Conferinţa “Codul insolvenţei 2020”Conferinţa “Codul insolvenţei 2020”

CONSUMATORII AU PLĂTIT DOUĂ MILIARDE DE LEIBonusul pentru cogenerare ne-a adus 27 de centrale noi

ALINA TOMA VEREHA
Ziarul BURSA #Companii #Energie /

Bonusul pentru cogenerare ne-a adus 27 de centrale noi

Investiţiile în domeniu au fost stimulate, dar consumatorii încă mai aşteaptă preţuri competitive pentru energie 

Fiecare consumator de energie din ţara noastră plăteşte, din 2011, o taxă suplimentară numită bonus pentru cogenerarea de înaltă eficienţă. Taxa este aplicată şi exportatorilor de electricitate. Valoarea acestei taxe pe facturi variază în funcţie de consumul de energie şi are ca rol sprijinirea activităţii producţiei de energie în cogenerarea de înaltă eficienţă, nu neapărat realizarea de investiţii în domeniu.

Cogenerarea presupune utilizarea unei tehnologii foarte eficiente prin care se obţine, simultan, energie electrică şi termică. Cogenerarea este încurajată peste tot în Europa datorită eficienţei mari de utilizare a gazului şi altor combustibili - resurse pe cale de epuizare, dar şi datorită emisiilor reduse.

Consumatorii de energie din ţara noastră au achitat, în 2011 şi 2012, circa două miliarde de lei ca să sprijine cogenerarea de înaltă eficienţă. Nu prea este clar cu ce beneficii s-au ales consumatorii de pe urma suportării acestui sprijin.

În acest an, industria a început să "ţipe" că nu mai poate fi competitivă pe piaţa globală din cauza taxelor impuse pentru energia electrică - cota obligatorie de certificate verzi şi bonusul pentru cogenerare. Marii consumatori industriali au solicitat, fără succes, eliminarea bonusului pentru cogenerare.

Teoretic, bonusul trebuie să ne aducă pe piaţă energie la un preţ competitiv şi trebuie să ajute vechile CET-uri să se retehnologizeze (le asigură veniturile necesare derulării investiţiilor). Practic, investiţiile private domină, deocamdată, acest segment de piaţă, în timp ce bătrânele CET-uri sunt în urmă cu modernizările.

Aplicarea schemei de sprijin pentru cogenerare, începând din 2011, a condus la realizarea a 27 de capacităţi noi de înaltă eficienţă, cu o capacitate instalată totală de circa 120 MW, ne-au declarat reprezentanţii ANRE. Acesta este rezultatul achitării, de către toţi consumatorii de energie, a circa două miliarde de lei, în ultimii doi ani.

Bonusul total plătit, anul trecut, centralelor care produc energie electrică şi termică în cogenerare de înaltă eficienţă a fost de 978 milioane lei, potrivit unui raport ANRE. Numărul total de centrale cu unităţi de producere în cogenerare care au beneficiat de bonus pentru anul 2012 a fost de 46, aparţinând de 36 de producători persoane juridice. Suma plătită ca bonus pentru cogenerare în 2012 a fost cu circa 8% mai mare decât valoarea totală achitată în 2011.

Sprijinul pentru cogenerare are caracteristica unui ajutor de operare şi, conform documentelor de aprobare de către Comisia Europeană a Schemei de sprijin, producătorii de energie au dreptul să folosească bonusul pentru susţinerea activităţii de producţie.

Oficialii ANRE ne-au explicat: "Bonusul pentru cogenerare nu substituie efortul de investiţii în surse noi sau retehnologizate de cogenerare, ci doar acoperă diferenţele între cheltuielile şi veniturile realizate de producători în astfel de centrale, în marja unei rate de rentabilitate înainte de impozitare de 9%, luându-se în considerare numai acea parte din energia electrică produsă care îndeplineşte condiţiile de calificare pentru înaltă eficienţă. În CET-urile vechi deţinute de consiliile locale, au fost realizate şi sunt în derulare proiecte investiţii pentru noi capacităţi de producţie de cogenerare. Tehnologiile vizate sunt motoare cu combustie internă, turbină cu gaze cu recuperare de energie termică, ciclu combinat turbină cu gaze şi turbină cu abur. Prin aceste investiţii se urmăreşte creşterea performanţelor CET-urilor".

Bonusul vizează producătorii care deţin instalaţii de cogenerare, care respectă cerinţa privind economisirea de energie primară în comparaţie cu producerea separată, aşa cum a fost stabilit în Directiva şi deciziile Comisiei Europene. Deci beneficiază de sprijin doar energia electrică produsă în cogenerare de înaltă eficienţă. Modul de determinare a energiei electrice produse în cogenerare de înaltă eficienţă este cuprins într-un regulament de calificare a producţiei, aprobat printr-un Ordin a preşedintelui ANRE din 2010.

Reprezentanţii ANRE ne-au explicat: "De exemplu, pentru ca energia electrică produsă în unităţi mai mari de 1 MW să fie considerată de înaltă eficienţă, procesul trebuie să conducă la economii de energie primară de cel puţin 10% faţă de producerea aceloraşi cantităţi de energie în unităţi de producere separată a energiei electrice, respectiv termice. Suplimentar, configuraţiile care au în componenţă unităţi de cogenerare cu o capacitate electrică instalată mai mare de 25 MWe trebuie să îndeplinească şi condiţia ca eficienţa globală a producţiei de energie electrică şi energie termică utilă în cogenerare de înaltă eficienţă să fie mai mare de 70%. Astfel, bonusul se acordă în concordanţă cu performanţele realizate de fiecare producător în parte, pe baza datelor de exploatare raportate şi a algoritmului de calcul, în acord cu prevederile legale care transpun legislaţia europeană".

ANRE monitorizează eficienţa CET-urilor şi realizează analize anuale de supracompensare pe baza costurilor şi a veniturilor aferente producerii energiei electrice şi termice în cogenerare de înaltă eficienţă estimate pentru anul următor. În scopul evitării supracompensării, valoarea bonusului acordat poate fi inferioară valorii bonusului de referinţă. Începând cu anul 2014, ANRE analizează anual, la nivelul fiecărui beneficiar, dacă ajutorul acordat anterior a condus la supracompensare, stabileşte suma respectivă şi solicită returnarea acesteia.

Energia electrică produsă în cogenerare de înaltă eficienţă se comercializează de regulă pe piaţa concurenţială, dar există posiblitatea comercializării prin contracte reglementate, în limita cererii de energie, conform reglementărilor ANRE.

Preţul de vânzare al energiei electrice produse în cogenerare de înaltă eficientă, prin contracte reglementate, este stabilit anual prin ordin al preşedintelui ANRE, la nivelul a 90% din preţul mediu de tranzacţionare a energiei electrice realizat în anul anterior pe piaţa spot (PZU).

Preţurile reglementate pentru energia electrică pentru fiecare producător în cogenerare de înaltă eficienţă sunt diferenţiate în preţuri reglementate pentru energia electrică vândută în orele de zi, respectiv în orele de noapte şi se stabilesc pe baza preţului de referinţă pentru energia electrică.

Pentru anul 2011, preţul de referinţă pentru energia electrică a fost de 170,62 lei/MWh, iar pentru anul 2012 - 172 lei/MWh. Pentru acest an, preţul a fost stabilit la 189 lei/MWh.

Preţul de referinţă pentru energia termică produsă şi livrată din centralele de cogenerare de înaltă eficienţă este stabilit pentru trei tipuri de combustibili: solid, gaze naturale livrate din reţeaua de transport şi gaze naturale livrate din reţeaua de distribuţie. Aceste preţuri se ajustează anual în funcţie de variaţia preţului combustibilului, de preţul certificatelor de emisii şi de indicele de inflaţie.

Sprijinul pentru cogenerare are caracteristica unui ajutor de operare şi, conform documentelor de aprobare de către Comisia Europeană a Schemei de sprijin, producătorii de energie au dreptul să folosească bonusul pentru susţinerea activităţii de producţie. Bonusul pentru cogenerare nu substituie efortul de investiţii în surse noi sau retehnologizate de cogenerare, ci doar acoperă diferenţele între cheltuielile şi veniturile realizate de producători în astfel de centrale.

Suma facturată consumatorilor în primul trimestru al acestui an pentru bonusul pe cogenerare a fost de 260 milioane lei, cu 17% mai mare decât în perioada similară din 2012.

Anul trecut, cea mai mare sumă din bonus a fost încasată de Electrocentrale Bucureşti (388,7 milioane lei), urmată de CET Govora (59,3 milioane lei), Romag-Termo (55,4 milioane lei) şi Dalkia Termo Prahova (53 milioane lei).

Bonusurile unitare în anul 2012 aferente anului al doilea de acordare au fost de 150,95 lei/MWh pentru centrale care utilizează preponderent gaz natural din reţeaua de transport; 160,75 lei/MWh pentru centrale care utilizează preponderent gaz natural din reţeaua de distribuţie; 169,3 lei/MWh pentru centrale care utilizează preponderent combustibil solid.

Bonusurile unitare în trimestrul I 2013 (aferente anului al treilea de acordare) au fost de 180,72 lei/MWh pentru centrale care utilizează preponderent gaz natural din reţeaua de transport; 198,50 lei/MWh pentru centrale care utilizează preponderent gaz natural din reţeaua de distribuţie; 190,37 lei/MWh pentru centrale care utilizează preponderent combustibil solid.

Pentru fiecare producător, bonusul are, în principiu, valori descrescătoare, începând cu primul an de acordare până în ultimul an de acordare (maxim 11 ani, cel mai târziu 2023), având în vedere descreşterea valorii anuale a rentabilităţii bazei reglementate a activelor, calculată ca produs dintre rata reglementată a rentabilităţii (9%) şi baza reglementată a activelor centralei echivalente aferentă fiecărui an, aceasta reducându-se pe măsura amortizării investiţiei. De aceea, bonusul acordat unor producători funcţionând pe acelaşi tip de combustibil poate fi diferit ca urmare a situării acestora în ani diferiţi din punct de vedere al perioadei de acordare a schemei.

Opinia Cititorului

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatTMPS