SUPLIMENT TRANSELECTRICA"Principalul obiectiv al Transelectrica pentru următorii zece ani îl reprezintă închiderea inelului de 400kV al României"

A consemnat MIHAI GONGOROI
Ziarul BURSA #Companii /

"Principalul obiectiv al Transelectrica pentru următorii zece ani îl reprezintă închiderea inelului de 400kV al României"

(Interviu cu Marius-Dănuţ Caraşol, director-general Transelectrica) 

"Dorim să capitalizăm pe emisiunea de obligaţiuni lansată în 2013 şi să implementăm un nou program de emisiuni de obligaţiuni"

"Investiţiile viitoare vor fi finanţate din surse proprii şi din surse împrumutate, instituţii financiare internaţionale, băncile locale şi emisiuni de obligaţiuni"

"Situaţia SMART SA este în curs de rezolvare"

Principalul obiectiv al Transelectrica, pentru următorii zece ani, îl reprezintă închiderea inelului de 400kV al ţării noas­tre, ne-a spus domnul Marius-Dănuţ Caraşol, preşedintele Directoratului Transelectrica, care a avut amabilitatea să ne acorde un interviu. Acesta ne-a mai spus că Directoratul Transelectrica şi-a mai propus creşterea rolului jucat de companie la nivel regional, cât şi european, în cadrul diverselor organisme oficiale, precum şi creşterea capacităţii de interconexiune cu ţările vecine.

Totodată, acesta ne-a mai precizat că 2019 este anul proiectelor ambiţioase pentru Transelectrica, operatorul sistemului energetic naţional (SEN) având în derulare 28 de proiecte majore de investiţii, 2 din cele 4 arii principale fiind integrarea producţiei din Dobrogea şi Moldova şi creşterea capacităţii de interconexiune.

Domnul Caraşol ne-a spus că societatea are în derulare un proces de digitalizare pe un orizont de mai mulţi ani, în condiţiile modernizării întregii reţele naţionale, dar şi că Transelectrica are în analiză două soluţii de închidere a inelului de 400kV în zona Bucureşti prin realizarea unor staţii de injecţie de putere din Reţeaua Electrică de Transport în Reţeaua Electrică de Distribuţie.

De asemenea, dat fiind că se are în lucru strategia de finanţare pentru următoarea perioadă de reglementare (orizont de 5-10 ani), directoratul ia în calcul optimizarea structurii de finanţare, ceea ce presupune şi implementarea unui nou program de emisiuni de obligaţiuni după cel din 2013.

Pentru rezolvarea lipsurilor pieţei noastre de capital, precum lichiditatea scăzută şi numărul scăzut al companiilor listate, ar fi utile scăderea costurilor de listare precum şi implementarea unui plan de educaţie financiară, potrivit directorului general al Transelectrica, care ne-a mai precizat că un aspect important pentru directorat îl reprezintă creşterea valorii companiei pentru acţionarii săi.

De asemenea, în actuala perioadă de reglementare (2019 - 2023), Transelectrica va trebui să deconteze "factura" pentru nerealizarea investiţiilor aprobate în perioada anterioară de reglementare, ne-a mai spus oficialul Transelectrica.

Marius Caraşol ne-a mai subliniat că, în privinţa realizării investiţiilor, contextul legal este îmbunătăţit în noua perioadă din moment ce a intrat în vigoare o lege care rezolvă multe probleme care în trecut au încetinit activitatea investiţională a companiei.

Reporter: Cum apreciaţi activitatea Transelectrica în această primă jumătate a anului 2019?

Marius-Dănuţ Caraşol: Anul 2019 este pentru Transelectrica un an al proiectelor ambiţioase, cu multe provocări, mai ales că ne aflăm la încheierea perioadei precedente de reglementare 2013-2019.

Transelectrica a realizat în primul semestru al anului 2019 circa 95% din volumul investiţiilor programate pentru această perioadă.

În acest moment avem 28 de proiecte majore de investiţii aflate în execuţie, concentrate pe 4 arii principale: retehnologizări de staţii, siguranţa alimentării consumatorilor, integrarea producţiei din Dobrogea şi Moldova şi creşterea capacităţii de interconexiune. Tot în anul în curs, am mai semnat încă 6 contracte noi de execuţie şi avem în diferite etape ale procedurilor de achiziţie alte 13 proiecte de investiţii. De asemenea, avem alte 5 proiecte majore unde este în curs de pregătire documentaţia pentru lansarea procedurilor de achiziţii. În afară de cele amintite, mai avem un număr de 5 investiţii majore aflate în proiectare, respectiv obţinere de avize, acorduri, autorizaţii.

Am intervenit mereu acolo unde am constatat un blocaj prin identificarea soluţiilor impuse, interesul nostru principal fiind derularea optimă a investiţiilor, precum şi extinderea aces­tora. Avem un dialog continuu cu executanţii, monitorizăm îndeaproape stadiile lucrărilor şi dispunem măsurile necesare pentru recuperarea întâr­zierilor - acolo unde este cazul - sau pentru prevenirea situaţiilor în care se pot acumula întârzieri.

Reporter: Care sunt avantajele/dezavantajele date de faptul că acţiunile societăţii se tranzacţionează la Bursa de Valori Bucureşti? Plănuiţi vreo finanţare prin bursă, în viitor, poate o emisiune de obligaţiuni?

Marius-Dănuţ Caraşol: Tranzacţionarea la Bursa de Valori Bucureşti a acţiunilor societăţii obligă practic la mai multă transparenţă, astfel fiind oferită posibilitatea de creştere a valorii companiilor dincolo de activul net. Pe cale de consecinţă, acţionarii, inclusiv statul român, pot beneficia de creşterea valorii. Putem vorbi aşadar doar despre avantaje.

În ceea ce priveşte o viitoare finanţare prin bursă, nu aş putea să mă pronunţ deoa­rece aceasta este decizia acţionariatului principal. În momentul acesta, avem în lucru strategia de finanţare pentru următoarea perioadă de reglementare, luând în calcul optimizarea structurii de finanţare a Companiei. De asemenea, dorim să capitalizăm pe emisiunea de obligaţiuni lansată în 2013 - care a fost un succes - şi să implementăm un nou program de emisiuni de obligaţiuni.

Reporter: Care sunt principalele dificultăţi cu care vă confruntaţi în acest an, în contextul noii perioade de reglementare?

Marius-Dănuţ Caraşol: Într-adevăr, noua perioadă de reglementare, cu tot ce presupune pregătirea acesteia şi stabilirea de către ANRE a principiilor şi regulilor care vor guverna această perioadă, este foarte importantă pentru companie. Vorbim des­pre 5 ani, un orizont de timp în care ne propunem să avem performanţe mai bune, în special în privinţa implementării mai rapide a investiţiilor. Capacitatea Transelectrica de a-şi îndeplini rolul esenţial pe care îl are în sectorul energetic depinde de starea tehnică şi tehnologică a echipamentelor, în general de latura tehnică şi operaţională a activităţii. Astfel, compania se va concentra pe implementarea investiţiilor în modernizarea şi creşterea capacităţii reţelei electrice de transport concomitent cu realizarea programelor de mentenanţă. Din punct de vedere financiar, ne dorim să avem rezultate sustenabile bazate pe investiţii realizate, deci pe o dezvoltare sănătoa­să. Condiţiile vor fi cu siguranţă mai dificile faţă de perioadă de reglementare anterioară, având în vedere reducerea rentabilităţii reglementate pentru noua perioadă, dar şi "factura" pe care compania o va deconta în noua perioadă pentru nerealizarea investiţiilor aprobate în perioada anterioară. Regulile tarifare prevăd returnarea sumelor primite în avans pentru investiţiile programate, dar nerealizate în cadrul perioadei de reglementare. Compania abordează noua perioadă de reglementare într-un context legal îmbunătăţit în privinţa realizării inves­tiţiilor. Anul acesta a intrat în vigoare o lege care rezolvă multe probleme importante care în trecut au încetinit în mod semnificativ activitatea inves­tiţională a companiei. În concluzie, abordăm noua perioadă de reglementare cu încredere în ceea ce priveşte orientarea companiei către o dezvoltare solidă, susţinută de o evoluţie tehnică şi tehnologică sănătoasă.

Reporter: Ce măsuri aveţi în vedere pentru a îndeplini indicatorii economico-financiari, în contextul în care reglementatorul a redus tariful de transport cu 2,5%, o măsură care este aşteptată să afecteze veniturile? De asemenea, va rugăm să ne detaliaţi ce impact preconizaţi că va avea noul tarif asupra situaţiei veniturilor şi cheltuielilor?

Marius-Dănuţ Caraşol: Intenţionăm să aliniem cheltuielile la noul nivel de venituri astfel încât să avem ca ţintă încadrarea în Bugetul de Venituri şi Cheltuieli aprobat de AGA, precum şi obţinerea unei profitabilităţi aproape de cea reglementată. În completare, avem în vedere menţinerea permanentă în parametrii financiari pentru ca profilul de risc al companiei să rămână neschimbat.

Reporter: Având în vedere necesarul de investiţii în infrastructura de transport (Transelectrica este o companie bazată pe infrastructură), vă rugăm să ne detaliaţi care sunt cele mai importante proiecte, şi mai important care este stadiul acestora, iar în cazul celor esenţiale, ce consecinţe sunteţi de părere că ar avea întârzierea proiectelor asupra companiei şi a sectorului energetic? Cum vă ajută legea specială pentru marile lucrări de infrastructură energetică?

Marius-Dănuţ Caraşol: Sunt multe de spus aici. Aşa cum am precizat mai devreme, un număr de 28 de proiecte investiţii se află în stadiul de execuţie. Toate sunt importante, esenţiale pentru dezvoltarea reţelei de transport, dar am să menţionez câteva: retehnologizarea staţiei 400/110/20 kV Smârdan, Retehnologizarea staţiei 400/110/20 kV Domneşti, modernizarea instalaţiilor de 110 şi 400 (220) kV staţia Focşani Vest, modernizarea staţiilor 110 kV Bacău Sud şi Roman Nord aferente axului 400 kV Moldova, retehnologizarea staţiei 220/110 kV Turnu Severin Est.

Avem în execuţie şi proiecte pentru siguranţa alimentării consumatorilor. Aici vorbim despre montarea trans­formatoarelor şi autotransformatoarelor în câteva staţii unde erau necesare.

În ceea ce priveşte creşterea capacităţii de interconexiune, aş dori să menţionez următoarele proiecte majore precum trecerea la tensiunea de 400 kV a axului Porţile de Fier - Reşiţa - Timişoara - Sacalaz - Arad şi LEA 400 kV Cernavodă-Stâlpu si racord în Gura Ialomiţei, acestea din urmă fiind în curs de semnare a contractului de execuţie lucrări.

În ceea ce priveşte legea specială pentru marile lucrări de infrastructură energetică, legea 120/2019, este utilă pentru proiectele de linii electrice noi sau cele aflate în modernizare, realizând armonizarea diverselor prevederi legislative ce vizează accesul în teren, obţinerea şi valabilitatea avizelor/acordurilor/autorizaţiilor. Astfel ne aşteptăm la facilitarea procedurilor respective şi la o reducere semnificativă a etapei de pregătire a investiţiilor în linii electrice. La fel de importantă este şi Hotărârea de Guvern din data de 30 mai 2019 cu privire la scoaterea din fondul forestier a terenurilor necesare construcţiei Liniei Electrice Aeriene (LEA) 400 kV Porţile de Fier-Anina-Reşiţa, componentă a trecerii la 400 kV a axului Porţile de Fier- Reşiţa-Timişoara-Săcălaz-Arad. Acesta este un proiect esenţial pentru închiderea inelului de 400 kV al României, menţinerea securităţii energetice la nivel naţional şi creşterea capacităţii de interconexiune cu ţările vecine.

Reporter: Care este valoarea inves­tiţiilor realizate de Transelectrica în ultimii doi ani şi de asemenea, aveţi bani pentru investiţiile viitoare, din moment ce Statul cere dividende de 90% din profit/suplimentare? Care este sursa de finanţare a investiţiilor?

Marius-Dănuţ Caraşol: În anul 2017, Transelectrica a realizat inves­tiţii în valoare de aproximativ 202 milioane lei, iar pentru anul 2018 avem un cuantum al investiţiilor în valoare de circa 162 milioane lei.

Investiţiile viitoare vor fi finanţate din surse proprii şi din surse împrumutate, instituţii financiare internaţionale, băncile locale şi emisiuni de obligaţiuni. Astfel va fi alcătuit mixul de finanţare al proiectelor de investiţii ale Transelectrica pe un orizont de 5-10 ani. Este vorba despre proiecte ambiţioase, complexe, cu durată de realizare cuprinsă între 2 şi 8 ani de zile. Tebuie să ţinem cont de faptul că în acest răstimp condiţiile macroeconomice se pot modifica, iar structura de finanţare trebuie să se acomodeze acestor variabile.

Reporter: S-a rezolvat situaţia de la SMART SA?

Marius-Dănuţ Caraşol: Situaţia SMART este în curs de rezolvare. Suntem în etapa de implementare a planului de restructurare, aprobat de AGA, plan ce include atât o restructurare bilanţieră, cât si una operaţională. SMART a demarat un program de reducere a cheltuielilor, iar AGA Transelectrica a aprobat o capitalizare de 24 de milioane de lei pentru susţinerea capitalului de lucru, care să permită rambursarea în totalitate a împrumuturilor faţă de banca finanţatoare, precum şi plata furnizorilor restanţi.

Reporter: Care este stadiul proiectelor de interconectare a sistemului energetic naţional cu sistemul energetic al Republicii Moldova?

Marius-Dănuţ Caraşol: Transelectrica sprijină interconectarea sincronă a sistemelor din Republica Moldova şi Ucraina la sistemul european continental de transport al energiei electrice.

Procesul de pregătire pentru interconectarea sincronă la reţeaua de transport a energiei electrice europene este coordonat de ENTSO-E.

Istoria acestui proiect a început în anul 2006 când UCTE (actual ENTSO-E) a aprobat cererea comună a Ucrainei şi Republicii Moldova pentru analizarea interconectării sincrone cu sistemul european de trans­port al energiei electrice.

Calendarul de implementare al proiectului a fost propus de Ukrenergo. Durata de implementare este de 6 ani, începând din 2017 cu posibilitate de prelungire de încă 2 ani la solicitarea Ukrenergo şi Moldelectrica.

Referitor la interconectarea asincronă prin staţii Back to Back cu sistemul din Republica Moldova, Transelectrica sprijină proiectul de interes mutual (PMI) aflat pe lista Comunităţii Energetice: staţie Back to Back la Vulcăneşti şi LEA 400kV Vulcăneşti-Chişinău. Finanţarea proiectului de pe teritoriul Republicii Moldova va fi asigurată de IS Moldelectrica. Trans­electrica va finanţa şi va realiza lucrările pe teritoriul României, în staţia Isaccea 400kV şi pe LEA existentă Isaccea-Vulcăneşti până la graniţă.

Termenul estimat de finalizare al proiectului este 2024, conform declaraţiilor IS Moldelectrica.

Reporter: Cum vede Transelectrica sistemul energetic naţional în viitor, cum va arăta el în următorii 10-20 de ani?

Marius-Dănuţ Caraşol: Transelectrica planifică dezvoltarea reţelei electrice de transport (RET) ţinând seama de stadiul actual şi evoluţia prognozată a consumului, a parcului de centrale electrice şi a schimburilor de energie electrică cu ţările vecine, elaborând la fiecare doi ani un Plan de Dezvoltare pentru următorii zece ani succesivi. Planul este supus aprobării ANRE şi a proprietarului reţelei.

Principalul obiectiv al Transelectrica pentru următorii zece ani îl reprezintă închiderea inelului de 400kV al României prin finalizarea LEA 400kV Oradea Sud-Nădab, realizarea LEA 400kV Porţile de Fier - Reşiţa, trecerea la 400kV a axului de 220kV Reşiţa-Timişoara-Săcălaz-Arad, construirea LEA 400kV Suceava-Gădălin, LEA 400kV Smârdan-Gutinaş, LEA 400kV Cernavodă-Gura Ialomiţei-Stâlpu, trecerea la 400kV a axului 220kV Stâlpu-Teleajen-Brazi Vest. Prin realizarea acestor proiecte va creşte capacitatea de transfer pe graniţele cu Ungaria, Serbia şi Bulgaria, va creşte capacitatea RET de a prelua puterea electrică produsă în centralele electrice care se vor instala în zonele Dobrogea şi Moldova.

De asemenea, Transelectrica are în vedere alimentarea în siguranţă a consumatorilor din Capitală şi împrejurimi prin realizarea unor staţii de injecţie de putere din Reţeaua Electrică de Transport în Reţeaua Electrică de Distribuţie şi închiderea inelului de 400kV în zona Bucureşti. Transelectrica analizează următoarea soluţie de realizare a acestui inel de 400kV: realizarea unei linii electrice de 400 kV de la staţia electrică de transport Bucureşti Sud la staţia electrică Domneşti, inclusiv cu realizarea unei staţii noi în zona de nord-est a Municipiului Bucureşti în localităţile Voluntari, Otopeni sau Tunari. Aceste două proiecte se află în faze avansate de achiziţie, studiul urmând a fi predat către Transelectrica în termen de 5 luni de la încheierea licitaţiei şi semnarea contractului cu societatea câştigătoare.

Reporter: În ceea ce priveşte BVB, cum caracterizaţi piaţa noastră de capital? Ce lipsuri are aceasta şi care credeţi că ar fi soluţiile pentru rezolvarea lor?

Marius-Dănuţ Caraşol: Nu ne aflăm deocamdată în categoria pieţelor emergente, ceea ce ar genera lichiditate şi automat ar conduce la un interes mai mare al investitorilor străini. Ştim cu toţii că este o bursă cu lichiditate mică, cu un volum de tranzacţionare relativ redus, întrucât numărul de companii listate este redus raportat la numărul de companii care ar putea fi listate la bursă. De asemenea, avem un număr redus al companiilor care ar putea să se finanţeze pe piaţa de capital. O altă problemă este reprezentată de costurile relativ mari care privesc lis­tarea. În acest context este mult de dis­cutat şi despre cultura financiară, companiile continuând să se finanţează în mod tradiţional apelând la clasicele credite bancare.

Referitor la soluţiile pentru rezolvarea acestor lipsuri, cred că ar trebui să fie scăzute costurile de listare. De asemenea, cred că ar trebui implementat un plan de educaţie financiară precum şi promovarea unor poveşti de succes privind listarea, pentru crearea unor modele.

Reporter: Cum vede Transelectrica oportunitatea ca OPCOM să devină acţionar la Contrapartea Centrală locală, proiectul Bursei de Valori Bucureşti?

Marius-Dănuţ Caraşol: Conform analizelor noastre interne s-a constatat că există o creştere consistentă a cererii pentru instrumente financiare derivate, creştere survenită în urma globalizării financiare, precum şi a modernizării cadrului de reglementare. Nivelul de sofisticare al participanţilor la piaţă este de asemenea în creştere, iar tehnologia IT permite utilizarea acestor tipuri de instrumente.

Participanţii la piaţa de energie electrică din România au exprimat necesitatea de a avea un sistem CCP (casă de compensare) precum şi tranzacţionarea de produse financiare derivate specifice pentru contractele forward, pe platforma OPCOM. Pentru Transelectrica, intrarea OPCOM în acţionariatul contrapărţii centrale este o acţiune oportună, întrucât această măsură va duce la creşterea pieţei de energie. Transparenţa pieţei de energie, precum şi decontarea instrumentelor într-un timp mai scurt, sporeşte creşterea şi încrederea participanţilor. Practic, aceste măsuri vor fi duse la îndeplinire prin Casa de compensare, care realizează o "igienizare" a pieţei de energie, asigură transparenţa şi implicit scăderea costurilor pe piaţă. Aşadar, consider că în aceste circumstanţe toţi participanţii la piaţa de energie electrică vor beneficia din plin de infrastructura nou înfiinţată şi vor fi create premisele unei creşteri sustenabile pe termen lung. Totodată, de aceste beneficii se vor bucura şi acţionarii CCPRO, res­pectiv BVB şi OPCOM, dar şi alţi acţionari, mai pe scurt piaţa de capital în ansamblul ei.

Reporter: Care sunt obiectivele pe care le aveţi pentru următorii ani, în calitate de preşedinte al Directoratului Transelectrica?

Marius-Dănuţ Caraşol: Am stabilit un set de obiective şi vom depune toate eforturile pentru a le îndeplini cu succes. Ne concentrăm pe realizarea investiţiilor conform planului de dezvoltare al companiei, dar şi pe realizarea mentenanţei.

Avem în derulare un amplu proces de retehnologizare şi modernizare a instalaţiilor, proces pe care l-am accelerat în ultimele luni şi în derularea căruia am intervenit substanţial în ultima perioadă. Jumătate din parcul nostru de instalaţii este deja retehnologizat, cealaltă jumătate se află în curs de modernizare, în diferite faze de execuţie sau de achiziţie a lucrărilor de execuţie. Încheierea acestui demers de retehnologizare şi modernizare va avea un impact pozitiv în activitatea companiei, prin eficientizarea tuturor proceselor, dar mai ales prin reducerea semnificativă a costurilor atât în ceea ce priveşte consumul tehnologic propriu, congestiile, cât şi resursa umană. Avem, de asemenea, în derulare un proces de digitalizare, care va fi complet odată cu modernizarea întregii reţele. Vorbim de un orizont de câţiva ani.

Un alt ţel fundamental pe care îl avem este menţinerea parametrilor de siguranţă şi securitate SEN, asigurarea funcţionării SEN în condiţii de maximă stabilitate şi cu îndeplinirea standardelor de calitate. De asemenea, un aspect important îl reprezintă creşterea valorii companiei pentru acţionarii săi. Să nu uităm că Transelectrica este unul dintre cei mai importanţi jucători pe piaţa de capital şi dorim să rămânem acolo. Ne-am propus, de asemenea, creşterea rolului Transelectrica la nivel regional, dar şi european în cadrul diverselor organis­me precum şi creşterea capacităţii de interconexiune cu ţările (vecine).

Reporter: Vă mulţumesc!

Opinia Cititorului

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

DTLAWYERS
Apanova
Business Card
BTPay
e-distribuţie
Cotnari
daccaworking.ro
parmafood
smart city industry awards 2019
Calendarul BURSA 2019

ENGLISH SECTION

more articles

Schlumberger
Legestart
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatTMPS