DOBÂNZILE NEGATIVE "STIMULEAZĂ" CONTRACŢIA CREDITĂRII ŞI ANULEAZĂ EFECTELE RELAXĂRII CANTITATIVECine mai crede în competenţa băncilor centrale?

Călin Rechea
Ziarul BURSA #Macroeconomie /

Călin Rechea

În ultima perioadă pare a nu mai trece nicio zi fără sublinierea în presa internaţională a neputinţei băncilor centrale în faţa dinamicii adverse a economiilor reale la nivel mondial şi a volatilităţii tot mai ridicate de pe pieţele internaţionale.

De parcă toate acestea nu ar fi de ajuns, povestea frumoasă pe care au construit-o băncile centrale de la începutul crizei financiare globale este subminată şi de concluziile unui număr tot mai mare de studii academice în ceea ce priveşte efectele dobânzilor negative.

Introducerea acestora, în ciuda faptului că noţiunea "dobândă negativă" este absurdă din punct de vedere economic, a fost justificată prin necesitatea stimulării creditării şi combaterii deflaţiei.

Din păcate pentru bancherii centrali, se pare că dobânzile negative nu stimulează creditarea, conform unui studiu recent publicat în "Journal of Financial Services Research" sub titlul "Did Negative Interest Rates Improve Bank Lending?" (n.a. "Au îmbunătăţit dobânzile negative creditarea bancară?", iulie 2019).

Pe baza unor date colectate de la 6.558 de bănci din 33 de ţări membre OECD (Organisation for Economic Co-operation and Development), autorii au observat că "după introducerea dobânzilor negative, creditarea bancară a fost mai slabă în ţările care au adoptat această măsură de politică monetară". Dobânzi negative de politică monetară au fost introduse de băncile centrale din Suedia, Elveţia, Japonia, Danemarca şi Banca Centrală Europeană.

Mai mult, "efectele adverse ale dobânzilor negative sunt mai puternice la băncile mai mici, mai slab capitalizate, care depind de depozitele retail pentru finanţare şi operează pe pieţe mai competitive".

Autorii nu au afirmat nicăieri în articol că rezultatele studiului au caracter de adevăr absolut. Nici nu ar fi avut cum, adevărul absolut nu se regăseşte decât în băncile centrale.

Cu toate acestea, analiza reprezintă "un bun exemplu al consecinţelor neaşteptate", după cum a declarat unul dintre autori, profesorul Ru Xie, de la Universitatea Bath din Marea Britanie, într-un comunicat de presă de pe site-ul instituţiei.

"Studiul nostru arată că politica dobânzilor negative are un efect advers, mai ales într-un mediu în care profitabilitatea bancară este deja scăzută, redresarea economică întârzie şi există un nivel ridicat al creditelor neperformante", a mai precizat profesorul Xie.

Concluzia este valabilă atât pentru creditul total, cât şi la nivelul componentelor reprezentate de creditul ipotecar sau creditul acordat companiilor nefinanciare.

Dar asta nu este tot. Pe lângă ineficienţa dobânzilor negative în stimularea creditării, acestea "par să anuleze şi impactul de stimulare al altor programe neconvenţionale de politică monetară, cum ar fi relaxarea cantitativă", a mai declarat profesorul Ru Xie.

Trebuie să recunoaştem că "performanţa" este deosebită şi ar trebui să dea mult de gândit despre adevăratul nivel al competenţei din băncile centrale privind "modelarea" realităţii economice.

Un exemplu în acest sens tocmai a fost oferit de un economist de la Federal Reserve Bank of Kansas City, care, după ce arată că "dobânzile nominale negative pot înrăutăţi capcana lichidităţii", vine cu o "soluţie" aiuritoare privind dobânda nominală necesară eliminării unei astfel de situaţii. Aceasta ar trebui să coboare sub -100% (n.a. nu este nicio greşeală), deoarece "dobânzile nominale negative au efect de contracţie a economiei reale într-o situaţie de capcană a lichidităţii".

Conform definiţiei din Investopedia, "capcana lichidităţii este situaţia în care dobânzile sunt scăzute, iar rata economisirii este ridicată, ceea ce conduce la ineficienţa politicii monetare".

Cu alte cuvinte, "răspunsul pentru problema deflaţiei este anularea valorii banilor de către banca centrală la mai puţin de un an de la obţinerea lor", după cum explică analiştii de la Cantillon Consulting.

Din nefericire, astfel de "soluţii" arată că problemele care stau în faţa marilor bănci centrale nu sunt doar de natură economică, ci au intrat de suficient timp într-un teritoriu care ţine de sănătatea psihică.

Concluzii similare privind ineficienţa dobânzilor negative au apărut şi în articolul "Negative Nominal Interest Rates and the Bank Lending Channel", publicat pe site-ul NBER (National Bureau of Economic Research) în ianuarie 2019.

Pe baza unui set extins de date din sectorul bancar al Suediei, autorii au observată că "în cazul unei dobânzi negative de politică monetară, mecanismul de transmisie al politicii monetare prin intermediul sistemului bancar nu mai funcţionează".

Mai mult, "o dobândă negativă este, în cel mai bun caz, irelevantă, dar poate avea un efect de contracţie asupra producţiei din economia reală din cauza efectelor negative asupra profitului bancar", conform concluziei autorilor, printre care se regăseşte şi Lawrence Summers, profesor la Universitatea Harvard şi fost Secretar al Trezoreriei SUA.

În ceea ce priveşte efectul dobânzilor negative asupra deflaţiei, un articol recent publicat de doi economişti de la Federal Reserve Bank of San Francisco (n.a. "Negative Interest Rates and Inflation Expectations in Japan", FRBSF Economic Letter, 26 august 2019) arată că "în ciuda aşteptărilor economiştilor, dobânzile negative din Japonia au condus la scăderea aşteptărilor inflaţioniste pe termen mediu şi lung, în loc să determine o creştere a acestora", adică dobânzile negative nu au "rezolvat" nici problema deflaţiei.

Toate acestea nu sunt decât detalii nesemnificative pentru Christine Lagarde. Viitorul preşedinte al BCE nu cunoaşte aceste studii, după cum arată declaraţiile sale trimise Parlamentului European în cadrul audierilor pentru "selectarea" înlocuitorului lui Mario Draghi.

"Pe de o parte băncile pot trece dobânzile negative către deponenţi, reducând veniturile din dobânzi, dar, pe de altă parte, aceiaşi clienţi sunt şi consumatori, muncitori sau debitori, deci vor beneficia de o redresare economică mai puternică", arată doamna Lagarde în documentul publicat la sfârşitul lunii trecute.

La fel de ignorant pare să fie viitorul conducător al BCE şi în ceea ce priveşte efectul dobânzilor negative asupra profitabilităţii sistemului bancar din zona euro.

Ce ar mai fi de făcut, având în vedere că se apropie cu repeziciune momentul în care adevăratele "haine noi" ale băncilor centrale vor fi observate de toată lumea?

Să sperăm că nimic din ceea ce a sugerat Ewald Nowotny, al cărui mandat în fruntea Băncii Austriei s-a încheiat, după 11 ani, la 31 august 2019.

Într-un ultim interviu în calitate de guvernator al băncii centrale, Nowotny a declarat, pentru Wiener Zeitung, că "norocul de a avea 74 de ani de pace a condus inevitabil la acumularea unei extraordinare bogăţii pe de o parte şi a unui volum similar al datoriilor pe de altă parte".

Concluziile interviului au fost preluate de Bloomberg sub titlul "Nowotny spune că 74 de ani de pace au dezechilibrat economia". Fostul guvernator al Băncii Austriei a mai subliniat că "războaiele sau inflaţia ridicată au rezolvat această problemă în trecut", însă "cum vom rezolva acum problema fără aceşti factori rămâne de văzut".

Oare de ce nu sunt păzite mai bine "cuiburile de cuci", astfel încât să nu mai rămână uşi deschise pentru cei care îşi iau zborul către poziţii de conducere în băncile centrale?

Opinia Cititorului ( 5 )

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

  1. Crizele sunt necesare precum fasonarea copacilor sau a vitei de vie. Elimina ceea ce este slab (uscat) din economie si face loc unei dezvoltari economice mai sanatoase.

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    1. Eu nu cred ca asta este o criza de acest fel. Eu cred ca asta elimina vita de vie.

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    Nu am pregatirea necesara,nu inteleg si astept de la un om care stie,cum e posibil ca o mare banca occidentala sa dea bani cu dobanda negativa ,nu Germaniei sau SUA UNDE POT INTERVENI SI ALTI FACTORI,ci Danemarcii de ex. De ce aceasta banca nu tine bani in seiful propriu?Cei care cred ca stiu dar nu stiu sa se abtina ca oricum nu-mi fac sperante si asta fara sa fiu rautacios .

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    1. Sa-ti dau un exemplu. Ai o emisiune de bonduri de 1miliard de euro pe 10 ani a Germaniei cu dobanda de 2% anual. Pretul acestor bonduri a tot crescut la bursa. Cineva cumpara acum, din emisiunea aia de 1 miliard, sa zicem bonduri de 10 milioane de euro la un pret atat de mare incat acei 2% nu mai ajung ca sa-ti ofere un randament pozitiv... daca le tii pana la scadenta. Tu insa primesti si acum cei 2% pe an. Dar cei care le-au cumparat , au facut-o in scop speculativ si spera sa le vanda si mai scump atunci cand conditiile economice vor deveni si mai proaste. Poate ca le iese , poate ca nu.

      Atunci cand presa scrie ca sunt bonduri de 17 trilioane de dolari in lume care ofera un yield negativ la pretul actual asta nu inseamna ca s-au facut tranzactii de 17 trilioane dolari . Poate ca la preturile astea exagerate s-au tranzactionat doar bonduri de 500 mld dolari. Dau si eu o cifra , ca nu ai de unde sa stii exact.  

      Pe de alta parte s-au emis recent foarte putine bonduri care sa aiba din start yield negativ. A incercat Germania recent sa emita niste bonduri noi pe 30 ani de ani cu yield negativ si emisiunea nu s-a vandut foarte bine.  

      Cei care au cumparat bonduri la un pret atat de mare si-au asumat un risc foarte mare. Ei pot sa piarda si 50% din suma investita.  

      Hai sa dam si un exemplu practic . Yieldul bondurilor , asa numitul yield to maturity se calculeaza cu formula = (annual coupon/market price)*100 + (100-market price)/years to maturity.

      Hai sa zicem ca avem o emisiune de bonduri germane pe 10 ani , emise acum 2 ani cu o dobanda de 2% anual si vandute la un pret initial de 100 eur/bond. Hai sa aflam cat trebuie sa fie pretul actual X al acestor bonduri ca sa aiba un yield negativ de -1%. Si avem, (2 eur/X eur)*100 +(100-X)/8= -1%, de unde rezulta ca pretul actual al acestor bonduri este undeva la x=121 eur. Deci cineva , care a cumparat acum 2 ani aceste bonduri la emisiune cu 100 eur le-a vandut recent cu 121 eur. Cei care au cumparat la 121 eur nu vor sa le tina 8 ani pana la scadenta cand primesc 100 eur/bond , ci spera sa le vanda si mai scump la 130 euro, sa zicem. Sigur ca este o treaba foarte riscanta , dar iata ca se gasesc amatori ...  

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      Multumesc mult.Cred ca aveti o scoala de prim nivel.INCA O DATA VA MULTUMESC.

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

DTLAWYERS
Apanova
Patria Bank
Business Card
BTPay
smart city industry awards 2019
Calendarul BURSA 2019
Schlumberger
Legestart
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.roSCEBSMART TRANSFORMATION 2019
Cabinet de avocatTMPS