Datoria guvernamentală a României, conform metodologiei UE, a atins 54,4% din PIB la sfârşitul lunii septembrie 2024, transmite Ministerul de Finanţe.
Ponderea datoriei guvernamentale în PIB, calculată conform metodologiei UE, a fost determinată folosind suma PIB-urilor trimestriale din perioada T3 2023 - T2 2024, conform datelor INS. O actualizare a acestui indicator va fi publicată după comunicarea PIB-ului pentru T3 2024 de către INS, urmând să fie disponibilă pe site-ul Ministerului Finanţelor.
În octombrie, necesarul de finanţare pentru 2024 a fost revizuit la aproximativ 235 miliarde lei, fără a include instrumentele de cash management şi titlurile de stat emise şi scadente în anul respectiv. Fondurile vor acoperi deficitul bugetar, refinanţarea datoriei scadente în 2024 şi prefinanţarea parţială a necesarului pentru 2025, conform Strategiei de administrare a datoriei publice guvernamentale 2024-2026.
Potrivit comunicatului instituţiei, planul de finanţare revizuit pentru anul 2024 a fost acoperit în proporţie de 86% până la data de 30 septembrie a acestui an.
Utilizarea împrumuturilor din cadrul PNRR va reduce cheltuielile cu dobânzile, datorită costurilor favorabile de finanţare ale Comisiei Europene, influenţând pozitiv deficitul bugetar în anii următori.
Pentru a menţine datoria guvernamentală ca procent din PIB la un nivel sustenabil, Guvernul intenţionează să adopte o serie de măsuri pentru stimularea creşterii economice.
Cheltuielile publice pentru investiţii în 2024 sunt estimate la 6,9% din PIB, având rolul de a stimula creşterea economică, în ciuda incertitudinilor globale, cum ar fi tensiunile geopolitice, creşterea preţurilor şi condiţiile financiare stricte. Investiţiile vor beneficia semnificativ de sprijinul fondurilor europene, precum:
- 31,35 miliarde EUR prin Politica de Coeziune 2021-2027.
- 27 miliarde EUR prin Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă (12,1 miliarde EUR nerambursabile şi 14,9 miliarde EUR sub formă de împrumuturi).
Prin PNRR, România va derula reforme şi investiţii majore în sectoare esenţiale:
1. Infrastructură.
2. Educaţie şi sănătate.
3. Agricultură, mediu şi energie.
Aceste măsuri vor contribui la tranziţia verde, digitalizarea economiei şi la creşterea sustenabilă pe termen lung.