Amnistia fiscală, disimulată sub forma unei restructurări financiare

George Marinescu
Ziarul BURSA #Politică /

Desen de MAKE

Desen de MAKE

De amnistie vor beneficia peste 2800 de firme, dintre care 31 sunt companii de stat  

Mediul de afaceri doreşte ca firmele amnistiate financiar în 2015, dar care nu au îndeplinit planul de măsuri, să nu beneficieze de noua restructurare

Ministerul de Finanţe pregăteşte amnistia fiscală pentru toate firmele şi companiile din ţara noastră, pentru debitele înregistrate la bugetul de stat până la 31 decembrie 2018. Amnistia este disimulată într-un proiect în care ministerul de resort susţine că este vorba despre o restructurare financiară ce prevede stingerea până la jumătate a datoriilor acumulate sau plata eşalonată, în anumite condiţii.

Eugen Teodorovici, ministrul de finanţe, a precizat, ieri, cu prilejul unei dezbateri cu mediul de afaceri: "Nu este o amnistie fiscală, să fie foarte clar, este o restructurare financiară.Vom crea un cadru legislativ care să nu pună presiune pe agenţii economici. Vorbim despre bani pe care statul nu îi mai putea recupera, din cauza situaţiei financiare precare a celor mai multor dintre aceste companii şi firme".

Teodorovici a spus că, pentru luarea acestei măsuri, s-a pornit de la problemele cu care se confruntă 31 de companii de stat şi 200 de instituţii şi agenţii publice, şi s-a luat decizia ca restructurarea financiară să se aplice în mod egal şi pentru peste 2300 de firme private şi 30 de companii cu capital mixt.

Conform proiectului de ordonanţă de urgenţă, pentru diminuarea arieratelor au fost luate în calcul două scenarii, care propun instituirea unor măsuri de acordare a unor facilităţi fiscale în funcţie de valoarea obligaţiilor bugetare restante la 31 decembrie 2018.

Prima prevede restructurarea obligaţiilor bugetare restante la 31 decembrie 2018 pentru debitorii care au datorii mai mari de un milion lei şi este bazată pe un plan de restructurare, plata eşalonată şi supraveghere fiscală pe perioada înlesnirii.

Măsura are ca obiectiv crearea unui mecanism alternativ procedurii de acordare a eşalonării la plată, reglementată deja în Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, respectiv un mecanism de restructurare a obligaţiilor bugetare la 31 decembrie 2018.

Prin restructurarea financiară, se urmăreşte revitalizarea şi evitarea deschiderii procedurii de insolvenţă a contribuabililor care au acumulat datorii bugetare în decursul timpului şi nu au avut posibilitatea să le achite.

Pentru cei care au datorii de peste un milion de lei, va exista o fereastră de 6 luni în contribuabilul care se află în această situaţie să ia o decizie cu privire la situaţia sa, în sensul de a-şi restructura datoriile bugetare, care implica şi o restructurare a companiei.

Posibilitatea accesării acestei forme de restructurare a datoriilor de către toţi contribuabilii, persoane juridice de drept public sau privat, care au obligaţii de plată şi dificultăţi financiare generate de disfuncţionalităţi de natură structurală, şi au datorii mai mari de un milion de lei prin notificarea organului fiscal competent cu privire la intenţia de restruturare şi apelarea la un expert independent în vederea întocmirii unui plan de restructurare similar planului de reorganizare în cazul insolvenţei.

Eşalonare la plată, timp de 7 ani

Restructurarea obligaţiilor bugetare poate fi constituită din una sau mai multe măsuri:

a) plata eşalonată a obligaţiilor bugetare;

b) conversia în acţiuni a obligaţiilor bugetare, în condiţiile reglementate de Codul de Procedură Fiscală;

c) stingerea obligaţiilor bugetare, prin darea în plată a unor active ale debitorului, potrivit procedurii reglementate de Codul de procedura fiscală;

d)anularea unor obligaţii bugetare principale în proporţie de 30%, 40% sau 50%, după caz, din totalul acestora.

Proiectul prevede şi stabilirea unor condiţii privind plata obligaţiilor bugetare restante, astfel:

a) în primul an al înlesnirii debitorul trebuie să achite obligaţiile bugetare cu termene de plată în anul 2019;

b) în al doilea an al înlesnirii la plată, debitorul trebuie să achite cel puţin 10% din cuantumul obligaţiilor bugetare care fac obiectul înlesnirii la plată;

c) din al treilea an şi până la finalizarea înlesnirii la plată, debitorul trebuie să achite restul obligaţiilor bugetare care fac obiectul înlesnirii, proporţional cu anii pentru care a fost acordată facilitatea;

d) plata eşalonată a obligaţiilor bugetare restante în termenul maxim de 7 ani şi plata obligaţiilor curente pe 2019.

A doua măsură se referă la anularea accesoriilor în cazul datoriilor sub un milion lei sau a celor peste un milion, care nu pot beneficia de restructurare (care se află deja în eşalonare, reorganizare, insolvenţă), dacă obligaţiile bugetare principale se achită până la 30 noiembrie 2019.

Pentru cei cu datorii sub un milion de lei, anularea tuturor accesoriilor aferente obligaţiilor bugetare principale se face în următoarele condiţii:

- stingerea până la 30 noiembrie 2019 a obligaţiilor bugetare principale restante la 31 decembrie 2018;

- stingerea până la data depunerii cererii de anulare a accesoriilor a obligaţiilor bugetare principale cu termene de plată cuprinse între 1 ianuarie 2019 şi 30 noiembrie 2019;

- depunerea până la data înregistrării cererii de anulare a accesoriilor, a tuturor declaraţiilor fiscale, potrivit vectorului fiscal;

- depunerea, până la data de 30 noiembrie 2019, a cererii de anulare a accesoriilor.

Impozit forfetar pentru 1,2 milioane de firme

Dacă măsurile de mai sus vor da rezultatele aşteptate, în sensul colectării unor sume restante la bugetul de stat, Eugen Teodorovici a precizat că restructurarea financiară ar putea fi extinsă şi pentru debitele datorate de către firme şi companii către bugetele administraţiilor publice locale. Ministrul Finanţelor Publice a precizat: "La nivel local, un astfel de cadru de restructurare are nevoie şi de implicarea financiară a statului, pentru ca veniturile la bugetul local să nu scadă pe perioada aplicării măsurile respective".

Conform datelor reprezentate de ministerul de resort, la sfrâşitul anului 2018, peste 336.000 de agenţi economici datorau la bugetu de stat peste 98 miliarde lei.

Mecanismul de restructurare propus prin proiectul de act normativ ar urma să se aplice pentru pestte 2800 de agenţi economici (31 companii de stat, 30 de companii cu capital mixt, 2633 de firme cu capital privat şi 200 de instituţii şi agenţii publice), care au în total pestze 255.000 de angajaţi.

În afara acestui mecanism, Ministerul Finanţelor se gândeşte şi la reintroducerea unei taxe forfetare pentru cele mai multe dintre societăţile comerciale din ţara noastră. Eugen Teodorovici a declarat: "În România sunt peste 1,2 milioane de contribuabili în mediul de afaceri privat şi public, dintre care doar 45000 aduc 98% din veniturile încasate la bugetul de stat. Asta înseamnă că o mare parte din resursele financiare şi personale ale ANAF sunt alocate fără temei logic. Dacă 1,2 milioane de firme aduc venituri bugetare sub 2%, atunci abordare de tip forfetar poate fi o soluţie. Va fi o sumă fixă stabilită transparent, iar ANAF nu va mai face niciun fel de verificare la acele firme. Noi vrem să creştem fiscalizarea. O sumă fixă şi fiscalizarea a ceea ce intră pe firmă, este soluţia pentru cele 1,2 milioane de firme. Ceilalţi 45000 de agenţi economici vor beneficia de prezentarea în mod transparent a controlului, vor şti când vor fi programaţi la control şi temele verificării şi vor avea timp să îşi remedieze deficienţele. Astfel, cele 45000 de firme vor avea un personal ANAF mărit care să răspundă de ele şi lucrurile vor fi mai uşoare. Acest lucru se întâmplă în Spania şi în alte ţari din Europa".

Mediul de afaceri, favorabil amnistiei sub forma restructurării financiare

Restructurarea financiară este în concordanţă cu cerinţele mediului de afaceri, dar reprezentanţii acestuia au precizat că viitoarele măsuri nu trebuie să fie aplicate şi pentru firmele şi companiile care au beneficiat de amnistia fiscală din 2015.

Silvia Vlăsceanu, director general al Federaţiei Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie, a afirmat: "Măsura este bună, dar cauzele pentru care firmele respective au ajuns în situaţii financiare precare sunt instabilitatea legislativă şi lipsa de predictibilitate. Aceste cauze distrug mediul de afaceri, iar faptul că aproape 3000 de firme au ajuns în această situaţie este o dovadă în plus la ceea ce am afirmat noi de mai mulţi ani. Ar trebui ca de noile măsuri să nu beneficieze firmele care au fost amnistiate fiscal în anul 2015, dar care nu au respectat planul de măsuri stabilit atunci. Aplicarea restructurării financiare şi pentru acele firme, ar denatura măsura luată, deoarece ele nu vor respecta planul de măsuri şi vor aştepta o altă amnistie sau un alt program".

Ministrul Eugen Teodorovici a spus că este de acord cu această propunere şi o va lua în considerare dacă majoritatea reprezentanţilor mediului de afaceri va susţine acelaşi lucru.

Cristian Erbaşu, director general al Construcţii Erbaşu, vicepreşedinte al Federaţiei Patronatelor Societăţilor de Construcţii din România, a declarat că restructurarea financiară este o măsură bună deoarece o parte dintre firmele din domeniu au înregistrat datorii la bugetul de stat din cauza serviciilor prestate către diferite autorităţi publice locale, servicii care nu au fost plătite, din cauza lipsurilor înregistrate în bugetele unităţilor administrativ-teritoriale sau instituţiilor publice.

Acelaşi lucru a fost punctat şi de Corneliu Pascu, preşedintele Iridex Group care a mai spus că trebuie eliminate de pe piaţă firmele de rea-credinţă. El a declarat: "Activitatea economică din societăţile de rea-credinţă este parazitară. Există societăţi la care statul nu face nimic deşi ştie că nu se plătesc debitele către bugetul de stat. O parte dintre societăţi ajung în situaţii dificile din cauza faptului că autorităţile de stat nu plătesc la timp prestaţiile făcute de firme. Trebuie evitată ajungerea în situaţii financiare dificile, iar o soluţie ar fi adoptarea legii holdingului".

Corneliu Pascu a mai spus că, din păcate, se continuă etapizarea serviciilor publice, fapt care duce la crearea de societăţi energofage, cu consum financiar mare, iar rezultatul este un consum fabulos de fonduri publice.

Dragoş Anastasiu, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Româno-Germană (AHK România), a spus că, deşi mediul de afaceri susţine viitoarele măsuri, totuşi ele constituie noi excepţii introduse de stat. Domnia sa a arătat: "În zona fiscală, ar trebui să fie cât mai puţine excepţii. România este o ţară cu foarte multe excepţii, care creează haos şi ar trebui ca operioadă de timp mediul de afaceri să fie lăsat în pace de către autorităţi".

Reprezentanţii mediului de afaceri au mai spus că ar trebui ca firmele ce prezintă risc foarte mare să fie controlate inopinat şi să fie eliminate de pe piaţă.

Recent, europarlamentarul Theodor Stolojan a declarat pentru Ziarul BURSA referitor la amnistia fiscală: "În general, în alte state au fost luate măsuri de amnistie fiscală legate de atragerea capitalurilor care au fost create în ţările respective şi care au fost parcate în paradisuri fiscale. În aceste cazuri, autorităţile din ţările în speţă le spun companiilor în cauză: «dacă vreţi să repatriaţi aceste capitaluri, atunci nu vă pedepsim penal şi vă impozităm doar ceea ce aduceţi». De regulă se fac propuneri pentru un impozit mai mic decât impozitul pe profit sau pe câştigul de capital din ţările respective. Aşa s-a procedat în SUA, în Franţa, iar unii repatriază şi alţii nu. În acest sens, o amnistie pentru capitalurile transferate din afară în România, care au fost scoase sub diferite forme din ţară în paradisuri fiscale, nu ar fi o noutate, pentru că s-a mai practicat şi în alte părţi. Dar, la noi, din câte am înţeles, se doreşte o amnistie fiscală pentru ceea ce există în ţară. Aici nu cred că amnistia fiscală este metoda corectă, pentru că ar fi «o pedepsire» a celor care au fost plătitori corecţi de impozite şi taxe în România, în loc să fie depistaţi cei care nu şi-au declarat veniturile şi sancţionaţi ca atare".

De aceeaşi părere este şi analistul economic Aurelian Dochia care, recent, ne-a declarat că amnistia fiscală este clar o dis­criminare, iar cei care şi-au plătit conştiincios taxele şi impozitele sunt dezavantajaţi.

Theodor Stolojan a precizat că aplicarea unei amnistii fiscale poate fi şi un caz de încălcare a regulilor ajutoarelor de stat, respectiv un capăt de discuţie la nivelul Uniunii Europene.

Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, a spus pentru ziarul BURSA că este posibil ca aplicarea amnistiei fiscale să ridice probleme de concurenţă în mediul de afaceri.

Eugen Teodorovici doreşte o implicare a sistemului bancar în urma aplicării restructurării financiare pe care o pregăteşte Ministerul Finanţelor Publice. Domnia sa a menţionat că, dacă băncile vor ajuta companiile care vor scăpa de datorii, atunci este posibil ca ministerul de resort să renunţe la taxa pe activele bancare instituită prin OUG 114/2018 şi OUG 19/2019.

Eugen Teodorovici a precizat: "Ar putea fi un element de interes pentru bănci ca taxa să fie zero mai repede, dacă vor sprijini companiile care vor beneficia de această restructurarea financiară, cum ar fi de exemplu creditarea pentru capitalul de lucru. Dacă există această relaţie comercială, statul va lua în considerare să scadă lşa zero taxa pe activele bancare. Băncile vor să finanţeze, dar ne cer ca piaţa să fie curăţată. Această restructurare financiară este utilă băncilor, pentru că vor avea pe cine să finanţeze".

Opinia Cititorului ( 3 )

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

  1. Niste incapabili, se trezesc la limita prescriptiei si nu stiu ce sa faca, asa ca arunca amnistiile pe piata, e corect discotecarule?

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    si planul de restructurare se accepta doar premiantilor care nu platisera nici pana atunci. Teodorovici este un smecher care a invatat ca premiantii te tin ministru nu prostii care isi platesc taxele. Si nu mai scapam de el ... si drepata nu mai vine...

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    1. Buna ideea desenului!

      Asta este ceea ce se intampla aici, de 30 de ani. 

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

DTLAWYERS
Apanova
Patria BankAdvertisement
Business Card
BTPay
smart city industry awards 2019
Calendarul BURSA 2019

ENGLISH SECTION

more articles

Schlumberger
Legestart
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
Real Estate & Construction Forumwww.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.roSCEBSMART TRANSFORMATION 2019
Cabinet de avocatTMPS