Băncile centrale au inventat o nouă ameninţare pentru a-şi extinde puterea

Călin Rechea
Ziarul BURSA #Bănci-Asigurări / 04 august

Băncile centrale au inventat o nouă ameninţare pentru a-şi extinde puterea
Călin Rechea

Încălzirea globală este un "dezastru" mult prea convenabil pentru clasa de paraziţi elitişti care doresc să ne salveze de la pieire şi ar fi fost "iresponsabil" ca băncile centrale să nu-i folosească la maxim capacitatea sa de răspândire a terorii în rândul populaţiei, mai ales că astfel îşi extind puterea exercitată fără scrupule şi aproape fără niciun fel de responsabilitate.

Cadrul formal de "colaborare" în reprezintă Network of Central Banks and Supervisors for Greening the Financial System (NGFS), iar misiunea declarată a organizaţiei este "dezvoltarea celor mai bune practici de management al riscului climatic pentru sectorul financiar şi mobilizarea finanţelor pentru tranziţia către o economie sustenabilă". Banca Naţională a României a devenit membru al NGFS în septembrie 2020.

Această "extindere" cu de la sine putere a atribuţiilor băncilor centrale pentru realizarea unei "tranziţii către o economie sustenabilă" a ridicat, din păcate, prea puţine semne de întrebare, iar criticile îşi găsesc foarte greu loc în presa financiară internaţională.

O astfel de situaţie este cel puţin regretabilă, mai ales în condiţiile în care marile bănci centrale au arătat, în special în ultimul deceniu, că nu pot asigura caracterul sustenabil nici măcar pentru o economie "clasică", în care nu se acordă o atenţie specială riscurilor climatice.

Acesta este contextul în care un profesor reputat din Statele Unite, John H. Cochrane, a scris un articol pentru Project Syndicate, "The Fallacy of Climate Financial Risk", în urma dezbaterilor din cadrul unei conferinţe organizate în iulie 2021 de NBER (National Bureau of Economic Research).

"Ideea conform căreia schimbările climatice reprezintă o ameninţare la adresa sistemului financiar este absurdă", începe articolul profesorului de la Hoover Institution din cadrul Universităţii Stanford, unde se subliniază că "încercarea de a forţa introducerea unor noi reglementări financiare are prea puţin de a face cu riscul, fiind vorba despre o agendă politică".

În opina profesorului Cochrane, "noile reglementări financiare sunt utilizate pentru a introduce prin contrabandă politici climatice care altfel ar fi respinse ca ineficiente sau nepopulare".

Unul dintre scopurile acestor aşa-numite "politici climatice" este prevenirea scăderii valorii activelor financiare, adică a unor potenţiale pierderi pentru marile bănci sau fonduri de investiţii internaţionale, precum şi pentru importanţi investitori individuali.

"Dacă instituţiile de reglementare sunt îngrijorate în mod egal de riscurile care pot ameninţa sistemul financiar, atunci lista ar trebui să includă războaiele, pandemiile, atacurile cibernetice, crizele datoriilor suverane sau chiar impactul asteroizilor", mai scrie profesorul american.

Cochrane susţine apoi că "ar putea fi mai plauzibil riscul generat de reglementărilor privind schimbările climatice decât riscul climatic", deoarece "instituţiile de reglementare se pot dovedi incompetente şi pot crea probleme la nivelul economiilor, care se pot concretiza în crize sistemice".

"Singura cale logică de protejare a sistemului financiar este majorarea dramatică a capitalului, iar astfel va exista protecţie împotriva oricărui risc", accentuează profesorul Cochrane, care afirmă că "măsurarea riscului şi reglementarea tehnocratică a investiţiilor din punct de vedere al aspectelor climatice nu pot asigura, prin definiţie, protecţie împotriva unor necunoscute pe care nu le cunoaştem sau a punctelor de inflexiune care nu sunt modelate".

În articol este oferită şi o lecţie de istorie, conform căreia "în istoria tranziţiilor tehnologice, problemele financiare nu au venit niciodată de la industriile aflate în declin".

"Prăbuşirea bursieră din 1929 nu a fost determinată de scăderea cererii pentru trăsuri, au fost industriile noi - radio, filme, automobile - care au intrat în colaps", mai scrie profesorul Cochrane, iar "prăbuşirea bursieră din 2000 nu a fost determinată de pierderile înregistrate de producătorii de maşini de scris, film sau telegraf, ci de companiile din sectorul tehnologiilor noi".

Apoi profesorul american face o afirmaţie simplă, de bun simţ, dar care pare dincolo de capacitatea de înţelegere a băncilor centrale: "stabilitatea financiară nu înseamnă că niciun investitor nu va pierde niciodată bani".

După ce mai subliniază că "reglementarea riscurilor financiare climatice este un răspuns în căutarea unei întrebări", profesorul Cochrane arată că unul dintre cele mai mari pericole financiare este "bula speculativă verde, alimentată de subvenţii guvernamentale şi încurajată de băncile centrale".

Înainte de a continua marşul accelerat către asumarea unor noi puteri discreţionare de către băncile centrale, atât guvernele cât şi băncile centrale ar trebuie să ţină seama de un avertismentul profesorului John Cochrane.

În concluzia articolului se subliniază că politicile de combatere a schimbărilor climatice includ directive de finanţarea preferenţială a unor sectoare alternative fără analize privind costurile şi beneficiile, iar riscul climatic este "amintit repetat până când oamenii îl vor crede, astfel încât să fie forţată introducerea politicilor climatice în mandatele limitate ale instituţiilor de reglementare financiară".

Mai mult, "reglementarea financiară a riscurilor climatice nu va face decât să politizeze şi mai mult băncile centrale şi va distruge independenţa lor preţioasă, în timp ce va forţa companiile financiare să producă estimări fictive şi absurde ale riscurilor climatice".

Nu trebuie să uităm nici faptul că băncile centrale nu sunt deloc pregătite pentru a evalua un eventual cadru de modelare al riscurilor climatice, deoarece se pare că le lipseşte complet expertiza în ceea ce priveşte sistemele complexe.

În aceste condiţii, este deosebit de periculoasă oferirea unor puteri şi mai mari de aşa-zisă "reglementare" băncilor centrale, mai ales că puterea lor este deja exorbitantă, conform unei analize recente a lui Patrick Artus, fost economist-şef al băncii de investiţii Natixis.

După ce subliniază că politicile monetare din ultimii 10 ani au permis guvernelor să aplice politici fiscale expansioniste şi au determinat creşterea preţurilor activelor financiare, economistul francez arată că "un semnal cât de mic din partea băncilor centrale că vor renunţa la aceste politici are un efect major asupra pieţelor financiare şi a perspectivelor economice".

"Este rezonabil acest lucru şi putem accepta o situaţie în care nişte cuvinte alese greşit pot determina mişcări drastice ale pieţelor?", întreabă Artus, care afirmă apoi că "această putere exorbitantă a băncilor centrale este problematică".

Patrick Artus mai întreabă, mai mult ca sigur retoric, dacă "puterea exorbitantă a băncilor centrale, care nici măcar nu este sub control parlamentar, este acceptabilă".

Ar putea fi acceptabilă, dar nu într-o democraţie, cel puţin aşa cum este ea definită în Occident. Lordul Acton spunea, în secolul al XIX-lea, că "puterea corupe, iar puterea absolută corupe în mod absolut". Acesta este stadiul în care au ajuns băncile centrale.

De ce este acceptată atunci această putere exorbitantă? Deoarece politicienii au devenit dependenţi de costurile de finanţare artificiale şi de tiparniţă pentru a menţine aparenţa solvabilităţii guvernamentale, pe fondul unor promisiuni electorale tot mai iresponsabile. Un "beneficiu" suplimentar este şi "externalizarea" deciziilor nepopulare pentru a distrage atenţia electoratului.

Acum se pregăteşte şi folosirea din plin a "crizei climatice" pentru acelaşi scop, inclusiv acoperirea tuturor "urmelor" care ar conduce la cei responsabili pentru politicile monetare dezastruoase din ultimele decenii.

Dar oare se mai poate face "resetarea" acestui sistem complex fără o "formatare" integrală?

Opinia Cititorului ( 6 )

  1. Calin, bun articol.

    Trecem printr.o perioada de ipocrizie deshantzata economic, social dar in special moral. Cum ai vrea sa se comporte susnumitele? 

    Articolul asta e ca bancul cu ala care se urla ca se îneacă, iar când vine unul sa-l ajute și-i cere mana, zice ca mai bine moare decât sa dea ceva. Normal ca vor fi costuri și ca nu e totul perfect legat de tranziția asta către o economie mai sustenabila sau combaterea schimbărilor climatice. Insa beneficiile depășesc cu mult costurile sau riscurile (ceva in stilul vaccinare). Legat de partea cu băncile centrale care isi "folosesc la maxim capacitatea sa de răspândire a terorii în rândul populației" e doar dovada ca iar nu si-a luat Calin pastilele și mănâncă ce nu trebuie.

    Daca e sa analizam articolul cu ce e acum pe glob da probabil are dreptate.

    Dar când ard padurile peste tot orasele costale vor fi inundate si zeci de milioane de migrant din Africa vor veni nord spre Europa, atunci o sa se zica ca sa fscut prea putin!  

    Ca politicise au fost prea vagi si ca nu sau luat masuri concrete.  

    Articolul vrea sa explice ceva care fara context nu poate fi explicat.  

    1. Padurile ard ca semnal de racire a atmosferei = urmat de ploaie.

      Pamantul intra in ciclu de RACIRE!!! 

      Am in fata Grafice ISTORICE!!! 

      Cand vad analisti economic de deseneaza o linie de proiectie (dreapta inclinata) imi vine sa il fac “prost”. 

      Nu exista linie exista iscilatie ciclica! 

      Oscilatia ciclica arata foarte clar: pamantul intra in faza de racire. 

      Care sunt semnele:  

      - topirea ghetarilor = mai multe precipitatii violente, rata de condensare a apei din oceane / mari mult mai accelerat = fenomene extreme in teritorii ce nu se confruntau (pe un ciclu istoric scurt 1000-2000-3000-4000-5000 ani, in functie de teritorii) 

      - nivelul ridicat al oceanelor = va absorbii mai multa radiatie solara = factor de condensare in crestere, 

      - ciclurile lungi ( mii, zecii de mii, sute de mii, milioane, ani) si ciclurile scurte (100, 12, 10, 5 ani) ale soarelui / radiatiei  

      - ciclul de polaritate al pamantului 

      - ciclul de ridicare in atmesfera a metanului si a gazelor naturale (arse sau nu) 

      - ciclul de atingere maxima in etc forme de poluare a vietuitoarelor ce domina pamantul = consumul lor este efect de sera 

      OBS: daca de maine omul nu mai exista pe pamant, pentru ciclul de refacere naturala activitatea noastra si deseurile noastre (ca pondere mare) nu ar insemna nici 1 minut. 

      DA, raman zgarieturi pe cadranul ceasului, dar el continua sa functioneze atat cat soarele va lumina. 

      Pss: se urmareste real inlocuirea formelor actuale de perpetuare comportamente: economice, tehnologice ( multe din ele sunt deja foarte invechite ca si metode de functionare; exista multa “pierdere” pe traseu in comparatie cu ce vine din urma). 

      semnat comenturi “cretine” 

    Am grafice istorice, documente oficiale, teze de la oameni importanti.... real clima planetara trece prin proces de racire pe axul istoric.

    Fenomeni extreme sunt semnale de socuri racire a atmosferei. 

    Planeta este Poluata = adevarat dar pamantul si soarele au un rol mul mai important in ciclul temperaturii terestre. 

    Bancile vor credit, govul vrea schimbari politice economice ideologice caci cu cat perpetuezi vechile comportamente cu atat curba reala a randamentelor scade; caci intra in ecuatie mai multi factori: cicluri de uzura tehnologica, acumulari de stocuri vechi in piata, acumulari de cunostinte vechii ce perpetueaza concurential pe activitatile respective si duc in timp la scaderea profitabilitatii; avem ciclul vietii al oamenilor ce au detinut si controlat vechile sisteme-cunostinte-comportamen te-credinte-etc, avem impuls tanar ce vine din urma impreuna cu alte ideologii in formare-credinte-aversiuni la risc (investitional, educational, etc) - idealuri noi, etc. 

    Cel mai mare grad de poluare a fost perioade de: industrializare accelerata, infrastructura accelerata, W1, W2, (in vremuri de razboi caci se consuma si disloca resurse (umane, naturale) accelerate. 

    In spatele credintei “verzi” se ascunde real un alt interes: 

    Dobanzile platite ce statele ce vor devenii “verzi” vor migra ca forma de alte investitii in statele ce vor prelua ponderea / forma de etc industrializari ca sa acopere necesarul de cerere din statele ce ating niveluri superioare economice. 

    Adica statele ce au inchis trendul lung de tip “economie agrara” si au intrat in trendul lung de tip “economie financiarizata”. 

    Cele doua tipuri se difera prin ponderea activitatii politice-economice-bancare-soc iale. 

    Pont: Romania a intrat din 90 pe alt trend; va las pe voi sa deduceti. 

    (formele de: descentralizati etc va stau ca hint in caz ca tot vizualizati) 

    Se compara ca pondere in piete:  

    - ce se produce si ce se consuma  

    - tipul de credite acordate 

    - dislocarea capitalurilor (umane, nominale, intelectuale, tehnologice, softuri, etc) 

    - ponderea societatii educate / mai putin educate (gradul de scolarizare / studii superioare) 

    - industriile pe ramuri de activitate 

    - migratia si emigratia capitalului uman, nominal, tehnologic, cultural, idologic de consum, ideologic de productivitate, idologic politic, ideologic economic 

    Atentie la Reseturile economice, politice, militare ele iti vor arata viitor societatii (ca forma ideologica - economica - politica) pana la alt reset de trend. 

    OBS: exista posibilitatea (istoric) ca unele economii sa faca reset si intoarcere in bucla comportamentala, subminand saltul ideologic-economic-social al noii GENERATII (ce apasau totalul economiei ca procent mare din populatie). 

    Vorbim de “verde” dar tragem teava de gaze de la Rusi (germania); vorbim de verde dar plasticul a ajuns si in sani; vorbim de verde si bagam hormoni la greu; vorbim de verde si germania rupe cu vanzarea de etc produse poluante. 

    semnat comenturi “cretine” 

    1. Ce raspuns ai dat tu a fost si este aplicat de marile corporatii: fumatul dauneaza sanatatii si albinele mor pe capete. Sunt scoase in mass media zeci de rapoarte care zic contrariul iar cetatea ul de rand si guvernele nu stiu ce sa mai creada.

      Topirea calotei glaciare din Groelnada acelereaza si când se va topi complet va abosrbi lumina solar.  

      Polul nord nu va mai avea gheata si o mare parte a ursilor polari vor muri.  

      Nu e nevoie sa raspunzi, dezinformarea e la ordinea zilei.  

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Dtlawyers
BTPay
Apanova
anahotels.ro

Curs valutar BNR

24 Sep. 2021
Euro (EUR)Euro4.9491
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.2167
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.5700
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.7803
Gram de aur (XAU)Gram de aur237.8628

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Hidroelectrica
Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Topul firmelor din Bucuresti 2021
cnipmmr.ro
Cotaţii fonduri mutuale
bsenergyweek.com
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro