Era digitală şi viitorul profesiei contabile

THEODOR STOLOJAN
Ziarul BURSA #Miscellanea /

Era digitală şi viitorul profesiei contabile

În perioada 23-24 septembrie 2016, a avut loc Congresul aniversar al Corpului experţilor contabili şi contabililor autorizaţi din România. Cu acest prilej, participanţii la congres au dezbătut teme actuale referitoare la impactul revoluţiei digitale asupra profesiei contabile. În cele ce urmează, mă voi opri la principalele idei pe care le-am prezentat la acest congres.

În România, este încă puţin cunoscut aportul real al contabililor şi al contabilităţii la buna funcţionarea a pieţelor de capital, precum şi a societăţii, prin integritatea, transparenţa şi accesibilitatea informaţilor financiare, facilitând construirea încrederii între investitori şi managementul companiilor în care aceştia investesc, între cetăţeni şi guvernanţii cărora li se încredinţează administrarea resurselor ţării.

În cadrul Parlamentului European, am onoarea de a conduce un grup permanent de lucru axat pe problematica standardelor internaţionale de raportare financiară (IFRS); în prezent, ne concentrăm pe adoptarea, la nivelul Uniunii Europene, a IFRS 9 "Instrumente financiare", care este principalul răspuns dat de Consiliul standardelor internaţionale de contabilitate (IASB) la criza financiară, începută în anul 2008.

În ultimii ani, Parlamentul European a acordat o atenţie sporită atât procesului de elaborare a standardelor internaţionale de raportare financiară, de către IASB -organizaţie privată non profit-, cât şi procesului de examinare şi adoptare a acestor standarde în Uniunea Europeana (endorsement process). În acest sens, au fost puse în dezbatere problemele legate de: reactualizarea de către IASB a cadrului conceptual care stă la baza elaborării IFRS şi insistenţa noastră pentru reintroducerea conceptului de prudenţă în acest cadru; impactul extinderii principiului de evaluare a instrumentelor financiare la preţul pieţei (mark to market) asupra "imaginii fidele", ca fundament al rapoartelor financiare, precum şi asupra posibilităţii de a scădea capitalul prin distribuirea sub formă de bonusuri şi dividende a profiturilor nerealizate; clarificarea criteriului de "bun public", pe care trebuie sa-l îndeplinească orice standard pentru a fi adoptat în Uniunea Europeană; întărirea vocii europene în procesul de elaborare a IFRS şi a calităţii procesului de analiză şi adoptare a standardelor în Uniunea Europeană; guvernanţa corporativă a IASB şi a organismului tehnic consultativ al Comisiei Europene în acest domeniu.

Oportunităţile şi provocările profesiei contabile în era digitală sunt teme de mare actualitate. Pe de o parte simbioza dintre computere şi comunicaţii, respectiv revoluţia digitală a schimbat şi schimbă fundamental fiecare activitate umană, indiferent că vorbim de economie, inovaţie, educaţie, sănătate, administraţie etc; pe de altă parte, ritmul acestei revoluţii digitale este alert. Tehnologiile digitale -internet, telefoanele mobile şi orice alte instrumente care colectează, stochează şi distribuie informaţia digital-se răspândesc rapid în întreaga lume.

O zi tipică în viaţa internetului înseamnă 207 miliarde de e-mailuri trimise; 8,8 miliarde de vizionări video pe Youtube; 4,2 miliarde de căutări pe Google(1). Telefoanele mobile au devenit larg răspândite atât în lumea dezvoltată economic, cât şi în ţările în curs de dezvoltare.

Cu siguranţă, intuiţia ne spune că orice fel activităţi repetitive, de prelucrare a datelor, de distribuire a informaţiei, orice activitate umană care poate fi încadrată într-un algoritm sunt sau vor fi preluate de computere şi roboţi.

Este cunoscut deja, că, în condiţiile existenţei unui sistem informatic integrat la nivelul unei firme, simultan cu înregistrarea vânzării unui produs, prin barele de cod, se pot obţine actualizarea situaţiilor contabile esenţiale, precum cash flow-ul, veniturile şi profitul, bilanţul.

Prin urmare, nu este greu să ne imaginăm că profesia contabilă este sub impactul revoluţiei digitale, în sensul că multe din activităţile actuale desfăşurate de către contabili sunt şi vor fi preluate de către computere şi roboţi: preluarea datelor pe diferite suporturi; prelucrarea datelor; întocmirea de situaţii şi rapoarte contabile etc.

De aceea, pentru ca profesia contabilă şi contabilii să rămână relevanţi în secolul 21, sunt necesare schimbări care să răspundă la aceste provocări.

1. Informarea în timp real pentru luarea deciziilor, prin realizarea de sisteme integrate informatice la nivelul fiecărei firme. În cazul firmelor, la care contabilitatea este realizată prin outsourcing, se impune conectarea firmei beneficiare de informaţii şi a firmei de contabilitate la tehnologiile bazate pe cloud, care asigură accesarea şi prelucrarea informaţiilor în timp real.

2. Adăugarea de valoare la datele contabile. Contabilii nu mai pot să rămână, aşa cum nu de puţine ori se întâmplă, în poziţia de păstrători ai datelor. Ei trebuie să ofere comentarii şi soluţii valoroase pentru schimbarea în bine a situaţiei financiare a firmelor, a performanţei, să furnizeze consultanţă în business; să ofere recomandări, soluţii înainte ca lucrurile să se întâmple, să contribuie la strategia de afaceri a firmelor(2).

3.Auditarea prin examinarea întregului set de date, existent în firmă, şi nu numai a anumitor eşantioane. Este trecerea la ceea ce se cheama azi "data mining". De asemenea, auditorii vor folosi mai mult reţele sociale pentru găsirea unor indicii cu privire la fenomene din firmele auditate.

4.Regândirea rapoartelor contabile, în sensul de a se acorda prioritate informaţiilor cu adevărat relevante pentru investitori şi alţi utilizatori. Pe această cale, se va reduce volumul impresionant de pagini la care au ajuns aceste rapoarte. De exemplu, raportul anual al lui Deutche Bank avea sub 100 de pagini acum 25 de ani şi a ajuns în 2015 la peste 600 de pagini. Invers, în cazul rapoartelor de audit, se impune trecerea de la opţiunea binară de raportare, respectiv dacă situaţiile financiare prezintă o "imagine fidelă", în concordanţă cu standardele internaţionale de raportare financiară, la rapoarte care conţin informaţii despre riscul strategic, ca şi la "rapoarte integrate" care explică cum performează o firmă în raport cu strategia sa şi care evaluează viabilitatea unei firme de a continua să funcţioneze în anul următor(3).

5. Dezvăluirea voluntară de informaţii relevante pentru investitori. Firmele folosesc internetul, ca şi alte mijloace pentru a dezvălui voluntar şi alte informaţii, decât acelea obligatorii cerute de către autorităţile statului pentru scopuri de impunere, supraveghere a pieţelor financiare, combatere a infracţionalităţii economice şi financiare. Internetul a devenit un mediu global de comunicare;

6. Prevenirea blocajelor şi reducerea riscurilor generate de infracţionalitatea digitală - Cybersecurity. Criminalitatea informatică este aceea care îngrijorează din ce în ce mai mult, prin pierderile majore pe care le generează. Un exemplu fiind obţinerea de informaţii confidenţiale, înainte ca acestea să devină publice, şi vinderea lor către persoane interesate.

7. Progresul ştiinţei contabilităţii; dezvoltarea standardelor contabile. În economia bazată pe cunoaştere, proprietatea intelectuală devine esenţială. Sunt firme a căror valoare este dată de idei şi aplicaţii şi nu de activele tradiţionale ale producţiei de mărfuri, rezultând o diferenţă enormă între valoarea de piaţă a firmei şi activul sau tangibil net. Astăzi ştiinţa şi standardele contabile oferă puţine informaţii cu privire la activele intelectuale ale companiilor şi la sustenabilitatea acestora(4).

8. Etica şi integritatea profesiei contabile. Capitalismul, pieţele de capital nu pot funcţiona fără a exista încrederea în realitatea cifrelor raportate de către companii şi confirmate de către firmele de audit. Din acest punct de vedere, contabilii şi auditorii îndeplinesc o funcţie de interes public, oferă un bun public pieţelor de capital: încrederea în situaţiile financiare prezentate. Desigur, în cazul contabililor angajaţi în cadrul unei firme pot apare conflicte de interese între loialitatea faţă de managementul firmei respective şi cerinţa de realitate a situaţiilor financiare raportate.

Recentul caz al băncii Wells Fargo, unde 5.300 de angajaţi au deschis circa 2 milioane de conturi , fără ca beneficiarii acestei bănci să cunoască, arată cât de repede se poate răspândi comportamentul ne-etic într-o organizaţie unde sistemul de stimulente este deficitar. După cum cunoaştem şi un caz mai vechi, al dispariţiei renumitei firme de audit Arthur Andersen, la începutul acestui secol, care a produs declaraţii false despre situaţia financiară a firmei Enron. Astăzi, contabilii şi auditorii ar trebui să examineze nu numai legalitatea unei probleme, dar şi dimensiunea morală şi riscul reputaţional al acesteia. În acest sens, este bine să ne reamintim că Sfântul Matei, patronul bancherilor şi contabililor, ne învaţă că averea trebuie mânuită cu onestitate. Iar călugărul franciscan Luca Pacioli, cel care a publicat pentru prima dată un manual de contabilitate, ne-a avertizat asupra posibilităţii de înşelăciune prin ţinerea a două rânduri de conturi(5).

Consider că profesia contabilă are viitor, în măsura în care va răspunde în mod real la provocările şi oportunităţile generate de revoluţia digitală.

Notă:

(1) IMF, Finance & Development, September, 2016.

(2) Nixon, Rob, "The Future of Accounting Profession", 2014.

(3) Harriet Agnew, "Professional Services", Financial Times, 10 May, 2016.

(4) Kara M Stein, US Securities and Exchange Commission, "Accountants and Capital Markets in an Era of Digital Disruption", 2015.

(5) Jacob Soll, "The Reckoning", Basic Books, 2014.

Opinia Cititorului ( 2 )

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

  1. Om vedea ce imagine fidela va genera extinderea evaluarii actiunilor la pretul pietei.

    Free float-ul va fi luat in considerare?

    Si ce sa intelegem, ca pretul istoric va disparea treptat? Asta inseamna incredere oarba in pretul pietei. O fi acesta pretul corect?  

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    SI dumiriti-NE SI pe noi cum Sa trecem pe cheltuieli cota geologica SI in urmatorii 2 ani Sa otrecem direct in rezerve. Sau cum facem la Oltchim unde s-au creat pierderi artificial de 900 milioane RON. V-a exlicat domnul Hassan cum e Sa Ai simultan 2 valori ale xcapitalului social SI Blackrock Sa cumpere actiuni la firma Ta. Sau cum Sa be intoarcem la RAS de la IFRS Sa nu aplicam IFRS4 ca sa incarcam provizioanele de catastrofe.. Daca nu aveti raspunsuri la toate aceste intrebari, sunati la KPMG Moldova SI cereti cu doamna Andreea Manole. Comisia Europeana a convns-o ca pierderile acumulate Oltchim au fost de 1367 milioane RON in 2008. In engleza bineinteles. In Romans cu doar 900 de milioane Mai mici. Un fleac. Ne-ati ciuruit:-)

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

DTLAWYERS
BTPay
Cotnari
Benihana
Leap

ENGLISH SECTION

more articles

Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatTMPS