DIKE

Cultura poate fi sursa şi baza întregii evoluţii umane

A consemnat Adelina Toader
Ziarul BURSA #Internaţional /

Cultura poate fi sursa şi baza întregii evoluţii umane

(Interviu cu Parvin Neginraz, consilier cultural în cadrul Ambasadei Republicii Islamice Iran)

Dacă la începutul erei industrial şi modern banii, bogăţia, puterea economică şi militară au devenit factorul determinant al destinului uman, astăzi lucrurile s-au schimbat iar forţa şi aurul nu mai sunt folosite pentru crearea unei hărţi fundamentale, în schimb cul­tura poate fi sursa şi baza întregii evoluţii umane, consideră Parvin Neginraz, consilier cultural în cadrul Ambasadei Republicii Islamice Iran.

Domnia sa ne-a acordat un interviu în care ne-a vorbit despre importanţa culturii, despre cultura iraniană şi caracteristicile acesteia.

Reporter: Care credeţi că este, astăzi, locul culturii în lume?

Parvin Neginraz: Cu mult timp în urmă, în epoca agriculturii, sursa puterii şi a mişcării era "forţa fizică şi forţa braţelor". Cu toate acestea, la începutul erei industriale şi moderne, "banii, bogăţia, puterea economică şi militară" au devenit factorul determinant al destinului uman. În lumea actuală, forţa sau aurul nu mai sunt folosite pentru crearea unei hărţi fundamentale şi, în schimb, ceea ce poate fi sursa şi baza întregii evoluţii umane este "cultura".

Cultura este un set de obiceiuri, tradiţii, norme, credinţe, etică, ideologie, tehnologie şi comportamente pe care le învăţăm şi le practicăm în societate. Este ceea ce transmitem oral, în scris sau sub formă de valori altora sau generaţiei următoare, iar aceste comportamente sociale sunt dobândite şi nu înnăscute.

În acest sens, se crede că una dintre cele mai durabile şi influente culturi din istorie este cea iraniană. Antichitatea şi originalitatea acestei culturi, pe de o parte, şi bogăţia şi frumuseţea preluate din învăţăturile cereşti ale Islamului, pe de altă parte, au adus o moştenire preţioasă pe acest pământ.

Reporter: Care sunt caracteristicile culturii iraniene?

Parvin Neginraz: Cultura are un sens general; prin urmare, cultura iraniană include şi obiceiuri, etică, artă, religie etc. şi poate că fiecare dintre aceste domenii are propriile sale caracteristici că studiul tuturor acestora este dincolo de sfera acestui discurs; deci, ne vom referi la cele mai importante caracteristici ale culturii iraniene, în general.

1.Împletirea sa cu religia: una dintre trăsăturile proeminente ale culturii iraniene este aceea că este asociată cu spiritul religios. Această caracteristică culturală pe care o vedem de-a lungul istoriei Iranului i-a determinat pe iranieni să primească religia islamului. De aceea, religia Islamului s-a infiltrat în toate aspectele vieţii iraniene. Shahid Motahhari a spus în această privinţă: "De la începutul perioadei achemenide, când Iranul actual, plus părţi din ţările vecine, a intrat sub un singur comandament, au trecut aproape 2500 de ani. Din aceste 25 de secole, aproape 14 am trait în Islam şi această religie a intrat în textul vieţii noastre şi a făcut parte din viaţa noastră. Cu riturile acestei religii ne-am crescut copiii, am trăit, ne-am închinat la Dumnezeu, şi ne-am îngropat morţii ... Şi istoria noastră, literatura noastră, politica noastră, judecata noastră, cultura şi civilizaţia noastră, afacerile noastre sociale şi, în cele din urmă, tot ce ne aparţine au fost asociate cu această religie".

Prin urmare, a avea această viziune religioasă specifică şi mai ales islamică este una dintre caracteristicile principale ale culturii iraniene: "Această cultură islamică şi monoteistă i-a instruit pe eroi şi martiri şi a lăsat amintiri şi epopei".

2.Căutarea omului perfect şi calea către ideea şi idealul transcendent: acest subiect este una dintre caracteristicile culturii iraniene din toate epocile. Se poate interpreta din acest unghi că iranienii apelează la pragul sfânt al Sfântului Profet (PBUH) şi fac din familia sa nobilă modelul lor.

3.Legătura sa cu spiritualitatea: Seddiq Isa a afirmat în cartea "Istoria culturii iraniene": "Aceasta arată că, în ciuda revoltelor şi a vărsării de sânge şi a invaziei inamicilor şi a triburilor sălbatice şi a dominaţiei străinilor asupra Iranului, civilizaţia noastră spirituală şi cultura naţională au o legătură specială, iar această legătură nu se limitează la o anumită perioadă şi epocă, ci la toate perioadele şi au o legătură completă înainte de Islam şi după Islam".

4.Împletirea sa cu ştiinţa şi arta: această caracteristică a făcut celebri oamenii de ştiinţă, artiştii şi scriitorii iranieni şi nu a neglijat dobândirea culturii vecinilor şi a altor naţiuni civilizate, adăugând la cunoştinţele şi arta lor de pretutindeni. Shahid Motahhari a spus în acest sens: "După cum mărturiseşte istoria, noi, iranienii, am avut uneori relaţii prietenoase şi alteori neprietenoase cu diferite grupuri etnice şi naţiuni ale lumii în timpul miilor noastre de ani de viaţă, din cauza factorilor istorici. O serie de gânduri şi idei ne-au influenţat, ca urmare a conexiunilor noastre cu ceilalţi, la fel cum am influenţat în schimb gândurile şi ideile altora. Indiferent de paşii etniei şi naţionalităţii altora, am rezistat şi nu am fost digeraţi de naţionalitatea altora; şi, deşi ne pasionează propria noastră naţionalitate, această dragoste nu a fost părtinitoare sau orbă şi nu a provocat o orbire interioară şi nici nu ne-a ţinut departe de adevăr, nu ne-a luat facultatea de a raţiona între bine şi rău şi nu a creat în noi nicio încăpăţânare sau duşmănie faţă de adevăr".

5.Abordarea etică a societăţii şi a fiinţelor umane: în numeroase oraşe din Iran, creştinii, zoroastrienii, creştinii, evreii, şiiţii, sunniţii şi aşa mai departe au trăit împreună de sute de ani înainte de înfiinţarea organizaţiei pentru drepturile omului. Niciodată în cultura iraniană oamenii nu şi-au scos sabia împotriva compatrioţilor lor, deoarece religia lor nu era aceeaşi. Bătăliile religioase nu au avut loc niciodată în Iran şi zeci de religii şi credinţe diferite au trăit cot la cot de mii de ani. Această problemă era şi este încă obişnuită printre arabi şi chiar europeni înainte de Renaştere. Dacă uneori se vede discriminarea religioasă, aceasta este rezultatul unor guverne care nu s-au bazat pe cultura iraniană.

Abordarea etică a societăţii, tratamentul moral al lumii, tratamentul moral al fiinţelor umane, tratamentul moral al naturii, respectul faţă de apă, vânt, sol şi foc şi transformarea eticii în baza tuturor relaţiilor individuale şi colective, empatie, bunăvoinţă, iubire şi afecţiune, anti-opresiune şi dreptate, credinţă şi monoteism, artă şi muzică bogate, unitate, respect pentru credinţe şi dialecte, apărarea ţării şi patriotismul, importanţa progresului, ştiinţei, cunoaşterii şi educaţiei, ajutorarea şi hrănirea săracilor, caritate iar iertarea sunt trăsături inerente şi fundamentale ale culturii iraniene. A face bine şi antropocentrismul sunt, de asemenea, cele mai veşnice caracteristici ale naţiunii iraniene.

Potrivit unui studiu din domeniul culturii naţionale realizat de dr. Manouchehr Mohseni, profesor de sociologie, iranienii au propriile lor elemente culturale care provin dintr-o istorie tumultuoasă şi o lungă istorie a civilizaţiei. Cele două elemente ale culturii occidentale şi islamice au influenţat în confruntarea reciprocă în cultura iraniană. O trăsătură distinctivă a culturii iraniene de-a lungul istoriei este absorbţia sa culturală, cu alte cuvinte, acceptabilitatea sa culturală. Iranienii au reuşit întotdeauna să obţină tot ce este mai bun în domeniul culturii de oriunde a fost şi să-şi absoarbă cultura populară. În acelaşi timp, această cultură a avut un fel de capacitate de rezistenţă culturală conştientă împotriva elementelor impuse şi a reuşit să-şi menţină principiile culturale împotriva elementelor eterogene ale culturii dominante prin crearea de noi valori. Exemple de astfel de capacităţi au fost prevalenţa misticismului, tradiţia ayari (cavalerie), tradiţia eroismului şi anti-literatură în timpul dominaţiei puterilor străine dure asupra Iranului. Se poate spune că principala trăsătură a culturii iraniene a fost păstrarea esenţei culturii şi analiza elementelor străine.

În exprimarea studiilor legate de religiozitate, s-a constatat că nivelul religiozităţii este ridicat în rândul iranienilor, iar apariţia socială a acestei religiozităţi este semnificativă. Observaţiile arată că mulţi oameni a căror apariţie nu corespunde aşteptărilor societăţii din punct de vedere religios, participă în continuare alături de cealaltă la manifestările credinţei religioase, cum ar fi pelerinajul, ceremoniile de doliu religios, rugăciunile Eid al-Fitr, ceremoniile Tasua şi Ashura, Noaptea Qadr şi aşa mai departe. În realitate, avem o religie ale cărei efecte sunt adânc înrădăcinate în personalitatea oamenilor şi a societăţii şi au devenit inseparabile de ea.

Reporter: Ce influenţă a avut Islamul asupra culturii iraniene?

Parvin Neginraz: Cultura este un ansamblu de etică, credinţe, norme, tradiţii, religie, ideologie şi tot ceea ce omul dobândeşte în viaţa socială şi o face în mod repetat şi o transmite din generaţie în generaţie. Dar mijloacele de transmitere a culturii sunt diferite de fiecare dată. În unele perioade este transmisă prin vorbire şi prin comunicare faţă în faţă, uneori în scris şi alteori în forme vizuale prin capodopere arhitecturale, artistice şi literare, precum şi tipare religioase. În Islam, modelele culturale religioase nu sunt sinonime cu ascetismul, izolarea, abandonul şi monahismul, dar un credincios încearcă să câştige o existenţă legală în direcţia înălţării culturale şi a credinţelor sociale. Potrivit unui studiu al Consiliului Suprem al Revoluţiei Culturale din Iran, factorii şi motivaţiile culturale care creează dezvoltarea culturală în Islam şi contribuie la realizarea acesteia sunt, după cum urmează:

- Încurajarea muncii şi a producţiei în Islam;

- Credinţa în legătura dintre materialitate şi spiritualitate;

- Invită în numele Islamului la podoabe, frumuseţe şi lux;

- Sfătuirea musulmanilor să locuiască şi să lucreze teritoriul;

- Abţinerea de la extravaganţă şi risipă;

- Condamnarea sărăciei financiare;

- Lupta împotriva superstiţiilor;

- Invitarea la sărbători;

- A face din înţelepciunea umană un criteriu;

- Apel în numele Islamului către ştiinţă, tehnologie şi industrie;

- Încurajarea metodelor experimentale;

- Respectarea ordinii şi planificării în toate problemele;

- Invitarea la munca grea;

- Invitarea musulmanilor la un spirit de adaptare creativă faţă de ceilalţi;

- Credinţa în comunitatea statistică;

- Flexibilitatea jurisprudenţei către dezvoltare;

- Credinţa musulmanilor în putere şi demnitate;

- Existenţa altor elemente favorabile în cultura islamică, cum ar fi apărarea drepturilor, libertăţilor, justiţiei, egalităţii, păcii şi coexistenţei.

În cele din urmă, ceea ce se poate pretinde cu îndrăzneală este prospeţimea, amplitudinea, frumuseţea şi sensibilitatea culturii iraniano-islamice, departe de orice prejudecată de a fi cetăţean iranian. Multe ţări ale lumii au cultură islamică, dar nu au alături istoria strălucitoare a culturii iraniene originale şi există multe ţări care au o cultură antică, dar nu beneficiază de resursele bogate şi cereşti ale Islamului şi prin urmare, noi iranienii ştim cu adevărat să apreciem această cultură unică.

Reporter: Vă mulţumesc!

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

DIKE

Supliment dedicat activităţii de drept
DTLAWYERS
BTPay
elco

Curs valutar BNR

04 Dec. 2020
Euro (EUR)Euro4.8725
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.0024
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.4931
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.3819
Gram de aur (XAU)Gram de aur236.6932

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cramele Cotnari
Aratoys
hygienium.com
Boromir
Erfi
Cotaţii Emitenţi BVBCotaţii fonduri mutuale

ENGLISH SECTION

more articles

Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatservicii curatenie