CLIENŢII BANCARI APELEAZĂ LA FIC ŞI LA PRIM-VICEGUVERNATORUL BNR FLORIN GEORGESCU Consiliul Investitorilor Străini şi BNR refuză dialogul cu împrumutaţii în CHF

EMILIA OLESCU
Ziarul BURSA #Bănci-Asigurări / 30 octombrie 2015

Consiliul Investitorilor Străini şi BNR refuză dialogul cu împrumutaţii în CHF

FIC: "Consiliul Investitorilor Străini dialoghează cu instituţii şi cu factorii de decizie, şi nu cu persoane fizice"

Dan Suciu: "BNR nu poate interveni în cazuri individuale şi nici nu poate face recomandări particulare"

Persoanele împrumutate în franci elveţieni (CHF) au adoptat o nouă modalitate să-şi exprime nemulţumirile faţă de situaţia grea în care se află de aproape un an, de când moneda elveţiană a explodat în mod neaşteptat, şi să ceară ajutorul - scrisorile deschise către anumite instituţii şi persoane cu funcţii publice.

După cele cinci scrisori primite zilele trecute la redacţie şi care vizau unele declaraţii făcute, recent, de Mihai Bogza, în calitate de membru în boardul Consiliului Investitorilor Străini - FIC (menţionăm că domnia sa ocupă şi funcţia de preşedinte Bancpost), ieri, au fost făcute publice alte două astfel de documente, de data aceasta fiind semnate de aceeaşi persoană - Ion Robu, împrumutat în CHF.

Ambele scrisori trădează dezamăgirea şi neînţelegerea clientului faţă de unele acţiuni şi afirmaţii făcute de anumiţi bancheri din sistemul nostru financiar, care se află la conducerea unora dintre băncile ce au acordat credite în CHF.

Unul dintre cele două documente se adresează FIC şi conţine, printre altele, două întrebări referitoare la problema creditelor în franci elveţieni, iar cea de-a doua scrisoare îi este adresată domnului Florin Georgescu, prim-viceguvernatorul Băncii Naţionale a României, care este apreciat că nu se află printre persoanele care au făcut declaraţii ce nu convin clienţilor şi căruia îi cere ajutorul.

În legătură cu scrisoarea adresată prim-viceguvernatorului BNR, Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al Băncii Centrale, precizează, în răspunsul transmis ziarului BURSA, că Banca Naţională nu poate interveni în cazuri individuale şi nici nu poate face recomandări particulare.

Domnul Suciu ne-a declarat: "BNR, prin reprezentanţii săi, nu a «înfierat» pe nimeni niciodată, indiferent de context. Nu există declaraţii oficiale ale BNR în acest sens şi orice discuţie, orice demers ar trebui să pornească de la respectarea adevărului, fără insinuări sau procese de intenţie. BNR a remarcat de la bun început complexitatea unei situaţii, evoluţia creditelor în CHF, apărute din cauze externe şi a solicitat băncilor şi clienţilor să găsească împreună, prin negocieri, cele mai bune soluţii. Vorbim, în fond, de contracte bilaterale, individuale, diferite, şi nu de o situaţie generalizabilă care să poată fi rezolvată printr-o soluţie unică. În limita competenţelor stabilite prin lege, BNR a facilitat procedurile de conversie a creditului şi a încurajat băncile să găsească soluţii de conversie sau de reducere a ratelor prin acordarea de înlesniri de plată în funcţie de capacitatea de rambursare a debitorilor. Mare parte a băncilor din sistem au răspuns cu soluţii aplicate de la caz la caz de reducere a ratelor sau de facilitare a conversiei. Ca urmare a acestui demers, peste 20.000 de debitori în CHF au acceptat conversia creditului concomitent cu reducerea ratelor lunare şi alte câteva mii au beneficiat de ofertele de restructurare a creditelor cu scăderea ratei.

Soluţiile au fost diferite de la bancă la bancă, în funcţie de fiecare situaţie în parte. Unele au fost foarte bine primite de clienţii băncilor cu credite în CHF, altele mai puţin. BNR continuă demersurile pentru a încuraja băncile care mai au clienţi cu credite în CHF să găsească, împreună cu aceştia, soluţiile adecvate care să se bazeze pe o împărţire rezonabilă a costurilor ajustării între bancă şi client, fără să afecteze stabilitatea sistemului financiar - bancar şi să nu creeze hazard moral prin inducerea unor aşteptări nerezonabile sau discriminări între debitori. Conform mandatului său, BNR nu poate interveni, însă, în cazuri individuale şi nici nu poate face recomandări particulare".

La rândul lor, reprezentanţii Consiliului Investitorilor Străini subliniază, răspunzând solicitării noastre de a da o replică scrisorii deschise a debitorului, că obiectivul FIC este să contribuie la îmbunătăţirea mediului de afaceri din România, dialogând, în acest sens, cu instituţii şi cu factorii de decizie, şi nu cu persoane fizice.

Conducerea FIC ne-a mai declarat: "Cu toate acestea, invitaţia dumneavoastră de a comenta pe marginea unei scrisori deschise ne oferă ocazia să facem câteva precizări faţă de propunerea legislativă privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite.

În numeroase ocazii, FIC a făcut publică, prin conferinţe sau publicaţii precum Cartea Albă, preocuparea mediului de afaceri pentru un grad mai ridicat de transparenţă, predictibilitate şi consultare în procesul legislativ. Punctele de vedere, chiar şi atunci când au fost exprimate prin viu grai, reprezintă poziţia instituţională a FIC şi nu pot fi atribuite unor persoane sau membri, acest lucru fiind valabil şi pentru propunerea legislativă privind darea în plată.

În acest context, considerăm că proiectul de lege menţionat nu respectă câteva principii de bază, dintre care menţionăm câteva:

- Proiectul de lege nu este susţinut de un studiu de impact. În lipsa acestui studiu nu se pot identifica toate părţile afectate, gradul de afectare al acestora şi nici posibilele necorelări cu prevederile altor legi în vigoare (de exemplu Legea bancară, Legea insolvenţei persoanelor fizice, Codul Civil) sau programe ale autorităţilor (Prima Casă). Realizarea unui studiu de impact pentru o astfel de lege este obligatorie conform Legii 24/2000, iar mediul de afaceri se aşteaptă ca legiuitorii să constituie un exemplu în respectarea legilor pe care tot ei le-au adoptat.

- Proiectul de lege prevede aplicarea sa pentru contracte existente la data adoptării, ceea ce încalcă regulile stabilite prin Codul Civil referitoare la aplicarea legii civile în timp, conform cărora actelor juridice li se aplică legea în vigoare la data încheierii acestora, iar nu o lege apărută ulterior.

- Proiectul de lege preia în mod distorsionat prevederi ale Directivei Europene - 2014/17/EU, pe care o invocă în expunerea de motive şi care permite «darea în plată» doar în baza unei înţelegeri a părţilor şi nu cu caracter obligatoriu pentru una dintre ele. Mai mult, textul Directivei menţionează clar că prevederile sale nu se aplică contractelor de credit existente înainte de 21 martie 2016. Preluarea în legislaţia naţională a unor prevederi contrare legislaţiei europene expune România la o procedură de infringement ale cărei consecinţe financiare ar fi suportate de toţi contribuabilii, fie ei companii sau consumatori.

- Esenţa economică a proiectului intră în contradicţie cu principiile instituite de Codul Civil, generând o situaţie inferioară pentru creditorul cu rang de preferinţă faţă de creditorul chirografar, în total dezacord cu instituţia garantării obligaţiilor.

În opinia FIC, încălcarea unor principii esenţiale pentru statul de drept generează incertitudini asupra mediului economic şi afectează încrederea tuturor investitorilor din economie, români sau străini, indiferent de sectorul în care îşi desfăşoară activitatea. De asemenea, punctele de vedere exprimate de FIC trebuie interpretate ca un demers ce excede apărarea intereselor unui sector de activitate şi se înscriu în misiunea asociaţiei de a susţine şi dezvolta un mediu de afaceri atractiv, care să contribuie la dezvoltarea economică sustenabilă şi la creşterea competitivităţii ţării. De aceea, FIC va continua dialogul cu autorităţile pentru a se asigura că, atât în cazul proiectului de lege privind darea în plată, cât şi al altora, aceste principii vor fi respectate şi corect implementate".

Amintim că, recent, Mihai Bogza a spus că, în timpul crizei, a fost o perioadă de şoc "în care au apărut tot felul de proiecte exotice ce tind să schimbe cu totul creaţiunea bancară", făcând referire în special la iniţiativa legislativă privind darea în plată a locuinţei. Domnia sa a mai spus că, dacă ar fi investitor pe piaţa noastră bancară, s-ar gândi să se retragă.

Redăm, alăturat, integral, cele două scrisori deschise ale lui Ion Robu.

"În atenţia Consiliului Investitorilor Străini (FIC),

Bună ziua,

Mă numesc Ion Robu şi doresc să va adresez 2 întrebări referitoare la problema creditelor în CHF, credite care provoacă mari probleme în rândul debitorilor care le-au contractat, dar şi în rândul operatorilor bancari şi, în general, în activitatea economică, în ultima perioadă.

Motivul pentru care m-am hotărât să vă scriu este legat de dezamăgirea şi neînţelegerea mea faţă de unele acţiuni ale FIC vizavi de problema creditelor CHF în România, faţă de poziţia Consiliului la acţiunile cetăţenilor şi ale politicului referitoare la această problemă socială.

În primul rând, este de neînţeles intervenţia dumneavostră în cazul proiectului de lege privind darea în plată a imobilului, lege care prevede că, odată imobilul intrat în executare silită, proprietarului acestuia i se va stinge datoria către creditor şi nu va mai fi urmărit ulterior spre executare silită, aşa cum se întâmplă în prezent. Legea, propusă de domnul Gheorghe Piperea şi de domnul Daniel Zamfir, este una salutară, în condiţiile în care, în ultima perioadă, s-a creat un dezechilibru major între împrumutaţi şi bănci, evident, în favoarea acestora din urmă. Rolul acestei legi este acela de a proteja debitorul de abuzurile la limita legii sau, mai degrabă, ilegale, săvârşite de firmele de recuperări creanţe. De asemenea, cu siguranţă această lege va reduce drastic activitatea în această zonă gri a economiei, limitând drastic dezvoltarea acestei «ramuri» de activitate (a recuperatorilor) - dacă îmi permiteţi, la fel de «legală şi morală», dar la fel de «productivă», ca a bişniţarilor şi a proxeneţilor.

Aş dori să vă întreb în ce măsură o astfel de lege poate afecta activităţile investitorilor străini în România, astfel încât să interveniţi în Comisia Economică, ameninţând cu scăderea investiţiilor în ţara noastră, dacă această lege va fi votată.

Am remarcat că în Consiliul dumneavoastră se află majoritatea băncilor prezente pe piaţa financiară din România. Ar fi regretabil ca acestea să facă «legea» în cadrul FIC, ţinând cont de faptul că în acest Consiliu sunt prezente companii din majoritatea sectoarelor economice, dar şi de imaginea din ce în ce mai proastă şi acţiunile tot mai abuzive ale băncilor în România în acest moment.

Pe de altă parte, eliberarea debitorilor de sub jugul băncilor ar conduce la refacerea echilibrului financiar al acestora şi, implicit, la creşterea cererii de bunuri/servicii în celelalte sectoare de activitate. Trăim într-o societate de consum, iar banii încasaţi abuziv de bănci se vor îndrepta, în mod firesc, tot către piaţă, într-un mod mult mai echilibrat economic. Astfel, devine absurdă această intervenţie, care nu are acoperire şi raţiuni economice, cu atât mai puţin la nivelul FIC.

În al doilea rând, atrag atenţia în mod deosebit (şi negativ) afirmaţiile domnului Mihai Bogza, referitoare la conflictul tot mai acut debitori-bănci, afirmaţii regretabile, având în vedere că sunt făcute de o persoană care a avut funcţia de vicepreşedinte al Băncii Naţionale Române (participând, în acest fel, în mod direct la situaţia dificilă de pe piaţa financiară actuală - s-au întâmplat foarte multe evenimente nefericite în sectorul bancar în mandatul dânsului: falimente de bănci, înşelătoria FNI etc.), iar în prezent are funcţia de CEO al Bancpost, una din băncile cu cea mai mare expunere în acest conflict.

Având în vedere că Mihai Bogza este membru al Board of Directors în cadrul FIC, aş dori să aflu poziţia FIC vizavi de aceste afirmaţii, unele care pun acest Consiliu într-o lumină foarte proastă şi în opoziţie directă cu debitorii către bănci, în special cei cu credite în CHF. Va asumaţi afirmaţiile şi poziţia domnului Bogza în acest caz sau va deziceţi de ele?

De asemenea, şi domnul Steven Van Groningen, în calitate de preşedinte al Raiffeisen, dar şi în calitate de membru al Board of Directors FIC, a făcut, în ultima perioadă, o serie de afirmaţii şi a întreprins măsuri care nu exprimă sub nicio formă o relaţie corectă şi bazată pe principii economice şi de afaceri între banca pe care o conduce şi clienţii acesteia.

În aceeaşi situaţie se află majoritatea băncilor care figurează în cadrul FIC.

În speranţa faptului că FIC, în calitate de reprezentant al multor companii importante de pe piaţă, marea majoritate având poziţie, imagine şi deschidere către clienţii proprii foarte bune, nu este doar un instrument la îndemâna băncilor - operatori economici aflaţi în cădere liberă, din cauza politicilor frauduloase şi nerespectarea principiilor economice şi a valorilor umane, fiind interesate doar de profitul masiv şi imediat, prin orice mijloace - aştept răspunsul dumneavoastră referitor la întrebările de mai sus.

Cu respect,

Ion Robu"

"În atenţia domnului Florin Georgescu,

Bună ziua,

Mă numesc Ion Robu şi vă scriu din postura complicată a unui «posesor» de credit în franci elveţieni. Spun complicată deoarece, aşa cum cu siguranţă ştiţi, lucrurile au luat o turnură foarte dificilă în acest an pentru noi, debitorii în această monedă.

Domnule Georgescu, mi-am permis să va scriu dumneavoastră pentru că nu prea mai avem cui. Rând pe rând, instituţiile statului, în frunte cu colegii dumneavoastră de la BNR, nu au binevoit a lua nicio măsură pertinentă în această direcţie. Ne-am aşteptat să îşi recunoască partea de vină în generarea acestei situaţii economice nefavorabile. Nu au făcut-o. Ne-am aşteptat să ne ajute cu iniţiative legislative. Nu au făcut-o. Ne-am aşteptat să ne sprijine (în mod real, nu doar declarativ) cu soluţii corecte şi pertinente de rezolvare a problemei, în încercarea de mediere a conflictului dintre noi şi bănci. Nu au făcut-o.

În schimb, dincolo de lipsa de ajutor concret, ne-au acuzat, direct sau voalat, în frunte cu domnul Isărescu, de rea credinţă. Am fost certaţi că nu vrem să ne plătim ratele sau că cerşim ajutor de la stat, deci din banii celorlalţi cetăţeni. Am fost ironizaţi că nu am deschis ochii mari, acum câţiva ani, când am luat aceste credite otrăvite, că nu am avut minimă pricepere financiară şi ne-am încumetat, «uitând» că totul s-a petrecut sub ochii dumnealor, care au tolerat, tacit, desfăşurarea lucrurilor în acest fel. «Uitând» că aceste credite s-au dat în multe ţări din Europa, ţări care iau acum sau au luat măsuri concrete de rezolvare a problemei. «Uitând» că băncile se bucură de privilegii uriaşe în România, în mod nejustificat. Am fost acuzaţi că ne-am luat vile şi că ne-am făcut concedii scumpe cu francii luaţi de la bancă.

Rând pe rând, domnii Isărescu, Cinteză, Gheţea, Olteanu, Vasilescu, Suciu, Lazea şi, mai nou, domnul Bogza au înfierat, cu o aroganţă nejustificată, o categorie de oameni care nu au vrut decât să aibă o viaţă normală, să îşi cumpere o casă, să îşi întemeieze o familie şi să îşi plătească în mod cinstit datoria către bancă. Aceşti oameni încă se străduie din răsputeri să facă aceste lucruri, în pofida abuzurilor la care sunt supuşi din partea băncilor, cu largul concurs al domnilor menţionaţi mai sus şi a politicului, indiferent de culoare (e adevărat, cu unele excepţii). Personal, nu cunosc pe nimeni în rândul împrumutaţilor în CHF care să vrea un singur leu de la stat, în contul datoriei sale. Şi sunt sigur că nu există.

În această desfăşurare complicată a lucrurilor, am observat discreţia dumneavoastră cu privire la acest subiect. Aţi preferat să vă ţineţi departe de el, cel puţin de latura publică a lui. Nu aţi făcut front comun cu colegii dvs, care au «uitat» de ce ocupă funcţiile respective, motiv pentru care vă apreciez.

În acest context, aş vrea să vă cer unele sfaturi despre cum am putea depăşi această problemă. Sincer, nu vă cer o poziţie oficială; aş fi mult mai interesat de o comunicare ca de la om la om, de recomandări din partea unui profesionist care a dovedit pricepere şi echilibru indubitabile în domeniul financiar, atât ca prim-viceguvernator BNR, cât şi ca ministru de finanţe. În opinia mea, sunteţi singurul specialist din BNR care ne poate ajuta. Avem nevoie de ajutorul dumneavoastră! De la colegii dumneavoastră nu mai aşteptăm nimic - asta nu înseamnă că o să uităm comportamentul lor.

