"Băncile - mult mai bine pregătite pentru criză decât acum 13 ani"

A consemnat Emilia Olescu
Ziarul BURSA #Bănci-Asigurări / 24 martie

"Băncile - mult mai bine pregătite pentru criză decât acum 13 ani"

(Interviu cu Bogdan Neacşu, Director General şi Preşedintele Comitetului de Direcţie al CEC Bank)

Sectorul bancar românesc se află printre cele mai bine capitalizate sisteme bancare din Europa, ne-a spus Bogdan Neacşu, Director general şi Preşedintele Comitetului de Direcţie al CEC Bank, în cadrul unui interviu. Conform domniei sale, pe piaţă există lichidităţi, iar evoluţia creditelor neperformante nu a fost îngrijorătoare, băncile fiind cu siguranţă mai bine pregătite pentru o criză decât erau acum 13 ani.

Reporter: Cu ce sentiment înfruntă sistemul bancar pandemia de Covid-19?

Bogdan Neacşu: În mod cert, 2020 va rămâne în istorie ca anul pandemiei, un an în care, la nivel global au fost adoptate măsuri fără precedent pentru a limita răspândirea noului coronavirus, inclusiv restricţii care au afectat întregi sectoare economice. Pentru sistemul bancar, 2020 a fost un an în care am trecut prin toate stările: de la încetinire şi stagnare - în special în primele luni ale pandemiei, la momente de adaptare şi de reluare a creşterii. La începutul pandemiei, am asistat la o contracţie a cererii de credite, care s-a corelat şi cu modul în care a evoluat PIB-ul, însă ulterior lucrurile au început să-şi revină, astfel încât, la sfârşitul lui 2020, sistemul bancar a încheiat anul cu o creştere a portofoliului de credite de aproape 7% - un nivel bun, date fiind condiţiile. Este important de subliniat că sistemul bancar a rămas profitabil, deşi s-au făcut provizioane suplimentare de sute de milioane de euro, că rata creditelor neperformante rămâne în parametri buni şi suntem foarte departe de nivelurile de la precedenta criză financiară din 2008-2010 şi, cel mai important - că există lichidităţi şi că băncile continuă să finanţeze economia. La CEC Bank, am reuşit să ne mobilizăm foarte repede şi nu am oprit creditarea pentru nicio secundă. Am încheiat anul 2020 cu o creştere record a activelor - peste 25% -, până la 41,2 miliarde de lei, şi am reuşit să ne creştem cota de piaţă cu peste un punct procentual. Cred că cea mai importantă lecţie a pandemiei este că am învăţat să ieşim din tipare şi să ne adaptăm mult mai rapid.

Reporter: Care sunt perspectivele pentru 2021?

Bogdan Neacşu: Continuăm să operăm într-un mediu volatil şi impredictibil, însă cu mai multă încredere, pentru că am învăţat din momentele dificile de până acum că putem să ne adaptăm. Economia a început să-şi revină încă din cea de-a doua jumătate a anului trecut. În primele luni ale lui 2021, am asistat la o creştere robustă a cererii de credite şi, cumva, asta ne dă motive de optimism. Anul trecut am văzut o creştere fără precedent a economiilor şi depozitelor, ceea ce ne arată că există rezerve în economie şi că oamenii continuă să aibă încredere în sistemul bancar. Acum vedem că o parte din aceşti bani se întorc în economie - ca investiţii, ca achiziţii de active, şi acest apetit îl vedem şi în cererea de credite. Accesul la creditare este încurajat şi de politica unor dobânzi reduse. Ca să concluzionez, în 2021 ne aşteptăm la o creştere robustă şi sănătoasă a sistemului bancar, în jurul unui ritm anual de 10%.

Reporter: Cum au evoluat dobânzile la CEC Bank?

Bogdan Neacşu: Anul trecut am asistat la un trend descendent al dobânzilor, după ce Banca Centrală a dat semnalul prin reducerea ratelor de politică monetară, astfel încât dobânzile interbancare - vorbesc de Robor la 3 luni - s-au redus cu circa 25% în 2020 faţă de 2019, de la o medie de 3,13% în 2019, la o medie de 2,38% în 2020. Această scădere s-a reflectat şi în costurile finanţării - având în vedere că, cel puţin pe segmentul companiilor, dobânzile la credite sunt legate de indicii interbancari. În ceea ce priveşte dobânzile la depozite, pot să vorbesc în numele CEC Bank. Noi ne bazăm exclusiv pe resursele atrase din piaţă, de la clienţi, nu avem acces la linii de finanţare externe de la băncile mamă. Şi, de aceea, am menţinut dobânzile la depozite la un nivel care să stimuleze în continuare clienţii să-şi depună banii la bancă. La depozitele pe 12 luni, suntem în prezent cu dobânzi de peste 3%.

Reporter: Cum s-a manifestat pandemia asupra activităţii CEC Bank?

Bogdan Neacşu: Analizând evoluţiile din ultimul an, aş zice că am trecut prin patru faze: prima fază a fost cea de prevenţie şi protecţie, cea de-a doua - de adaptare, a treia - pregătire, iar cea de-a patra de relansare.

Nu a fost un an uşor, dar în ciuda acestui context am reuşit nu doar să ne adaptăm rapid la noile condiţii de operare a business-ului, dar am lansat servicii noi, inclusiv produse care pot fi accesate 100% online, şi am continuat să sprijinim economia românească. Peste 8.000 de companii au fost susţinute în primele 11 luni prin credite noi, credite prin programul IMM Invest sau prelungiri ale liniilor de credit de la CEC Bank. Am intensificat activitatea şi pe piaţa titlurilor de stat, ajungând la finanţări de 12 miliarde lei.

Reporter: Cât de repede v-aţi adaptat la procesul de digitalizare forţată?

Bogdan Neacşu: Dincolo de problemele de ordin medical, pandemia a avut un impact pozitiv asupra pieţei locale, din punctul de vedere al digitalizării, care s-a accelerat. Mi-aş fi dorit să vorbim de digitalizarea mediului de business românesc, precum şi a administraţiei publice, în alte condiţii decât cele de astăzi. Cu toate acestea, nu putem să nu observăm că s-au făcut paşi importanţi în această direcţie, într-un timp foarte scurt.

Pentru noi, investiţiile în modernizare, în IT şi digitalizare făceau parte din strategia CEC Bank aprobată încă din 2019. Cu toate acestea, pandemia a accelerat procesul. În ultimul an, am lansat deschiderea de conturi online, creditele online pentru clienţii persoane fizice şi, în prezent, lucrăm să aducem în zona de e-commerce şi produse pentru IMM-uri.

Reporter: Cate cereri de amanare a ratelor bancare ati aprobat pana acum?

Bogdan Neacşu: Anul trecut, circa 10% din creditele din portofoliul CEC Bank au beneficiat de amânări la plată, atât în baza moratoriului public, adoptat prin Ordonanţă de Urgenţă, cât şi în baza soluţiilor proprii ale băncii. CEC Bank a încercat să vină cu soluţii proactive, flexibile, astfel că aproximativ o treime din facilităţile de plată au avut la bază soluţiile proprii ale băncii. Cea mai mare parte a finanţărilor pentru care s-au acordat amânări la plată vizează solicitări din partea companiilor (circa 90%), în timp ce pe segmentul persoanelor fizice vorbim de un volum mult mai redus. Acest moratoriu a fost prelungit la începutul lui 2020, însă volumul de solicitări a fost marginal - cam o zecime comparativ cu moratoriul de anul trecut. Şi marea majoritate a clienţilor care au beneficiat de amânarea ratelor şi-au reluat plăţile, iar excepţiile vin în principal din sectorul HoReCa, unde există în continuare măsuri de restricţie care afectează business-urile.

Reporter: Care a fost evoluţia segmentului de creditare, respectiv evoluţia depozitelor în ultimul an şi cum apreciaţi că va evolua acest segment în 2021?

Bogdan Neacşu: Noi nu am oprit deloc creditarea. Şi am depus eforturi să fim alături de clienţii noştri, dar şi de companiile româneşti afectate de pandemiei. Astfel că am reuşit să încheiem anul cu o creştere foarte bună a portofoliului de credite - de peste 10%, în timp ce ritmul mediu de creştere la nivelul pieţei a fost de 6,67%. Creditele acordate companiilor reprezintă peste două treimi din totalul creditelor noi acordate de CEC Bank economiei reale. Domeniile cu cele mai mari creşteri sunt agricultura, industria şi construcţiile. În ceea ce priveşte depozitele, CEC Bank are avantajul de a fi o bancă românească, cu o lungă istorie pe piaţă, care se bucură de încredere din partea românilor. În 2020, economiile pe care am reuşit să le atragem de la clienţi au crescut cu peste 24% - un ritm de creştere aproape dublu faţă de media din sistemul bancar.

Reporter: Cum apreciaţi programul IMM Invest ca măsură de susţinere a economiei?

Bogdan Neacşu: IMM Invest a fost o iniţiativă foarte bună pentru economie. Dincolo de contextul pandemiei, în România avem o caracteristică structurală: un sector tânăr al IMM-urilor, care nu a avut suficient timp să se capitalizeze, iar multe dintre companii întâmpină dificultăţi în accesarea de finanţări din cauză că au dificultăţi în a veni cu suficiente garanţii. De aceea, programe de garantare precum IMM Invest, dar şi iniţiativele care există la nivel european precum programele SMEI, COSME şi care sunt disponibile şi în România, inclusiv prin CEC Bank, pot constitui o soluţie la această problemă - îmbinând o măsură de sprijin de stat, cu o evaluare în condiţii de piaţă - din partea băncii. Anul trecut, creditele acordate prin IMM Invest au reprezentat circa 25% din volumul total de credite noi CEC Bank, iar peste 80% din volumele prin IMM Invest au fost credite pentru investiţii.

Reporter: Cât de mult a contribuit programul Noua Casă la creşterea segmentului de creditare?

Bogdan Neacşu: Piaţa creditului ipotecar a mers şi ea bine anul trecut, în ciuda pandemiei. Am avut o creştere de peste 30%, peste ritmul de creştere al pieţei, care a fost de circa 10%. Faptul că la CEC Bank dobânzile la creditele ipotecare sunt printre cele mai mici de pe piaţă, precum şi faptul că acoperim toată România cred că explică de ce am reuşit să performăm mai bine în acest segment. În plus, la nivelul pieţei vorbim de un context de dobânzi reduse, care creşte atractivitatea şi accesibilitatea creditelor ipotecare. În ceea ce priveşte programul Noua Casă, el sprijină segmentul creditelor ipotecare, dar nu cred că mai joacă un rol esenţial la nivelul pieţei. Anul trecut, de exemplu, acest program a început să funcţioneze în septembrie şi a avut o pondere de sub o treime din totalul creditelor acordate. Şi nu este o situaţie izolată: în 2019, de exemplu, am acordat mai multe finanţări pentru locuinţe în baza produselor proprii CEC Bank decât prin Prima Casă. Deci piaţa are potenţial şi băncile pot veni cu oferte proprii competitive, care să ofere condiţii apropiate de cele care se bucură de sprijin guvernamental.

Reporter: Cât de pregătit este sectorul bancar pentru o nouă criză economică?

Bogdan Neacşu: Sistemul bancar este bine capitalizat, printre cele mai bine capitalizate sisteme bancare din Europa, pe piaţă există lichidităţi, evoluţia creditelor neperformante nu a fost îngrijorătoare (suntem la circa 5%, nivel relativ stabil comparativ cu 2019, faţă de ponderi de peste 20% în timpul crizei economice din 2008-2010). Cu siguranţă suntem mai bine pregătiţi şi mai prudenţi decât eram acum 13 ani.

Reporter: Mulţumim!

Opinia Cititorului ( 18 )

  1. cat de mai bine pregatite?

    au bani sa provizioneze creditele in cazul carora au fost amanate creditele? alea e posibil sa pocneasca ca nucile verzi!  

    hai sa va dau viziunea mea despre bondurile US pe 10 ani si yield-ul lor:  

    pentru usgg10yr (us 10 years note bond yield percent) are loc pe ch art-ul lunar (monthly) constructia unui inverted nead and shoulders cu neckline in zona 2-2.10%  

    a construit deja umarul stang , a construit deja inverted head-ul si acum urcarea vijelioasa catre neckline (in zona 2% +/-) anunta inca un umar (right shoulder) . 

    Ei bine, proiectia intregului inverted head and shoulders e in zona 3.15-3.40%. 

    Daca USA se imprumuta la 10 ani cu 3. xx% inchipuiti-va ca urcarea vijelioasa a dobanzilor se va distribui prin canalele financiare si catre alte bonduri - inclusiv titlurile de trezorerie ale Romaniei (aviz curiosilor care urmaresc situatia ratingurilor date Romaniei in Aprilie 2021!) ... 

    Finalmente "inflamarea" dobanzilor se distribuie catre costurile de finantare ale companiilor si ale retailerilor.  

    Deci probabil din vara-toamna 2021 o sa inceapa sa se inflameze povestea si la noi - sau ca dobanzi (daca procesul e lent) sau ca urmari ale cresterilor dobanzilor la nivel de provizioane (daca e rapid "as hell").  

    Inca o data intreb cu multa probitate profesionala: cat de pregatite sunt bancile locale de un val de credite neperformante?  

    1. vedeti ca panarama asta de virus dupa 4 valuri o sa treaca de la sine (guvernul va zice ca din cauza vaccinarii - vax albina! ...sigur! .... ) ...pandemia gripei spaniole dupa 4 valuri s-a calmat natural.

      acum suntem in valul 3 si probabil in toamna-iarna2021 - primavara 2022 avem ultimul val viral, dupa care decolam economic.  

      dar, intreb eu.... cum decolam economic cand implicatiile economice lovesc in perioada de finalizarea a manifestarii virusului (q3-q4 2021 - q1/q2 2022) ?

      Astea sunt intrebari pentru BNR si orice alta autoritate de strategie economica din Romania !  

      intre timp rementionez:

       

      daca aveti capacitatea sa rambursati partial / total creditele in lei pe care le aveti va recomand calduros sa o faceti !  

      Vine valu ' / Va ia calu'....  

      Daca atunci cand spui "decolam economic" te referi la istoria pandemiei de influenza din 1918, nu uita ca atunci se reconstruia Europa dupa razboi. Adica era nene de construit de la zero, ca dupa bombardamente si macel. Acum ce reconstruiesti? Nimic, zero barat, totul este inca in picioare, nu se sterge nicio datorie, toata lumea este indatorata pana peste gat.

      Mai usor cu decolarea economica. 

      "Acum ce reconstruiesti? "

      ai cateva puncte: green deal, noi structuri atat pe verticala cat si pe orizontala in economia noua cu amprenta 0 de carbon , etc...  

      uneste punctele si ai raspunsul.  

      e de reconstruit.  

      pacat insa ca mai apoi costurile de functionare ale noii economii verzi vor fi net superioare celor din rusia sau china care vor fi old-style pe petrol si carbune si deci vor functiona mai ieftin (si mai eficient la nivel de cost-profit).  

      ceea ce va fi cam naspa pentru economiile care au achesat la the green deal si the great reset .... aviz amatorilor, gen Romania!  

      In afara de vorbe goale, ai si ceva concret?

      Pachetul european Green Deal de 1 trilioan de euro este pe 30 de ani. FED a pompat cate un trilion pe trimestru si abia s-a recuperat putin economia. Nu ai proportia termenilor. 

      :) nu, draga domnu' , in afara de vorbe goale nu mai am absolut nimic :)

    ...

    la finalul Great Reset-ului mai ramane in picioare acelasi numar de banci care e acum in Romania?

    1. NU.

      cam asa ceva :) ... dar imi era asa... jena ... sa o zic eu... sa nu se sperie oamenii si sa inceapa retrageri.

      da, the great reset va aduce mici mari schimbari in peisaj...  

      in plus... o sa fie o mica invazie de fintech-uri in urmatorii ani

      bancile clasice vor gafai (si nu de placere) 

      Patria bank va inghiti 2-3 din cele de sub 1% din sistem in urmatorii 3-4 ani.

      Am in vedere stapinii ,,Patriei,,. 

      nu am info in directia asta.

      chiar nu stiu nimic de genul asta, de la colegi...

      poate, e posibil. 

      Poate mai degraba va fi cumparata de OTP sau altii. Politica Axxess Capital este sa faca exituri dupa 3-7 ani.

      Dupa ce ajunge la cca 5% din sistem.

      Ar fi bine oricum, numai sa se duca si pretul in sus. :)

      Din vara-toamna, dupa ,,domolirea ,, covidului, incepe urcarea..... lenta.

      Anul viitor vad PBK-ul in jurul a 20 de bani. 

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Dtlawyers
BTPay
Apanova
anahotels.ro

Curs valutar BNR

20 Sep. 2021
Euro (EUR)Euro4.9481
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.2275
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.5341
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.7761
Gram de aur (XAU)Gram de aur239.0731

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Hidroelectrica
Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Codul comercial român
energynomics.ro
Cotaţii fonduri mutuale
bsenergyweek.com
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro