EDIŢIE SPECIALĂ DEDICATĂ ZILEI NAŢIONALE A ROMÂNIEI - ÎNTÂI DECEMBRIE/ COSTICĂ T. MUSTAŢĂ, PREŞEDINTE CCIB:"Mediul privat a învăţat să «lucreze» cu fondurile europene"

A consemnat George Marinescu.
Ziarul BURSA #Politică / 01 decembrie 2020

"Mediul privat a învăţat să «lucreze» cu fondurile europene"

Firmele bucureştene rezistă bine presiunii exercitate de criza coronavirusului CCIB a pierdut în 10 luni de pandemie doar opt companii membre: patru au intrat în faliment, una a fost radiată, iar trei sunt în dizolvare/lichidare Predictibilitatea şi transparenţa legislaţiei şi procedurilor - condiţii esenţiale pentru ca mediul de afaceri să acceseze fondurile europene

Pandemia şi criza generată în economie au marcat anul 2020 în privinţa activităţilor derulate de mediul privat de afaceri. Multe companii au fost afectate de măsurile restrictive impuse în starea de urgenţă şi starea de alertă şi, fără măsurile de sprijin financiar luate de decidenţii politici, am fi asistat la un colaps al economiei naţionale. Sprijinirea financiară de la bugetul de stat a şomajului tehnic, măsurile active privind forţa de muncă, sprijinirea microîntreprinderilor prin acordarea unor microgranturi, finanţarea capitalului de lucru şi finanţarea investiţiilor realizate de mediul privat sunt decizii menite să salveze cât mai multe dintre companii româneşti afectatea de actuala criză sanitară, economică şi socială. Aceste măsuri vor continua, iar firmele vor beneficia şi de fondurile europene din Mecanismul de redresare şi rezilienţă, sume menite să ajute la retehnologizarea, digitalizarea şi dezvoltarea companiilor din ţara noastră. Pentru a vedea în ce stadiu se află mediul privat de afaceri, care este situaţia acestuia în Capitală şi cât de pregătiţi sunt antreprenorii pentru proiectele ce vor fi finanţate din fonduri europene, am realizat următorul interviu cu dr. ing. Costică T. Mustaţă, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti.

Reporter: Care este situaţia economiei româneşti, din punctul dumneavoas­tră de vedere, la 1 decembrie 2020, în plină pandemie?

Costică T. Mustaţă: După nouă luni de criză pandemică, economia românească rezistă, încă, iar comunitatea de afaceri depune eforturi foarte mari pentru a se adapta la aceste condiţii grele. Această luptă de zi cu zi a antreprenorilor români se reflectă şi în evoluţia indicatorilor macroeconomici. Într-adevăr, se înregistrează scăderi ale activităţii faţă de perioada similară a anului trecut, însă, conform celor mai recente informaţii disponibile, la majoritatea indicatorior se constată o ameliorare a situaţiei faţă de luna/lunile precedente. De exemplu, în trimestrul trei al anului 2020, produsul intern brut a crescut, în termeni reali, cu 5,6%, comparativ cu trimestrul doi al aces­tui an, deşi, faţă de trimestrul trei al anului 2019 consemnăm o diminuare cu 6% a indicatorului amintit. Într-adevăr, lucrurile nu stau deloc bine în domeniul HoReCa, dar pe de altă parte, sunt semnale îmbucurătoare care vin din sectoarele industrie şi construcţii, de exemplu.

Din punct de vedere al contribuţiei ramurilor la evoluţia economiei merită început cu domeniul construcţiilor. Astfel, în luna septembrie 2020, volumul lucrărilor de construcţii, ca serie ajustată, a crescut faţă de luna precedentă cu 1,6% şi faţă de luna corespunzătoare a anului precedent cu 19,2%. Mai mult, în primele 9 luni ale aces­tui an, volumul lucrărilor de construcţii a crescut, ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cu 19,3% comparativ cu primele 9 luni ale anului trecut. Pe de o parte este cunoscut faptul că în perioade de criză economică efectele negative pot fi diminuate prin abordarea unor proiecte importante de infrastructură, iar pe de altă parte devin tot mai evidente urmările pozitive ale majorării salariului minim în construcţii.

În ceea ce priveşte industria în general, şi cea prelucrătoare în special, asistăm la o revenire "în V". Pe de altă parte, industria extractivă dă semne puternice de revigorare. Astfel, în luna septembrie a acestui an, producţia industrială a crescut faţă de luna precedentă cu 1,5%, ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în timp ce faţă de luna cores­punzătoare a anului 2019, consemnăm o scădere de 2,8%, în condiţiile în care, în primele nouă luni ale acestui an, comparativ cu perioada similară a anului trecut înregistrăm o diminuare a producţiei industriale de 12,8%, în termeni reali, pe fondul prăbuşirii activităţii în industria prelucrătoare, îndeosebi în luna aprilie a.c.

Veşti bune vin dacă privim la cifra de afaceri din industrie. Astfel, deşi în primele 9 luni ale anului 2020, cifra de afaceri din industrie pe total (piaţă internă şi piaţă externă) a scăzut cu 9,7% faţă de perioada similară a anului trecut, în luna septembrie aceasta a crescut atât faţă de luna precedentă, cu 21%, datorită majorărilor înregistrate în industria prelucrătoare (+21,4%) şi în industria extractivă (+8,3%), cât şi faţă de de luna corespunzătoare a anului precedent, cu 5,1%, datorită creşterii înregistrate în industria prelucrătoare (+5,5%). Cel mai bine pare a fi reacţionat industria bunurilor de folosinţă îndelungată, singura care a înregistrat o creştere în primele 9 luni ale acestui an, comparativ cu perioada similară a anului trecut (+1%). O altă veste îmbucurătoare vine în urma analizării comenzilor noi din industria prelucrătoare. Astfel, în luna septembrie 2020, comenzile noi din această ramură, pe total (piaţă internă şi piaţă externă), în termeni nominali, au cres­cut atât faţă de luna precedentă, cu 34,2%, cât şi faţă de luna corespunzătoare a anului precedent, cu 14,2%. Din nou, cel mai bine stau lucrurile în industria bunurilor de folosinţă îndelungată, care în septembrie a consemnat o creştere a comenzilor de 32%, comparativ cu luna precedentă şi de 38,7%, raportat la septembrie 2019. În ceea ce priveşte cifra de afaceri din comerţul cu ridicata, aceasta se situează la valori apropiate celor înregistrate în perioada similară a anului trecut, în timp ce pe segmentul de comerţ exterior consemnăm în luna septembrie o scădere de doar 0,5% a exporturilor şi o creştere a importurilor de 4,4% comparativ cu luna similară a anului trecut.

Situaţie bună la

CCIB, după 10 luni

de pandemie

Reporter: Câte companii, membre ale CCIB, au fost afectate de restricţiile impuse de autorităţi în acest an? Măsurile luate de Guvern au avut efecte pozitive sau CCIB înregistrează o scădere a numărului membrilor, din cauza unor firme care şi-au închis porţile?

Costică T. Mustaţă: Dacă discutăm la modul general, toate firmele au fost afectate într-o măsură sau alta. Potrivit datelor dis­ponibile, începând cu luna martie 2020, doar 8 membri ai CCIB au fost eliminaţi din evidenţele noastre: patru firme au intrat în faliment, una a fost radiată, iar trei firme au intrat în dizolvare/lichidare. În ceea ce priveşte situaţia la nivelul Capitalei, potrivit datelor Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC), în perioada martie-septembrie, marcată de criza sanitară, constatăm faptul că în Bucureşti au fost înmatriculate, cumulat, 10.077 firme, res­pectiv 17% din înmatriculările din Româ­nia, în scădere cu 4,3% faţă de cele consemnate în perioada similară a anului trecut. Spre comparaţie, la nivel naţional, au fost înmatriculate 59.859 firme, în scădere cu 29,4% faţă de perioada similară a anului 2019. În aceeaşi perioadă, în Bucureşti şi-au suspendat activitatea 651 firme (11% din totalul suspendărilor la nivel naţional), în scădere cu 16% faţă de perioada similară a anului trecut, în timp ce la nivel naţional, în aceeaşi perioadă, şi-au suspendat activitatea 5.875 firme, în scădere cu 25% faţă de intervalul martie-septembrie 2019. În ceea ce priveşte dizolvările, în aceeaşi perioadă, în Capitală au fost dizolvate 2.588 firme (19% dintre cele dizolvate în România), în scădere cu 25,3% faţă de perioada similară a anului trecut. Spre comparaţie, la nivel naţional au fost dizolvate 13.460 firme, în scădere cu 30% faţă de intervalul corespunzător din 2019. De asemenea, în intervalul martie-septembrie 2020, în Capitală au fost radiate 4.377 firme (17% din totalul la nivel naţional), în scădere cu 42,3% faţă de perioada similară a anului trecut. La nivel naţional, scăderea acestui indicator este şi mai accentuată, fiind radiate cu 62,4% mai puţine firme decât anul trecut.

În ceea ce priveşte insolvenţele, în intervalul martie-septembrie 2020, în Capitală au intrat în insolvenţă 761 firme, în creştere cu 30,5% faţă de intervalul similar din 2019. Spre deosebire de Bucureşti, pe total ţară, în aceeaşi perioadă, numărul insolvenţelor a scăzut cu 8%.

Prin prisma datelor statistice furnizate de ONRC, se poate spune că firmele bucureştene rezistă bine presiunii exercitate de criza coronavirusului, însă trebuie subliniat că datele statistice nu reflectă întru totul situaţia din piaţă, putând exista un decalaj între momentul în care o companie se confruntă cu dificultăţi semnificative şi cel în care acestea sunt consemnate, într-un fel sau altul, în evidenţele ONRC. De asemenea, multe companii sunt încă pe piaţă datorită sprijinului acordat de stat, însă este posibil ca în lunile următoare unele dintre acestea să fie nevoite să ia decizii drastice (închidere, restructurare, reorientare către alte domenii etc.). Din nou, HoReCa va fi domeniul cel mai afectat.

În opinia mea, gradul de inerţie al mediului de afaceri din Capitală este mai redus decât în restul ţării. Antreprenorii bucureşteni au început să renunţe la firmele care nu au şanse de supravieţuire, cu scopul fie de a-şi salva alte afaceri din portofoliu, fie de a se reprofila. Antreprenorii români sunt departe de a "abandona lupta", însă, dacă "datele problemei" nu se modifică, efectele crizei se vor vedea, inclusiv în statistica ONRC, în această iarnă şi în primăvara anului 2021 când cred că va creşte semnificativ numărul firmelor suspendate, dizolvate, radiate şi intrate în insolvenţă.

Sprijinul financiar acordat IMM-urilor - oxigenul necesar economiei în vremea pandemiei

Reporter: Care sunt perspectivele pentru anul 2021, în condiţiile în care a început implementarea măsurilor 1, 2 şi 3 din OUG 130/2020 şi OUG 174/2020 pentru microîntreprinderi şi pentru IMM-uri?

Costică T. Mustaţă: Aceste măsuri sunt importante şi aşteptate de comunitatea de afaceri, pentru că dau o gură de oxigen microîntreprinderilor şi întreprinderilor mici şi mijlocii, care, trebuie să o recunoaştem, constituie coloana vertebrală a economiei româneşti. Să nu uităm că în România funcţionează circa 724 mii de întreprinderi mici şi mijlocii, adică aproximativ 72% din totalul persoanelor juridice înmatriculate în România, şi care concentrează circa 52,4% dintre salariaţii din ţara noastră. Aceste măsuri, care vizează acordarea de microgranturi, granturi pentru capital de lucru şi granturi pentru investiţii, chiar dacă doar pe termen scurt, sunt vitale, pentru că, în lipsa lor, dificultăţile IMM-urilor în ceea ce priveşte desfăşurarea activităţilor curente şi de investiţii se pot accentua, cu impact direct asupra veniturilor la bugetul de stat, dar şi asupra creşterii ratei şomajului. Aceste sume sunt extrem de importante pentru antreprenorii autohtoni, nu numai pentru că îi ajută să-şi plătească datoriile curente, să-şi constituie stocurile de materii prime, mărfuri, materiale consumabile, dar şi să-şi achiziţioneze echipamentele de protecţie medicală necesare propriilor salariaţi. Oficialii guvernamentali apreciază că de aceste măsuri vor beneficia, până la sfârşitul acestui an, circa 100.000 de firme, ceea ce trebuie să recunoaştem, nu e deloc puţin.

Totuşi, trebuie subliniat că măsurile pe termen scurt nu sunt suficiente. Criza nu se va termina prea curând, iar perspectivele pentru anumite ramuri ale economiei nu sunt deloc optimiste. Sectorul HoReCa a trecut, trece şi va trece prin cea mai puternică criză din epoca modernă. Din fericire, avem şansa de a beneficia de fonduri europene substanţiale, vorbim despre circa 80 mld. euro prin Planul de Redresare "NextGeneration EU" şi din Bugetul Multianual al Uniunii Europene 2021 - 2027. E o oportunitate pe care nu o putem rata!

Reporter: În condiţiile în care pe Mecanismul de rezilienţă şi redresare, Uniunea Europeană ne pune la dispoziţie aproape 34 miliarde euro, care ar trebui să fie direcţiile în care banii respectivi să fie investiţi pentru a asigura o redresare rapidă a economiei româneşti?

Costică T. Mustaţă: Potrivit informaţiilor disponibile, fondurile din acest mecanism vor fi alocate către şase direcţii: tranziţia spre o economie verde, digitalizarea, coeziunea socială, competitivitatea economică, întărirea capacităţii administrative şi politicile pentru tineri.

În ceea ce ne priveşte, aceşti bani ar trebui folosiţi, în primul rând, pentru a rezolva vulnerabilităţile sistemice, pe direcţii care să le completeze pe cele care pot primi finanţare din fondurile structurale şi de coeziune. De exemplu, criza sanitară pe care o traversăm acum ne-a arătat cu adevărat limitele sistemului sanitar românesc. Iată de ce cred că o atenţie deosebită trebuie acordată construcţiei de spitale, care să asigure accesul la servicii medicale decente, inclusiv în condiţii speciale. Nu numai că ar rezolva o problemă majoră de sănătate publică, dar ar genera comenzi importante pen­tru multe sectoare industriale: de la indus­tria materialelor de construcţii, mobilier, industria uşoară şi până la cea de echipament medical şi consumabile. În plus, inves­tiţiile în sectorul farmaceutic şi de consumabile medicale, care să reducă dependenţa de importuri, ar fi, în opinia mea, binevenite.

De asemenea, cred că este o excelentă oportunitate pentru digitalizarea administraţiei publice şi asigurarea interoperabilităţii bazelor de date. Avantajele acestei decizii ar fi multiple: siguranţa contribuabilului şi a funcţionarului public, reducerea de costuri în administraţia publică, simplificarea existenţei omului de afaceri, creşterea gradului de încredere în organele statului, sume consistente ce pot fi direcţionate către investiţii.

Cu toţii ştim că o problemă despre care s-a vorbit mult în ultimii ani este cea a decalajului de competitivitate între companiile româneşti şi cele din vestul Europei. Peste acest decalaj de competitivitate, ultimele nouă luni de criză sanitară au adăugat presiuni suplimentare pe antreprenorul român: necesitatea adaptării din mers la munca în sistem remote, regândirea întregului eşafodaj al afacerii sale, a sistemelor de aprovizionare şi de distribuţie. În acest context, cred că finanţarea proiectelor de investiţii realizate de companiile din mediul privat în digitalizare, retehnologizare, automatizare şi chiar robotizare trebuie să constituie o prioritate. De asemenea, consider că acordarea de granturi pentru capital de lucru este în continuare extrem de importantă pentru mediul privat, îndeosebi în industrie. Apreciez că încurajarea exportului este o altă direcţie pe care statul român trebuie să meargă, încurajând agenţii economici şi sprijinindu-i, în acelaşi timp.

Fiind un Mecanism de redresare, mă aştept ca sume importante să fie direcţionate către sectoarele puternic vulnerabilizate de criza sanitară şi mă gândesc în special la HoReCa, dar şi la principalii furnizori ai acestui sector.

Mediul privat de afaceri, pregătit pentru absorbţia fondurilor prevăzute în PNRR

Reporter: Sunt pregătite companiile din ţara noastră să lucreze în parteneriat cu guvernul şi cu alte instituţii publice cu atribuţii în domeniu pentru o absorbţie cât mai mare, în perioada 2021-2027, a celor aproape 80 miliarde euro alocaţi României de la Bruxelles?

Costică T. Mustaţă: Da, cred că sunt, şi pot afirma fără să greşesc că în prezent mediul de afaceri românesc s-a maturizat, este pe deplin conştient de avantajele unei colaborari strânse cu guvernul şi celelalte instituţii publice, astfel încât fondurile puse la dispoziţia României de către UE să fie absorbite într-un procent cât mai ridicat. La fiecare apel de proiecte finanţate din fonduri europene, companiile private au învăţat câte ceva nou. Într-adevăr, în primii ani s-au făcut greşeli: proiecte nerealiste, proiecte insuficient gândite din punct de vedere financiar, care pe fondul unor disfuncţionalităţi în mecanismul de rambursare a fondurilor au generat, în unele cazuri, intrarea în incapacitate de plată sau chiar faliment, sume cheltuite fără a se respecta acordurile de finanţare etc. Astăzi, însă, lucrurile s-au schimbat şi cei mai mulţi membri ai comunităţii de afaceri înţeleg atât utilitatea acestor fonduri, cât şi faptul că mecanismul de control al utilizării acestor sume primite din bugetul Uniunii Europene este foarte bine pus la punct. În plus, pe piaţă sunt firme de consultanţă în domeniul accesării fondurilor europene cu o excelentă reputaţie şi cu un portofoliu impresionant de proiecte. Aşadar, mediul privat a învăţat să "lucreze" cu fondurile europene. Aşteptăm ca decidentul să vină cu proceduri clare, pe care să le respecte, aşa cum şi noi, comunitatea de afaceri le respectăm şi să nu schimbe regulile în timpul jocului.

Reporter: Care este situaţia privind forţa de muncă pentru firmele din Capitală? Măsurile active luate de Guvern au avut efect pentru companiile din Bucureşti? Telemunca şi munca flexibilă vor continua să fie aplicate şi post-pandemie?

Costică T. Mustaţă: În conformitate cu cele mai recente date publicate de Direcţia Regională de Statistică a Municipiului Bucureşti, la finalul lunii august, în Capitală erau înregistraţi 1.030.399 salariaţi (circa 21% din totalul salariaţilor din România), mai puţini cu 6,3 mii faţă de luna similară a anului trecut şi cu 17,5 mii faţă de luna februarie 2020. Analizând cifrele, cei mai puţini salariaţi au fost înregistraţi în luna mai (1.027.817 salariaţi). Începând cu luna iunie, numărul salariaţilor bucureşteni a intrat pe un trend uşor ascendant. Dacă analizăm în structură, în perioada martie-august (date disponibile), cele mai multe locuri de muncă s-au pierdut în servicii, cu excepţia lunii august. Pe fondul restricţiilor din industria HoReCa din ultima perioadă, mă aştept ca în lunile de toamnă şi iarnă să asistăm la o creştere a numărului de locuri de muncă pierdute în acest sector.

Măsurile active luate de Executiv au fost foarte utile, au dat o gură de oxigen mediului privat, dar şi salariaţilor. Datorită acestor măsuri, personalul a putut fi păstrat integral sau în mare parte. Da, au existat pierderi financiare şi de o parte, şi de cealaltă, însă astfel au putut fi salvate afaceri şi locuri de muncă, ceea ce înseamnă bani viraţi la buget şi mai puţină presiune pe sistemul de asigurări sociale.

Marile companii s-au adaptat rapid şi fără probleme la munca în sistem remote; ceea ce înainte era un beneficiu acordat angajaţilor, acum a devenit un mod de lucru. În ultimele luni, am remarcat că, vrând- nevrând, din ce în ce mai multe firme mici şi mijlocii au trecut la acest mod de lucru.

Cred că munca în sistem remote va fi întâlnită pe o scară largă şi post-pandemie. Potrivit studiului Physical Return to Work Reimagined realizat de EY şi dat publicităţii recent, 74% dintre companiile chestionate au declarat că plănuiesc schimbări semnificative referitoare la clădirile de birouri în care se află, 79% dintre companii sunt în căutare de echipamente care să permită angajaţilor să lucreze mai bine de acasă, iar 78% dintre companii au de gând să facă schimbări semnificative ale politicii privind munca de acasă.

"Fabricat în România" - un program naţional necesar pentru companiile autohtone

Reporter: Investiţiile mari şi proiectele mari sunt realizate de companii puternice, cu mulţi angajaţi. În acest moment se discută despre majorarea, de la 1 ianuarie 2021, a salariului minim pe economie. Care este poziţia CCIB cu privire la această creştere?

Costică T. Mustaţă: Cred că este necesar ca orice majorare a salariului minim pe economie să fie corelată cu o creştere a productivităţii. Personal, cred că nu e un moment bine ales. Măsura va pune presiune în special pe micii întreprinzători, care vin după un an cumplit de greu, în care au făcut eforturi mari să reziste pe piaţă. Cred că pentru a-şi echilibra bugetele aceştia vor apela fie la concedieri, fie la reducerea programului de lucru, fie la munca flexibilă, fie la un mix al acestor măsuri. De asemenea, consider că există un dezechilibru major între numărul de angajaţi din sistemul privat şi cel bugetar, pe de o parte, dar şi în ceea ce priveşte latura salarială.

Reporter: Care sunt planurile CCIB pentru anul viitor pentru sprijinirea firmelor din Capitală?

Costică T. Mustaţă: În calitate de reprezentant autorizat al comunităţii de afaceri a Capitalei vom promova, în continuare, la nivelul Executivului, o serie de măsuri menite să asigure buna funcţionare a companiilor, dar şi măsuri vizând stimularea domeniilor-cheie ale economiei româ­neşti. De exemplu, am susţinut şi vom susţine, în continuare, că se impune simplificarea procedurii de compensare reciprocă a creanţelor, precum şi returnarea TVA-ului de rambursat catre agentii economici într-un orizont de timp mult mai scurt decât cel de astăzi.

În ceea ce priveşte stimularea domeniilor cheie, subliniez, din nou, că pe termen scurt şi mediu, sunt necesare măsuri de stimulare în domeniul agriculturii (sisteme de irigaţii, producţie agricolă, construcţie de facilităţi moderne pentru depozitarea recoltei de legume şi fructe, unităţi de prelucrare a produselor agro-alimentare, îmbunătăţirea sistemului de achiziţionare-desfacere a producţiei etc.), astfel încât să trans­formăm această criză într-o oportunitate de a avea pe piaţă cât mai multe legume, fructe şi alte produse agricole indigene, contribuind la echilibrarea balanţei comerciale, cronic deficitară în ultimii ani. Susţinem cu tărie, alături de alte organizaţii neguvernamentale şi patronale, un program naţional de tipul "Fabricat în România".

De asemenea, trebuie avută în vedere situaţia nesatisfăcătoare a infrastructurii. Din păcate, sunt situaţii în care transportul produselor destinate exportului către statele UE durează mai mult de la producător la graniţa, decât de la graniţă până în ţara de destinaţie. România primeşte de la Bruxelles, din fondurile structurale şi de coeziune, sume importante, îndeosebi pentru dezvoltarea transportului rutier şi feroviar. Este păcat să nu folosim aceşti bani pentru a ne transporta produsele mai repede şi mai ieftin pe piaţa europeană, dar şi pentru a atrage mai mulţi investitori în România. Să nu uităm că nu o dată investitori puternici au renunţat să dezvolte afaceri aici din cauza problemelor de infrastructură.

Industria de apărare - unul dintre motoarele de dezvoltare a economiei naţionale

Reporter: Întrevedeţi ceva oportunităţi pentru industria românească?

Costică T.Mustaţă: În ceea ce priveşte industria românească, considerăm că are o şansă reală de relansare atât prin operaţiuni de offset direct, cât şi indirect, însă este nevoie de programe multianuale coerente, a căror realizare să fie urmărită cu consecvenţă. În calitate de preşedinte al Camerei bucureştene, organizaţie care reprezintă îndeosebi mediul privat, vă pot spune că sunt multe companii interesate să se implice, în colaborare cu firme din sectorul industriei de apărare sau individual, în programele de apărare şi securitate naţională. Sunt companii cu potenţial din punct de vedere tehnic şi tehnologic, unele dintre ele certificate NATO, care pot să deruleze proiecte solide de cooperare industrială cu firme de profil din vestul Europei sau de pe continentul nord-american.

Pentru a fi valorificată această oportunitate, industriaşii au nevoie de: asigurarea unui cadru legal clar şi uşor de aplicat, în care procedura de compensare să se aplice la toate contractele de import de tehnica specială, funcţionarea eficientă a Oficiului de Compensare pentru Achiziţii de Tehnică Specială, dar şi promovarea constantă şi ţintită a domeniilor prioritare ce beneficiază de derularea operaţiunilor de compensare, precum şi a modalităţilor de operaţionalizare a contractelor cu clauză offset.

Efectele benefice ale unei astfel de abordări asupra mediului economic autohton sunt multiple: dezvoltarea industriei româ­neşti, în general, şi a celei de apărare, în special; crearea de noi capacităţi de producţie şi de noi locuri de muncă; atragerea de capital străin; reducerea decalajului tehnologic comparativ cu ţările vestice; creş­terea productivităţii în industrie; creşterea competitivităţii economiei româ­neşti; diminuarea deficitului balanţei comerciale. O altă linie urmată de specialiştii CCIB, pe termen mediu, este aceea de a elabora propuneri de strategii de dezvoltare, pe ramuri economice, care să stea la baza unor documente viitoare ale Executivului Romaniei.

Reporter: Un mesaj pentru antreprenori cu ocazia Zilei Naţionale a României.

Costică T. Mustaţă: Acum 102 ani, înaintaşii noştri ne-au dat o lecţie de viaţă excepţională: dincolo de orgolii, de diferenţe de opinie, de interese personale sau de grup au găsit elemente care i-au adus la aceeaşi masă, au construit punţi şi au pus întreaga lor energie în slujba unui singur ţel: făurirea României Mari. Astăzi, în plină criză provocată de pandemia de Covid-19, avem nevoie, încă o dată, să depăşim ceea ce ne desparte şi să lucrăm împreună - antreprenori, manageri, reprezentanţi ai comunităţii de afaceri şi ai mediului academic, oameni politici, specialişti în diverse domenii de activitate - pentru un scop comun: relansarea economiei româneşti. Da, sunt importante viziunea, conduita şi consecvenţa decidenţilor, însă nu trebuie neglijat rolul comunităţii de afaceri şi al societăţii, în ansamblul ei. Haideţi să fim parte activă a soluţiei! La mulţi ani, România! La mulţi ani, români!

Reporter: Vă mulţumim.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Dezbaterea online “Exporturile, în primul rând!”
BTPay
Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale

Curs valutar BNR

05 Mar. 2021
Euro (EUR)Euro4.8831
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.0924
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.4065
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.6478
Gram de aur (XAU)Gram de aur223.0612

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Hidroelectrica
Concurs de idei de afaceri inovative ”Money is Funny” – ÎNSCRIERI
www.hipo.ro
HackITall2
Women Professionals in the Automotive Industry
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro