English
Deficitul bugetar de peste 9% din PIB nu este o surpriză şi a fost rezultatul direct al deciziilor politico-electorale din 2023- 2024, de la măriri salariale la noi scutiri fiscale. Faţă de situaţia din 2008-2009, nu doar că toată clasa politică a ştiut şi a preferat mai degrabă să eludeze subiectul, dar de data aceasta şi societatea era în cunoştinţă de cauză.
Austeritatea ce urmează să fie pusă în aplicare nu este rezultatul vreunui acord democratic privind direcţia reformelor, ci o impunere unilaterală, justificată post-factum printr-o naraţiune convenabilă. În locul unei asumări reale a deciziilor, ni se oferă o explicaţie tautologică, şi anume că măsurile sunt inevitabile pentru că altă cale nu există. În acest fel, prezentul devine doar scena unei corecţii morale administrate retroactiv, iar guvernanţii de azi se prezintă ca simpli executanţi ai unei logici economice obiective, nu ca autori ai unei opţiuni politice deliberate.
După ce a fost înlăturat riscul ca extrema dreaptă să ajungă la Cotroceni, într-un context fiscal exploziv, noul guvern condus de Ilie Bolojan a ales soluţia unei consolidări bugetare impusă de sus. Dacă alegerile prezidenţiale au fost câştigate de Nicuşor Dan cu o platformă minimală, dar raţională, gravitând în jurul unor teme pivotale precum deschiderea pro-europeană, disciplină fiscală, statul eficient şi anticorupţia administrativă, puterea reală s-a coagulat, în schimb, în jurul premierului Ilie Bolojan, susţinut de un bloc politic heteroclit format din PNL-PSD-UDMR-USR. Versiunea românească a „managerului autoritar”, eficient, inflexibil, opac, Ilie Bolojan pare centrat doar pe ideea de a pune ordine în administraţie, refuză să abordeze temele incomode de la echitatea fiscală la marile probleme societale.
În locul unei reforme fiscale echitabile, guvernul condus de Ilie Bolojan privilegiază o abordare tehnocratică a consolidării bugetare cu tăieri proporţionale ale cheltuielilor, în special în zona investiţiilor locale şi a programelor sociale, restructurări administrative rapide, fără un dialog real cu partenerii sociali, şi conturarea unui nou cadru legislativ bugetar care ar putea reduce gradul de transparenţă şi control public asupra priorităţilor.
În paralel, măsurile cu potenţial real de corecţie - precum introducerea unei impozitări progresive, revizuirea facilităţilor fiscale selective sau taxarea adecvată a marilor proprietăţi - sunt în continuare amânate. Raţiunea pare a fi una politică, şi anume de a se evita decizii care ar putea afecta grupurile cu influenţă economică sau electorală, în favoarea unor soluţii care distribuie costul ajustării într-un mod generalizat, dar inechitabil.
Noul preşedinte Nicuşor Dan, deşi conştient de dezechilibru, nu are instrumentele politice pentru a forţa o reformă fiscală echitabilă. Iar discursul său de „eficienţă matematică” riscă să fie folosit de guvern pentru a justifica măsuri brutale, dar simplificatoare.
Între timp, avertismentele externe se înmulţesc, sugerându-se că, fără o corecţie fiscală credibilă şi justă, România riscă să repete traiectoria Greciei din 2010, dar nu prin nivelul datoriei, ci datorită pierderii treptate a încrederii, a suveranităţii fiscale şi a capacităţii de decizie internă.
Desigur, România din 2025 nu este Grecia din 2010. Datoria publică este încă sub pragul de 60% din PIB, (în Grecia era de 145%), moneda naţională oferă o minimă flexibilitate de ajustare, iar accesul la fonduri europene - inclusiv din PNRR - continuă să funcţioneze ca o ancoră de stabilitate macroeconomică. Spre deosebire de Grecia, România nu s-a confruntat cu o pierdere bruscă a accesului la pieţele financiare, nici cu o explozie a costului datoriei suverane.
Şi totuşi, pericolul nu vine doar din statistici, ci din politică. România riscă o spirală similară cu cea grecească nu din cauza mărimii datoriei publice, ci printr-o combinaţie toxică de negare sistematică a realităţii fiscale, de decizii impuse fără consultare democratică, de evitare a echităţii în numele „eficienţei” şi mai ales de incapacitatea cronică a clasei politice de a construi un consens reformist autentic.
În loc să gestioneze lucid efectele unui război hibrid dus împotriva statului român de către un inamic strategic, guvernanţii par tentaţi să deschidă un front intern - unul fiscal, social, politic şi simbolic - în care costurile crizei sunt distribuite inechitabil, iar vocile critice sunt marginalizate sau discreditate. Această redirecţionare a tensiunii publice dinspre ameninţarea externă către conflictul intern creează un teren ideal pentru radicalizare şi oferă extremei drepte cu agendă pro-rusă o oportunitate istorică de legitimare.
În loc să fortifice democraţia într-un moment de vulnerabilitate geopolitică, actuala guvernare pare să alimenteze un climat de tensiune socială şi delegitimare democratică care va fi exploatat de aceia care nu vor reformă, ci dezinformare şi revizuire autoritară a ordinii existente.
În acest cadru, dacă reformele fiscale continuă să fie amânate, iar ajustarea se face pe seama celor fără influenţă, România ar putea ajunge nu într-o criză economică de tip grecesc, ci într-o criză politică şi instituţională, în care pierderea controlului asupra propriilor politici devine inevitabilă. Exact ca în Grecia, deciziile ar putea fi, în final, impuse din afară - cu costuri sociale şi democratice mult mai mari decât cele care ar fi fost necesare pentru o reformă internă lucidă şi negociată.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 08.07.2025, 07:29)
reformă internă lucidă şi negociată?
Cu Bolojan? :))))))
1.1. O glumă (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de Dantes în data de 08.07.2025, 12:35)
Toate vechi si noi is toate sau, invers. Șmecherii (adică politicienii) imprumuta si fura ( chiar dacă din banii împrumutați i-au cumpărat pe români, tot furt este) iar "plebea - prostimea plătește, ca la arenele române antice, în loc de pâine, le-au aruncat românilor catova lei. Prostimea plătește, de ce trebuie "alte legi pentru smecherii ( politicieni, marii directori si funcționari care se scaldă în lux) ?, la ...anul !!!iar pentru plebe NU !. Cum au elevii burse fără număr care trebuie tăiate iar subvențiile pentru partide care au crescut de vreo 13 ori, despre care dl Bolojan tace mâlc , nu trebuie "subțiate " , mda, ne întoarcem, PLEBEA plătește ca ii mai simplu si ușor, politicienii si Șmecherii sunt frații de cruce ai d-lui Bolojan si "corb la corb nu-și scot ochii", asta-i România !.
1.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 08.07.2025, 18:05)
Aproape toata imputiciunea asta vine e la PSD. partidul care a dat ... datorii la toti prostii din Romania. Intre timp, unii dintre prosti au gasit alt PSD care le da. Se numeste AUR sau POT.
10.000€/lună ia șeful unei companii din energie. Trecut pe la Universitatea Spiru Haret și Bioterra
Sorin Chiriță, director la Societatea de Administrare a Participaţiilor în Energie, a avut venituri lunare de 10.000€ anul trecut. A fost city manager al Bucureștiului în mandatul Gabrielei Firea. A urmat cursuri și la Universitatea Spiru Haret, considerată „fabrică de diplome”.
Sorin Chiriță a lucrat doar la stat. În timp ce lucra la stat a făcut 3 facultăți și 3 masterate.
La Spiru Haret, considerată fabrică de diplome, a făcut Facultatea de Sociologie - Psihologie.
Are și un master în Management Performant în Alimentație Publică, Agroturism și Protecția Consumatorului la Universitatea Bioterra.
Chiriță are toate atributele pentru a fi pe „lista neagră” a lui Bolojan, cel care a promis curățenie în instituțiile de stat.
Austeritatea a început cu înghețarea salariilor și pensiilor. A fost plafonat sporul pentru condiții vătămătoare de muncă, iar pensionarii vor plăti CASS la pensii de peste 3.000 de lei.
10.000€/lună pentru un director dintr-o companie din energie numit acum 2 luni. Ia bani din 6 surse
Bolojan a promis că în pachetul al doilea al măsurilor de austeritate va tăia din banii pe care îi câștigă șefii din companiile de stat.
Unul din șefii care ar trebui vizați de măsurile viitoare ale lui Bolojan este Sorin Chiriță, cel care face parte din conducerea executivă a Societăţii de Administrare a Participaţiilor în Energie (SAPE).
În luna mai, Chiriță a fost numit director interimar după ce Bogdan Stănescu, care a ocupat funcţia de preşedinte al Directoratului SAPE din septembrie 2018, a fost revocat, alături de Luiza Marian, membru al Directoratului. Sursa AICI
Newsweek a scris, duminică, în exclusivitate că Luiza Marian a câștigat lunar 63.000 de lei, din mai multe surse. Ea a câștigat de la compania de stat Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie S.A. într-un singur an suma de 563.631 lei.
Sorin Chiriță a condus Bucureștiul, acum se pricepe la energie
Sorin Chiriță conduce Societatea de Administrare a Participaţiilor în Energie. Ministrul Bogdan Ivan a acuzat că la această societate se dă spor de 10% doar pentru că e o femeie în conducerea societății.
97.000 lei ADR SE, Brăila Constanța
9.000 lei Camera de Comerț Industrie și navigație Constanța, Contracte de antrepriză pentru servicii
intelectuale
144.940 lei ELECTROCENTRALE GRUP SA, București
4700 lei Fundația Maria, București
264.066 lei SOCIETATEA DE ADMINISTRARE A PARTICIPAȚIILOR ÎN ENERGIE SA, București, Membru Directorat
53.752 lei Fiatest SRL, București, CIM cu normă redusă 4 ore pe zi - durată determinată cu repartizarea timpului de
muncă inegală, manager proiect formare profesională a adulțilorrin Chiriță a avut, în 2024, următoarele venituri:
Ce îl recomandă pe Chiriță să fie plătit din 6 surse?
Sorin Chiriță a devenit cunoscut când a fost numit Administrator Public (City Manager) al Municipiului București, funcție pe care a ocupat-o între 2017 și 2020.
A fost doi ani consultant la Banca Mondială, între 2021 și 2023. În aceeași perioadă figurează și ca angajat la Asociația pentru Dezvoltare Regionlă și Politici Europene.
Din martie 2024 este în directoratul Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie S.A. Suma de 264.000 lei, care apare în declarație de avere, cuprinde doar 10 luni de muncă.
Din CV-ul lui Chiriță reiese că, după liceu, a făcut Școala Postliceală de Cooperație (1997-1999).
Are Licență obținută la Universitatea din Oradea, Facultatea de Științe Economice.
A făcut un master la Universitatea “Dunărea de Jos“ din Galați, Facultatea de Științe Economice.
Are un master și la Universitatea “Andrei Șaguna“ din Constanța, Facultatea de Drept și Științe Administrative.
A terminat la Universitatea “Spiru Haret” din București, Facultatea de Sociologie - Psihologie
Are și un master în „Management Performant în Alimentație Publică, Agroturism și Protecția Consumatorului” la Univeristatea Bioterra, una din cele mai slabe universități din România.
A făcut și Facultatea de drept la Universitatea Danubius din Galați, asta după ce a terminat masterul.
Toate școlile de mai sus au fost terminate în timp ce avea slujbe cu normă întreagă. Chiriță a lucrat doar la stat:
Compania Municipală Energetica București SA
Regia Autonomă de Distribuție a Energiei Termice București – RADET
Agenția pentru Dezvoltare Regională a Regiunii de Dezvoltare Sud-Est
Institutul pentru Dezvoltarea Resurselor Umane
1.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 08.07.2025, 18:32)
63.000 lei/lună pentru șefa din Societatea Participațiilor în Energie. Are o Tesla și 3 apartamente
63.000 lei/lună a câștigat șefa de serviciu din Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie. Luiza Marian a fost și membru în directoratul acestei companii de stat. Ia bani de la alte 2 companii, unde e în consiliul de administrație. Are o Tesla și 3 apartamente.
Compania se ocupă de „Monitorizarea modului de îndeplinire a obligațiilor rezultate din contractele de privatizare încheiate de Electrica S.A., cu privire la filialele de furnizare și distribuție de energie electrică privatizate, precum și a tuturor acordurilor încheiate de Electrica S.A. în legatura cu contractele de privatizare”
Potrivit declarației de avere depusă zilele trecute, Marian Luiza a fost în directoratul Societății de Administrare a Participațiilor în Energie S.A. Ea figurează și ca angajată șef serviciu în cadrul acestei companii.
Ea mai câștigă bani de la alte două societăți așa cum se vede mai jos. Declarația a fost depusă în iunie 2025.
Ea a câștigat de la compania de stat Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie S.A. într-un singur an suma de 563.631 RON
Marian Luiza este în Condiliul de Administrație al Titan Power SA de unde câștigă suma de 136.915 RON.
Ea mai este membru în Comitetul de Inițiere al Investițiilor de unde ia 55307 RON.
În total, Marian Luiza a câștigat, într-un an, suma de 758.853 lei.
Lunar, de la 3 companii, a încasat suma de 63.300 de lei.
Marian Luiza are 1.000.000 lei plasați în diverse acțiuni.
În 2023, și-a luat o Tesla. Mai are 3 apartamente, toate din 2019 încoace.
Soțul e angajat tot la stat.
1.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.3)
(mesaj trimis de anonim în data de 08.07.2025, 18:39)
mulgaraie de bani din 3-4 salarii babane concomitente, de parca ar lucra 32 de ore din 24.plus 10% din orice licitatie.
plus toate neamurile si amantele bagate tot in pozitii caldute si bine platite de la buget.
si iaca asa devii baron local in Romania. fraierii platesc taxe.
1.5. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 08.07.2025, 18:51)
V-ati obisnuit sa dati vina pe psd. Deschideti ochii. Ciolacu e un colacar (n-am zis cocalar), copil micut pe langa gheneralu literat. Doar un exemplu.
1.6. analiză critică (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 08.07.2025, 20:48)
Adoptarea de către Comisia Europeană, la 23 iunie 2025, a propunerii revizuite de Recomandare a Consiliului privind încetarea situației de deficit excesiv în România, deși formal respectă cadrul juridic european (art. 126(7) TFUE), ridică mai multe semne de întrebare din punctul de vedere al echilibrului între disciplina fiscală și sustenabilitatea socială. O analiză critică a deciziei relevă următoarele puncte esențiale:
1. Critica fundamentală: mecanismele fiscale europene sunt contabile, nu umane
Criteriile de la Maastricht, în special cel privind un deficit bugetar sub 3% din PIB și o datorie publică sub 60%, sunt norme tehnocrate, construite în anii ’90, într-un alt context economic și geopolitic. Ele:
•Nu iau în calcul nivelul real de dezvoltare al statelor membre;
•Nu măsoară nivelul de trai, sărăcia, inegalitatea sau gradul de acces la servicii publice;
•Ignoră complet indicatori precum fericirea cetățenilor, calitatea vieții, coeziunea socială, stabilitatea socială.
Aceste criterii pot funcționa bine în economii mature și stabile (precum Germania sau Țările de Jos), dar devin nocive sau regresive când sunt aplicate mecanic unor economii aflate în proces de recuperare precum România.
2. Efectele potențial negative ale ajustării bugetare stricte
O ajustare bazată exclusiv pe frânarea cheltuielilor publice riscă să:
•Slăbească serviciile publice (sănătate, educație, infrastructură socială);
•Înghețe salariile și pensiile în termeni reali, afectând milioane de cetățeni;
•Limiteze investițiile în dezvoltare și reducerea decalajelor regionale;
•Crească tensiunile sociale și radicalizarea politică în rândul celor care nu simt „beneficiile stabilității fiscale”.
Astfel, un proces de consolidare fiscală prea dur poate agrava exact dezechilibrele pe care UE susține că vrea să le corecteze: fragmentarea, lipsa de coeziune, polarizarea economică.
3. O viziune alternativă: bugetul public ca instrument de bunăstare, nu doar de echilibru
Un stat nu este o corporație care urmărește profit și echilibru contabil. Bugetul public este un instrument politic și social, menit să:
•Susțină coeziunea și echitatea;
•Corecteze inegalități istorice sau structurale;
•Investească în capital uman și capital public;
•Garanteze un minim de demnitate economică pentru toți cetățenii, nu doar pentru cei care „produc PIB”.
Astfel, o abordare economică sustenabilă nu trebuie să fie strict orientată spre „disciplină fiscală”, ci trebuie să echilibreze:
???? Responsabilitatea bugetară, cu
???? Investiția în bunăstare, și Protecția socială.
4. O critică morală și politică: Cine plătește prețul ajustării?
Ajustările bugetare de tip Maastricht nu afectează în mod egal toate categoriile sociale. În practică, ele tind să:
•Protejeze capitalul și marile interese economice, care beneficiază oricum de regimuri fiscale favorabile;
•Împovăreze clasa de mijloc și categoriile vulnerabile, prin:
oReduceri de beneficii;
oLipsă de investiții în locuri de muncă de calitate;
oCreșteri indirecte de taxe sau contribuții.
În esență, se cere solidaritate de jos în sus, fără o discuție reală despre redistribuirea echitabilă a poverii fiscale sau despre justiția socială.
5. Critica conceptuală: unde e „fericirea cetățeanului european”?
UE are o strategie numită Economie în serviciul oamenilor și promovează obiectivele de dezvoltare durabilă (SDG), care includ:
•Reducerea sărăciei;
•Accesul la educație, sănătate și locuire decentă;
•Reducerea inegalităților;
•Stabili tate și satisfacție în viața personală și profesională.
Dar în practică, când vine vorba de politica fiscală, se aplică doar o logică restrictivă, contabilă, inflexibilă. Nu există indicatori de fericire, echitate sau bunăstare în procedura de deficit excesiv.
1.7. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.6)
(mesaj trimis de anonim în data de 08.07.2025, 20:56)
1. Presiune sporită pentru consolidare fiscală structurată
•COM consideră că măsurile anterioare nu au fost eficiente, întrucât cheltuielile nete au crescut peste pragurile recomandate, fapt care:
oPăstrează niveluri ridicate ale deficitului bugetar;
oÎntârzie stabilizarea datoriei publice.
Implicație pentru MF: Este nevoie de un plan credibil, etapizat, cu traiectorie clară a cheltuielilor și veniturilor pentru a se conforma noilor recomandări – evitând eventuale sancțiuni suplimentare.
1.8. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.2)
(mesaj trimis de IancuJianu în data de 08.07.2025, 23:44)
Nu toa'rase, prostii voteaza mumusr si penelingaii. Si se cred proioropeni, complexati de inferioritate. AUR e deocamdata singura alternativa ptr cei care nu vor sa ii voteze tot pe talharii care si -au batut joc de romani, aka mumusere, penelingaii si piezedistii.
1.9. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.5)
(mesaj trimis de anonim în data de 08.07.2025, 23:50)
O fi Ciolacu copil micut, dar nepotul lui este mare baron de PSD.
2. Panica...:)))
(mesaj trimis de Gogu în data de 08.07.2025, 07:57)
Cum sa ajungi in 35 de ani de la zero datorie la miliarde...fara ca nimeni sa fie tras la răspundere fara confiscarea averilor și doar cu populația care plătește oalele sparte făcute de guvernări tractoare...Ar trebui sa fie scrisa o carte și un manual despre cum se aduce o țară la mana creditorilor pentru a mari dobânzile și pentru a creste costurile cetățenilor.Ceausescu avea dreptate despre acești creditori care crează scenarii și își manifestă influenta la vârf pentru a submina o economie.Cei care au subminat economia trebuie închiși și confiscate averile.Pana atunci asumarea răspunderii de către orice guvern și alte aberații panicoase sunt doar praf in ochi.E ca și cum ai ales pe cineva sa-ti proiecteze casa...care se dărâmă la prima adiere de vânt să îl alegi din nou pentru proiectarea altei case și să te aștepți la rezultate diferite.Din păcate suntem condamnați ca cetățeni să trăim într-o țară în care se fac nenumărate greșeli fara că cineva să răspundă pentru ele...și de aceea se instalează panica și plătim din ce in ce mai mult pentru greșelile politrucilor fara sa primim ceva.Cine nu își învață lecțiile le repetă.
3. Nu poate fi vorba de frortificarea democratiei cu
(mesaj trimis de anonim în data de 08.07.2025, 09:12)
Nu e deloc momentul de a incerca sa amendeze democratia in Romania acum ,cu o coalitie de 4 ( democratia a fost deteriorata intr adevar de multiplele ins ertii si interventii ale politicienilor , sa li se potriveasca lor la un moment dat). E foarte corecta abordarea asta tehnica in care incearca (sper ca de bna credinta ) toti ministrii sa identifice excesele ,fraudele ,anomaliile prin care s au cuplat la buget interesele locale sau nu ,interpusii si interesele agentiilor de spionaj din afara ,fraudele continue si la scara mare (marea opozitie la 2% la TVA de fapt era ca sa nu se descopere enormitatea fraudei pe zona asta ) ,si interesele si manevrele unor sindicate care au aranjat preferential ,obscur si nedemocratic salarizarile care ocoleau de fapt legislatiile restrictive (metoda cu sporuirle). E de preferat asa decat sa se arunce la impozitarea progresiva ,noi am mai vazut cum e cu 'progresiva' cand cu impozitarea chiriilor acum 7 sau 8 ani : se impoziteaza la toata lumea etc dar ...numai pina la un plafon dincolo de care nu mai e progresiv ,poate chiar e mai mic sau e exclus cu totul procentul de impozitare . Vreau sa subliniez urmatorul lucru ,a propos de climatul toxic international , care e periculos din ambele directii aflate in conflict acut : cele 4 parti din coalitie au analizat si negociat o luna intreaga si au decis ce urmeaza sa faca si in ce ritm ,asa ca nu e numia vointa lui Bolojan aici ,este ceea ce a negociat coalitia !
4. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 08.07.2025, 09:14)
Binenteles ca ce face bolojan nu-i echitabil, e exact ce a facut si ciolacu, mariri taxe ca sa aiba ce fura cei ce furau si pana acum, fie prin salarii pt a taia frunza la caini, tunuri, tepe, spagi ,proiecte europene deturnate, pile si neamuri bagate la stat sa ..stea, etc.
Ma ,ir de ce Bolojan despre care nu s-a auzit ca ar fi hot, te uiti si in declaratia dxe avere, corespunde cu veniturile incasate, nu ca la Ciolacu unde nepotu are 100 mil euro, din munca , a dat cu "munca" prin bugetul statului si prin fonduri europene, de ce atunci Bolojan accepta sa protejeze hotii. Si ne mai si incarca pe noi cu extra taxe, acciza la benzina, tva-ul astea se duc direct in inflatie si micsorarea puterii de cumparare, pt HOTI platim sa fie clar.
4.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4)
(mesaj trimis de anonim în data de 08.07.2025, 09:19)
toate primariile mici de taietori de frunza la caini nu vor fi comasate pt ca fac parte din masina de vot psdnl. ba mai mult psd ul le-a promis la toti primarii ca-i face si pe ei pensioneli speciali, tot din taxe si imprumuturi sa mance si gura lor ceva.
5. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 08.07.2025, 09:17)
In perioada impozitarii progresive,nu erau cresteri foarte mari a salariilor si pensilor,la prietenii politicienilor dela putere ,te opreau impozitele mai mari de mai sus.Dupa ce au aplicat cota unica,ciuma galbena sa gestioneze porcaria facuta de ei(cresteri mari la salarii si pensii pentru ”prietenii lor”.Nu trebuie sa ai neaparat pregatire suprioara pentru a face cateva calcule simple,pentru a vedea magaria facuta de escrocii politici.
5.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5)
(mesaj trimis de anonim în data de 08.07.2025, 09:26)
asta e in toata lumea civilizata, nu jumulesti pe cei cu salarii minime, ca oricum ei cheltuiesc tot venitul lunar, totul se intoarce in economie, si acolo taxezi iar.
in plus au deduceri, in Germania, US au deduceri primii cca 10.000 de euro castigati intr-un an sunt liberi de taxe la toata lumea. in US pana si castigurile din bursa sunt impozitate progresiv, pe bogati ii jumuleste de vai si amar la profitul din bursa.
5.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 08.07.2025, 13:36)
Cota progresiva conform simularilor nu aduce bani in plus, dar mai important - nu avem logistica necesara sa incepem sa o aplicam decat in minim 2 ani de acum - asa ca poa' sa urle suveranistii lui peste cat vor ca nu se va intampla.
5.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 08.07.2025, 17:39)
aduce echitate sociala
6. Ne meritam soarta
(mesaj trimis de Cosmin în data de 08.07.2025, 09:27)
Fac ce vor cu noi pentru ca si noi ... halal de popor ... iesim la vot la parlamentare maxim 45% dintre votanti si ce rezulta?
Dam 12% colo, 7% colo, 5% colo si uite cum ii impingem sa faca aliante. Astia in loc sa fie la cutite fac cumetrii.
E nevoie sa iesim la vot undeva la 60, 65, 70% si mai mult, sa trimitem un partid, doua la guvernare (oricare ar fi ele pana la urma) si sa avem o opozitie puternica.
In timp lucrurile se vor regla.
Fara opozitie puternica ... fac ce vor cu noi. Eu sa fiu in locul lor ...
Tu lup sa fii pus paznic chiar de oi paznic.
Pai te-mbuibi ...
7. Mda
(mesaj trimis de Oarecare în data de 08.07.2025, 09:55)
1.1, 1.4, 1.5 Păreți a fi absolvenți SNSPA :)
Hai cu analiza ... În loc sa gestioneze lucid efectele unui război hibrid ...În loc sa fortifice democrația ... Putin e de vină, dar îl gestionam noi :)
Ptiu, am ajuns să citez din propagandisti si clasici neomarxisti celebri :)
7.1. Comentariu eliminat conform regulamentului (răspuns la opinia nr. 7)
(mesaj trimis de Redacţia în data de 08.07.2025, 13:47)
...
7.2. Mda (răspuns la opinia nr. 7.1)
(mesaj trimis de Oarecare în data de 08.07.2025, 14:19)
Putin în persoană.
7.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 7)
(mesaj trimis de anonim în data de 08.07.2025, 17:56)
Ai o singura grija: Putin!
Iti plac criminalii.
8. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 08.07.2025, 10:34)
Cota unica e introdusa de jigodii pentru escroci si sustinuta de profitori.
8.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 8)
(mesaj trimis de anonim în data de 08.07.2025, 11:22)
Cota să fie de 80 la sută pentru cei care muncesc și își declară cinstiti veniturile la fisc și nimic pentru restul . Gogo să stingi lumina la plecare !
8.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 8.1)
(mesaj trimis de Toma Alimos în data de 08.07.2025, 23:47)
Las-o ca macane a prostie, adica tu esti asa naiv sa crezi ca toti aia bine platiti sunt platiti pe merit? Ca bossii de la Salrom bunaoara? :)))
9. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 08.07.2025, 15:13)
"Cum am intrat într-o criză bugetară cu ochii larg deschişi"
simplu de tot = prin cheltuieli exagerate de inarmare si
finantarea din bugetul tarii a circului din Ucraina.
In rest,ca de obicei din '89 incoace !!!
10. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 08.07.2025, 17:50)
Sunt multe sanse ca deznodamintul mentionat de autor in finalul articolului sa se intimple.
Evolutia Romaniei dupa iesirea din dictatura in 1990 in urma unei actiuni anarhice pe care acum ne place sa o numim revolutie ne-a plasat pe o traiectorie diferita fata de alti sateliti ai fostului URSS care totusi realizasera unele masuri "asa zise reforme economice " ce mai indreptau unele ineptii ale sistemului.
Multe din abusurditatile actuale isi au originea in acel deceniu 1980-1990 care a culminat cu o incetare de plati in 1981 si degradarea intregii activitati economice si degradare sociala.
Libertatea dobandita in 1990 a fost interpretata ca o permisiune de a jefui tara si de catre cei cocotati la putere cat si de catre mase mai largi.
Contextul international era favorabil estului european dar la noi s-a interpretat ca vom trai din credite si ajutoare fara a se intelege ca sistemul capitalist nu este o societate de binefacere ci o sistemica dura.
Inteleg disperarea chiar in forme grobiene a celor care isi dau cu parerea dar sa nu-si faca iluzia ca eventuale actiuni de razvratire ar ajuta cu ceva in afara de a intra in liga tarilor esuate precum Venezuela, Cuba, Argentina , Sudan sau Somalia.
Cu putin noroc, munca multa si rabdare am putea iesi din criza in 8-10ani dar nu mai bogati ca azi
11. important
(mesaj trimis de anonim în data de 08.07.2025, 20:43)
România trebuie să își apere spațiul fiscal, cu un discurs articulat în Consiliu
Ministerul Finanțelor ar trebui să adopte o poziție fermă și nuanțată în discuțiile din ECOFIN și EFC, argumentând:
Necesitatea de flexibilitate macroeconomică în perioada 2025–2030;
Prioritatea investițiilor și a reducerii decalajelor sociale în aplicarea oricărei ajustări fiscale;
Evitarea aplicării de sancțiuni care afectează negativ capacitatea României de a atinge obiectivele UE (green deal, coeziune, digitalizare).
România poate cere o aplicare diferențiată și contextualizată a regulilor fiscale, în spiritul real al solidarității și convergenței europene – nu doar al conformității contabile.
12. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 08.07.2025, 20:54)
Elemente esențiale ale propunerii COM
1. Obiectivul final:
România trebuie să corecteze situația de deficit excesiv până în anul 2030.
2. Limite pentru creșterea cheltuielilor nete (exprimate nominal):
AnLimită anuală de creștere (%)Creștere cumulată față de 2024 (%)
20252,8%2,8%
20262,6% 5,5%
20274,6%10,4%
20284 ,4%15,2%
20294,2%20,1%
20 304,0%24,9%
Aceste plafonări ale cheltuielilor nete devin instrumente-cheie pentru ajustarea fiscală.
3. Termene și obligații de raportare:
•15 octombrie 2025: termen-limită pentru transmiterea măsurilor eficiente către Consiliu;
•Raportare bianuală: primăvara (raport de progres anual) și toamna (până la 15 octombrie), până la închiderea procedurii de deficit excesiv.
13. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 08.07.2025, 21:45)
... sunt cel putin doua premise gresite in gandire ... 1 va veni... si merem cu valul ... 2 nu suntem singuri ... si 3 pana pica altii aveti grija sa nu picati primii ... am un oarecare respect deosibit pentru autor (nu-l numesc pentru ca sa nu-mi sterga opinia) ... dar daca in romania poate fi resetat orice ... nu-l luati ca turnesol ... personal! apreciez ca doar din ambitie se actioneaza impotriva curentului ... cred ca si ai e la moda si soros apare depasit ... mai cred ca si el a uitat cauza ... i mean ffs... tranzactionam cuvinte?!? ... chiar statea in usais si nifd??? ...
13.1. Comentariu eliminat conform regulamentului (răspuns la opinia nr. 13)
(mesaj trimis de Redacţia în data de 08.07.2025, 21:52)
...
13.2. Comentariu eliminat conform regulamentului (răspuns la opinia nr. 13.1)
(mesaj trimis de Redacţia în data de 08.07.2025, 22:08)
...
13.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 13.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 08.07.2025, 22:32)
... pentru ca am ajuns in situatuatia in care banii ... lui soros au fost (insist - au fost) asociati cu politica expansionista a sua ... as vrea sa fiu contrazis pa aceasta tema! ...