. Eu am o abordare liberala, nu una neokeynesiana. La 6 luni rezultatele Transel ectrica nu sunt convingatoare, desi in articol am fost elegant. In parte, situatia este creata de stat prin reglementari. Indicatori importanti precum ROE sau marja profitului net marginal arata performanta. EBITDA nu este atat de important si nici ROA la acest tip de companie, din cauza amortizarilor mari si a valorii activelor (aproape toate fiind de stat). Rezultatul ar fi fost si mai slab, daca ar fi facut investitii mai mari. Dar, Transel ectrica nu fac investiii si este rau. Firma este nevoita sa dea multi bani la stat. Numerarul a scazut dramatic, lichiditatea curenta inca este buna, dar mai scazuta decat arata Transel ectrica un raportul propriu. La fel, la gradul de indatorare, unde Transel ectrica foloseste o alta formula de calcul ca sa arate roz. Separat de acest aspect, autoritatea de reglementare fixeaza tariful in functie de costuri prezumate, dar si de decizii politice. Cat priveste costurile, nu cred ca autoritatea de reglementare are posibilitatea sa faca o evaluare corecta. Prin urmare, se bazeaza pe estimarile transmise de operatori. Cam asa se intampla cu toti operatorii care au tarife reglementate, indiferent ce scrie in metodologia de fixare a sistemului de tarifare.

        Acord

        Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

        Stimate domn, haideti sa simplificam putin, pentru a nu pierde din fondul problemei. Prin tarif reglementat ar trebui sa intelegem faptul ca valoarea acestuia rezulta legitim dintr-un calcul ex-ante care contine ca variabile de intrare date prezumate (cum ar fi costurile prezumate, dar si intrari planificate cum ar fi cele din BAR) si rezultatele anterioare (cum ar fi BAR-ul existent, dar si corectiile de venit). Chiar si din aceasta simplificare rezulta lucruri foarte interesante, cum ar fi faptul ca libertatea de decizie a managerului este foarte redusa in comparatie cu piata libera, ceea ce face ca abordarile sa fie net diferite (sa nu uitam caracteristica de baza a venitului: este de tip plafon!). Sau ca marja profitului net marginal la 6 luni nu arata nicicum performanta, cat timp nu este raportata la: i) realitatea celor 6 luni la contextul prezumat al tarifului incasat; ii) influenta asupra tarifului actual a nerealizarilor din perioada de reglementare anterioara; iii) esalonarea cheltuielilor in perioada de reglementare in curs. Cu alte cuvinte, performanta managerului de azi se vede maine. Ar mai fi multe de zis, dar, din pacate, tine de cunoasterea metodologiei de stabilire a tarifului. Ar mai fi multe de lamurit, cum ar fi sensul raportului de cauzalitate invocat de dvs prin: “din cauza amortizarilor mari si a valorii activelor (aproape toate fiind de stat)”. Chiar nu am inteles ce ati vrut sa spuneti cu asta. Iar in ceea ce priveste libertatea de abordare a problemelor economice, optiunea liberala asupra activitatilor cu aport semnificativ la securitatea nationala tine de trecut, chiar si in cele mai liberale guvernari din cele mai dezvoltate state. Cu stima, Mihai Ionescu.

        Acord

        Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

        Suntem in lumi diferite. Optiunea liberala este actuala. Ca dvs credeti altceva aveti acest drept. Romania se afla la un nivel de subdevoltare economica datorita respingerii liberalismului. Interventionismul de stat a creat sistemul actual al extragerii de rente si in acest mod printre altele a distrus firme de stat, in care eu nu cred (dar nu le-as fi distrus). Cu toate acestea, imi confirmati niste lucruri, desi faceti eforturi sa demonstrati contrariul. In articol scrie fara echivoc ca performanta este cauzata de valoarea rentei de monopol si in plan secundar de management. In mod evident valoarea rentei de monopol este fixata prin sistemul de tarifare. Dvs porniti analiza de la sistemul de tarifare , cu prezumtia ca poate fi perfectionat. Eu nu cred in asa ceva. Am mai avut discutii si analize in Ministerul Energiei pe tema sistemului de tarifare la un alt caz, este adevarat total diferit (Elcen si Radet), dar pe o problema comuna: renta de monopol si subventiile (ma rog, la Transel ectrica nu este cazul de subventii). De aceea, performanta nu se vede nici maine si nici in alta zi. Sistemul de preturi administrate prin care se acorda renta de monopol; oricat ar fi de perfectionat tot distorsiune introduce in piata. Cat priveste problema cu activele pe care nu ati inteles-o. Uite, am sa va dau un exemplu. O firma de stat are multe active (asa a fost inzestrata la infiintare sau ulterior). In timp, managerii fac multe datorii, fie pentru investitii, fie pentru ca risipesc banii. Acestea datorii cresc in timp. Cand calculezi gradul de indatorare si solvabilitatea globala, daca activul este mare lucrurile nu se vad atat de tragic. De regula, la firmele de stat, acesti 2 indicatori se vad mai bine din cauza activelor mari. La EBITDA, unde apar amortizarile este altceva. Acest indicator se calculeaza = profit inainte de impozitare/EBIT + cheltuiala cu dobanzile (nu are importanta pentru ce imprumuturi platesti) + amortizarile. La o firma unde prin natura activitatii, investitiile se fac in mod continuu si la un nivel ridicat, cum este Transel ectrica, EBITDA ar trebui sa fie mare. Nu e. Iar tendinta este de scadere. Transel ectrica nu prea face investitii, ceea ce nu este bine.

        Acord

        Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

        Stimate domn, a devenit intr-adevar evident ca suntem in lumi diferite. Haideti sa discutam in concret, intrucat am impresia ca imi citati din carti. Va transmit doar doua informatii, din lipsa de timp. Daca continuati sa argumenti in abstract, va pot aduce insa cu mult mai multe. Prima, in domeniul “actualitatii” optiunii liberale in materia sigurantei nationale: DoD (USA) a internalizat in ultimii 10 ani mai mult de 20% din serviciile contractate de pe piata libera. Vi se pare ca aceasta este o optiune liberala ? Secundo, in domeniul “valorii activelor (aproape toate fiind de stat)” –afirmatia dvs, despre care am vazut ca tineti nespus, desi v-am dat un indiciu: BAR-ul-: tot ce “are” Transel ectrica “de stat” sunt doua: 1) pachetul majoritar de actiuni (nu ne intereseaza deocamdata) si 2) Reteaua electrica de transport-RET (sau “activele de stat”, cum le spuneti dvs). Problema este urmatoarea: RET este in domeniul public (!) al statului si este data in concesiune Transel ectricii. Ori in “radiografia” dvs ati vazut in buget “activele statului”, ceea ce este imposibil. Domeniul public nu se vede. Deloc ! Ceea ce se vede sunt activele reglementate, care nu sunt (inca) ale statului. Ele sunt numite bunuri de retur si pot intra in domeniul public al statului dupa amortizarea completa, in conditiile legii si a contractului de concesiune. Ei, acum imi spuneti cum afecteaza “activele de stat” indicatorul acela … EBITDA, parca ? A, inca o veste proasta: toata activitatea de transport a energiei electrice din statele Uniunii Europene este reglementata. Iar tendinta nu este nici pe departe de liberalizare (a se vedea recentul regulament 2017 (!!) /1485).

        A bon entendeur, salut!

        Acord

        Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

        Domnule Valentin Ionescu. Este foarte corect ce spuneti. Din pacate la conducerea Companiei, sunt si unii precum domnul care v-a raspuns. Este interesant de aflat daca "modelul" folosit de dvs a "impus" actionarului majoritar sa intretina de 3 ani sistemul de numire a conducerii pe baza de interimat (fara plan de administrare/management) in dauna sel ectiei transparente conform OUG109. De acolo pleaca totul.

        Acord

        Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    Gala BURSA 2019
    Gala BURSA 2019

    Cotaţii Internaţionale

    vezi aici mai multe cotaţii

    Bursa Construcţiilor

    www.constructiibursa.ro

    Topul Firmelor din Municipiul Bucuresti 2019www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
    Cabinet de avocatTMPS