Cu respect,

Ion Robu"

Opinia Cititorului ( 10 )

  1. e vorba că ăncepând cu perioada 2007-2008, cei care și-au luat atunci credite in chf plăteau pt un chf1,8-2,2 lei maximu,m iar acum in 2015, acelasi chf a ajuns sa coste peste 4 lei, ceea ce nu e normal absolut deloc, iar statul si bnr ii sfidează pe cei imprumutati, ceea ce nu e normal. deci nu e vorba doar de cresterea aceia din 2015 e vorba de perioada 2007-2008 in care s-au acordat credite in chf

    Dar centrul pentru solutionarea litigiilor dintre clientul neindreptatit si banca autoritara, impus de catre BNR ca o masura obligatorie si care ingradeste dreptul la o justitie libera, are facut un studiu de impact? Sau este impus si acesta? Nu incala dreptul civil? Este constitutional?

    Bine oameni buni, dar ... BNR cine este ???, nu este "BANCA NATIONALA A ROMANIEI, nu apara interesele Romaniei si ale cetatenilor ?, sau este o banca "martiana", sau ... nu stim noi si "smecherii din BNR sunt "angajati pe "neve" si ai unor banci straine ??? !!!.

    cu toate ca imi este sila de voi cei care ati dat fuga la a deveni sclavii bancilor sint silit sa va sustin din toata inima dindu-va un sfat, in cel mai pur spirit democratic (sic)faceti-va partid si numiti-l partidul datornicilor la banci , cum sinteti citeva milioane usor veti avea reprezentanti in parlament, scopul principal este sa nu mai platiti nimic absolut iar justificarea este ca nu este nimeni obligat sa-si distruga viata, familia pentru a plati o datorie, asta reprezinta raspunderea care revine sistemului bancar care a acordat cu atita larghete credite oricui ,scopul profilacatic este ca bancile sa se gindeasca daca mai merita sa mai dea credite in aceste conditii, succes!

    1. Esti prost informat (sau doar), confunzi debitorii in CHF, cateva zeci de mii, cu cei 800.000 de datornici la banci. Nu ai inteles nimic. Scopul primilor este sa-si plateasca datoria, insa contesta modul abuziv in care toate riscurile creditului au fost transferate clientului. Daca vor avea castig de cauza, scopul profilactic va fi atins. Sistemul bancar se va curata de bancile-IFN-uri...

      nu ma intereseaza deloc ce fel de datornici sint fie ei in chf sau orice altceva, scopul oricarui datornic este sa NU-SI mai plateasca nimic sau in orice caz cit mai putin, asta este legea supravietuirii si este o f buna lectie ptr camatari , prea s-au invatat sa vina lumea ca oile sa plateasca fara sa cricneasca , toti datornicii indiferent in ce moneda sint datori trebuie sa se uneasca si sa faca ce am zis ,unitatea inseamna putere

      zici tu ceva, numai ca din 2008 pana acum datoria s-a cam platit. banca insa, doreste sa mai ia de pe client inca de vreo 3 ori pe-atat.

    Pentru tampitii cu exprimari de genul "nu i-a obligat nimeni sa ia credite in CHF", le amintesc ca nu i-a obligat nimeni nici pe cei din clubul Colectiv, dar daca au mers trebuia sa arda de vii???

    Cat de idiot sa fii (tu banca) sa dai un credit neperformant unui recuperator pentru 10% sau chiar 2%, cand ipoteca valoreaza mult mai mult?

    Sau e ceva care imi scapa? 

    1. Asa cum spune mai sus Maria, banca deja si-a recuperat banii. Mai primeste ceva de la recuperator si e supermultumita: poate da alte credite.

      Apoi mai este si bnr care ii cere bancii sa-si "curete" bilantul de credite neperformante.

      In concluzie banca nu e idioata, dar, impreuna cu bnr, asa ii crede pe clienti. 

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Comanda carte
veolia.ro
Apanova
danescu.ro
Mozart
Schlumberger
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

11 Noi. 2024
Euro (EUR)Euro4.9749
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.6601
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.3012
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină6.0080
Gram de aur (XAU)Gram de aur399.7964

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
Mirosul Crăciunului
thediplomat.ro
targuldeturism.ro
fleetconference.ro
gustulitaliei.ro
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb