Klaus Iohannis sesizează CCR cu Legea privind regimul fiscal derogatoriu pentru terenurile din insule şi grinduri

G.U.
Politică / 27 noiembrie 2020

Klaus Iohannis sesizează CCR cu Legea privind regimul fiscal derogatoriu pentru terenurile din insule şi grinduri

Preşedintele Klaus Iohannis a trimis, astăzi, Curţii Constituţionale a României o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii privind unele măsuri de regim fiscal derogatoriu aplicabil anumitor terenuri, construcţii edificate pe acestea şi anumitor activităţi economice autorizate, conform unui comunicat de presă remis redacţiei.

În data de 9 noiembrie 2020, Parlamentul României a transmis Preşedintelui României, în vederea promulgării, Legea privind unele măsuri de regim fiscal derogatoriu aplicabil anumitor terenuri, construcţii edificate pe acestea şi anumitor activităţi economice autorizate (Pl-x nr. 641/2019).

Legea supusă controlului de constituţionalitate instituie un regim fiscal derogatoriu aplicabil unei anumite categorii de terenuri, construcţiilor edificate pe acestea şi anumitor activităţi economice autorizate, în scopul dezvoltării activităţilor economice, creării de locuri de muncă şi creşterii veniturilor bugetare, notează sursa citată.

"Considerăm că această lege contravine prevederilor constituţionale ale art. 76 alin. (1) şi pe cele ale art. 136 alin. (4), ale art. art. 61 alin. (2) şi ale art. 75 alin. (1), ale art. 73 alin. (1), art. 16 alin. (1) şi ale art. 135, ale art. 102 alin. (2) teza finală, precum şi celor ale art. 138 alin. (5)", afirmă Klaus Iohannis în sesizarea la CCR.

''Este evident că impunerea acestor derogări de la Codul fiscal este de natură să determine o reducere a veniturilor la bugetul de stat, ceea ce, potrivit dispoziţiilor art. 138 alin. (5) din Constituţie, necesită, în mod obligatoriu, indicarea sursei de finanţare. În ceea ce priveşte incidenţa dispoziţiilor care impun solicitarea fişei financiare, Curtea, prin Decizia nr. 56/2020, a reţinut că "atâta vreme cât dispoziţiile legale generează impact financiar asupra bugetului de stat, obligaţia solicitării fişei financiare incumbă tuturor iniţiatorilor, în temeiul art. 15 alin. (1) lit. a) din Legea responsabilităţii fiscal-bugetare nr. 69/2010 [...]", arată sesizarea şefului statului către CCR.

Preşedintele Iohannis precizează că impunerea acestor derogări de la Codul fiscal este de natură să determine o reducere a veniturilor la bugetul de stat, ceea ce, potrivit dispoziţiilor Constituţiei, necesită, în mod obligatoriu, indicarea sursei de finanţare. El adaugă şi obligaţia solicitării fişei financiare.

"Solicităm Curţii Constituţionale să constate că nu au fost îndeplinite condiţiile legale şi constituţionale referitoare la solicitarea fişei financiare nici de către iniţiatorul propunerii legislative şi nici de către Parlament, ceea ce atrage neconstituţionalitatea în ansamblu a legii deduse controlului, prin raportare la dispoziţiile art. 138 alin. (5) din Constituţie", se arată în sesizare.

Klaus Iohannis contestă şi modul în care s-a votat în camera decizională, respectiv Camera Deputaţilor.

"Parlamentarii ar fi trebuit să acorde votul lor final, individual, asupra fiecărei legi aflate pe ordinea de zi, iar nu asupra unei liste de propuneri legislative, respectiv un vot colectiv asupra unor puncte ce au reprezentat, în concret, numerotarea propunerilor legislative respective", precizează Iohannis.

Preşedintele ţării menţionează că legea a fost adoptată cu 16 amendamente la Camera Deputaţilor. El arată că amendarea are un obiect de reglementare complet diferit de cel avut în vedere de iniţiator şi de cel adoptat de Senat, ceea ce încalcă principiul bicameralismului, existând şi efecte asupra regimului juridic aplicabil resurselor de apă, a malurilor şi albiilor sau cuvetelor acestora, conform comunicatului de presă.

"În forma adoptată, Legea privind unele măsuri de regim fiscal derogatoriu aplicabil anumitor terenuri, construcţii edificate pe acestea şi anumitor activităţi economice autorizate nesocoteşte principiul constituţional în virtutea cărora o lege nu poate fi adoptată de o singură Cameră, legea fiind, cu aportul specific al fiecărei Camere, opera întregului Parlament'', se arată în sesizarea la CCR.

''Potrivit art. 3 din legea dedusă controlului de constituţionalitate, terenurile care fac obiectul acestei legi - insule, grinduri şi alte suprafeţe de uscat cu o suprafaţă mai mare de 35 de hectare cu potenţial de exploatare economică rezultate prin acţiuni sau modificări naturale ale teritoriului ori prin lucrări de amenajare hidrotehnică, precum şi unele părţi din aceste terenuri a căror suprafaţă nu este mai mică de 10 hectare - sunt exceptate de la prevederile Legii apelor nr. 107/1996. Aşadar, rezultă că aceste categorii de terenuri se exceptează nu doar de la unele norme ale Legii nr. 107/1996, ci de la întreaga lege, regimul stabilit prin acest act normativ neaplicându-se respectivelor terenuri'' , a menţionat Klaus Iohannis.

''Legea criticată trebuia calificată şi adoptată, ca lege organică, cu votul majorităţii membrilor fiecărei Camere a Parlamentului, iar nu ca lege ordinară. În plus, şi conţinutul complex al actului normativ, afirmă Iohannis.

"Având în vedere expunerea de motive, precum şi dispoziţiile normative cuprinse, rezultă faptul că legea criticată vizează prevederi referitoare la concesionarea de către unităţile administrativ-teritoriale a suprafeţelor disponibile din terenurile în cauză, precum şi la intrarea acestor categorii de terenuri în domeniul public al statului şi administrarea unităţilor administrativ-teritoriale corespunzătoare. Aşadar, prin conţinutul normativ, dispoziţiile art. 6 şi cele ale 10 din legea criticată reglementează, în concret, în domeniul legii organice, potrivit art. 136 alin. (4) din Constituţie. Prin urmare, considerăm că obiectul de reglementare al acestor norme se circumscrie noţiunii de "bunuri proprietate publică" prevăzute de 136 alin. (4) din Constituţie, astfel că actul normativ criticat are caracter de lege organică. Mai precis, legea transmisă la promulgare conţine şi norme de natura legii organice, întrucât se referă la aspecte care sunt în directă legătură cu domeniul de reglementare al legii organice", afirmă şeful statului în sesizarea de neconstituţionalitate.

Legea criticată reglementează într-un domeniu pentru care Constituţia prevede expres caracterul organic, respectiv intrarea unor terenuri în domeniul public al statului, concesionarea sau administrarea acestora, menţionează şeful statului.

"Considerăm că legiuitorul nu a respectat procedura constituţională de adoptare a legilor organice. Neadoptând legea cu majoritatea cerută de norma constituţională, Parlamentul nu a respectat limitele domeniului organic prevăzute de art. 136 alin. (4) din Constituţie. Prin urmare, legea dedusă controlului de constituţionalitate a fost adoptată ca lege ordinară, deşi aceasta conţine, din punct de vedere al criteriului material, prevederi care aparţin domeniului legii organice, ceea ce determină încălcarea art. 76 alin. (1) din Legea fundamentală, referitor la adoptarea legilor organice", susţine Klaus Iohannis.

''Considerăm că, prin aceste dispoziţii, legea supusă controlului de constituţionalitate creează atât o încălcare a principiului liberei concurenţe în economia de piaţă, cât şi o dublă discriminare: pe de o parte, între cei care deţin cu titlu de proprietate ori care îşi desfăşoară activitatea pe insule, grinduri şi alte suprafeţe de uscat cu o suprafaţă mai mare de 35 de hectare cu potenţial de exploatare economică rezultate prin acţiuni sau modificări naturale ale teritoriului ori prin lucrări de amenajare hidrotehnică şi celelalte persoane care îşi desfăşoară activitatea în alte zone; pe de altă parte, între persoanele care realizează, în condiţiile art. 7 din lege, activităţi de producţie de energie regenerabilă, turism, agrement, alimentaţie publică, comerţ cu amănuntul şi servicii conexe acestora şi persoanele care desfăşoară alt tip de activităţi economice, pe aceste terenuri. Prin urmare, legea criticată pune într-o poziţie favorizantă anumite categorii de operatori economici faţă de alţii care fie întreprind alte activităţi economice în aceleaşi locaţii, fie desfăşoară activităţi economice cu acelaşi obiect, dar nu în locaţiile respective. Acest lucru determină instituirea unui privilegiu în funcţie de locul desfăşurării activităţilor economice de către operatorii economici, prin lege impunându-se o favoare nejustificată acordată unei categorii de operatori economici care desfăşoară numai acele activităţi economice, autorizate potrivit legii criticate, pe anumite terenuri expres prevăzute în lege'', arată sesizarea transmisă de preşedintele Iohannis la CCR.

Preşedintele Iohannis arată că legea prevede că "la solicitarea unităţilor administrativ-teritoriale, în termen de 90 de zile de la primirea solicitării, Guvernul identifică terenurile susceptibile de a fi incluse în categoria celor descrise la art. 2 şi asigură intrarea acestora în domeniul public al statului şi administrarea unităţilor administrativ-teritoriale corespunzătoare. Astfel, din analiza dispoziţiilor de mai sus, rezultă că acestea au un caracter imperativ, instituind în sarcina Guvernului obligaţia ca, în termen de 90 de zile de la primirea solicitării, să identifice respectivele terenuri şi să asigure transferul acestora în domeniul public al statului şi administrarea unităţilor administrativ-teritoriale corespunzătoare. Însă, potrivit art. 292 alin. (1) din OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ, trecerea unui bun din domeniul public al statului în domeniul public al unei unităţi administrativ-teritoriale se face la cererea consiliului judeţean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a consiliului local al comunei, al oraşului sau al municipiului, după caz, prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de autorităţile prevăzute de Codul administrativ, care au în administrare bunul respectiv, dacă prin lege nu se dispune altfel'', a spus preşedintele Iohannis.

Şeful statului solicită CCR să admită sesizarea de neconstituţionalitate şi să constate că Legea privind unele măsuri de regim fiscal derogatoriu aplicabil anumitor terenuri, construcţii edificate pe acestea şi anumitor activităţi economice autorizate este neconstituţională, în ansamblul său.

Opinia Cititorului ( 5 )

  1. HOTĂRÂRE nr. 561 din 15 aprilie 2004

    privind recunoaşterea Asociaţiei "Marea Lojă Naţională din România" ca fiind de utilitate publică 

    EMITENT 

    GUVERNUL 

    Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 344 din 20 aprilie 2004 

    În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 39 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, cu modificările şi completările ulterioare, 

    Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. 

    Articolul UNIC 

    Se recunoaşte Asociaţia "Marea Lojă Naţională din România", persoană juridică de drept privat, fără scop patrimonial, cu sediul în municipiul Bucureşti, str. Theodor Speranţia nr. 102, ca fiind de utilitate publică. 

    PRIM-MINISTRU 

    ADRI AN NĂSTASE 

    Contrasemnează: 

    -- ----------- 

    Ministrul pentru coordonarea 

    Secretariatului General al Guvernului, 

    Eugen Bejinariu 

    Ministrul culturii şi cultelor, 

    Răzvan Theodorescu 

    p. Ministrul finanţelor publice, 

    Neculae Eugeniu Plăiaşu, 

    secretar de stat 

    Bucureşti, 15 aprilie 2004.

    Nr. 561. 

    1. (2) Membrii M L N R sunt obligați la o necondiționată loialitate față de România și interesele sale naționale, precum și la promovarea idealurilor de Pace, Toleranță și Fraternitate Universală.

      (3) M L N R respinge ab initio și califică drept abuz de drept orice încălcare a Constituției și legilor statului român, precum și a dispozițiilor prezentului Statut. 

      (4) M L N R este continuatoarea legitimă, de jure și de facto, a Marii Loji a Ordinului Masonic Român, întemeiată la 8/20 septembrie 1880. 

      Ieri,intr-o CONFERINTA de PRESA FULGER,Iohannis a anuntat ca DIEGO ARMANDO MARADONA a fost UCIS de catre PSD.Un comano condus de catre DRACNIA,care a evadat din puscarie a facut acest lucru dupa ce a reusit sa fuga in BRAZILIA,unde detine jumatate din RIO de JANEIRO. Dupa ce comandoul a comis abonabila fapta,se pare ca DRACNIA s-a reantors in tara si s-a refugiat pe un IAHT pe care il detine pe INSULA BELINA.Politia nu l-a putut inca descoperi,intrucat Iohannis,i-a dat ordin ministrului VELA,sa trimita TRUPELE SPECIALE din politie si mari efective de politisti,care sa opreasca prin FORTA enoriasii care vor sa participe la PESTERA unde se organizeaza pelerinajul de SFANTU ANDREI. Asa ca,politistii inarmati pana in dinti,se pregatesc sa dea piept cu vitezele BABUTE care vor sa se roage la LACASUL SFANT. Elicoptere survoleaza Insula Belina in speranta ca DRACNIA nu v-a fugi de pe IAHT.Asa ca Iohannis nu mai vrea ca INSULE,GRINDURI si alte terenuri sa poata fi folosite de INFRACTORI -periculosi ca DRACNIA si pentru acest lucu a sesizat CCR.!

      Art. 1. - (1) MAREA LOJĂ NAȚIONALĂ DIN ROMÂNIA, denumită în continuare M L N R – este o asociație constituită potrivit legii, ca persoană juridică română de drept privat, neguvernamentală, apolitică și fără scop patrimonial, în vederea sprijinirii dezvoltării personalității umane pe multiple planuri și pentru instaurarea în societatea românească a normelor de conviețuire socială bazate pe respect, toleranță, într-ajutorare și respingerea oricăror forme de totalitarism sau extremism.

      foaie verde stalp ,nu e pasare ca porcul , curge apa in WC , n-ai nici o vină de halul in care delirezi .

BTPay

Curs valutar BNR

22 Ian. 2021
Euro (EUR)Euro4.8740
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.0034
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.5255
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.4696
Gram de aur (XAU)Gram de aur238.5807

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

The Diplomat-Bucharest Awards Gala 2021
Video
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro