"Ne aşteptăm la tranzacţii care să consolideze domeniul bancar"

EMILIA OLESCU
Ziarul BURSA #Bănci-Asigurări / 13 ianuarie 2015

"Ne aşteptăm la tranzacţii care să consolideze domeniul bancar"

(Interviu cu Şerban Toader, Senior Partner KPMG)

"Este recomandată o diversificare a plasamentelor"

"Ar trebui să ne gândim bine înainte să spunem nu unui nou acord cu FMI"

"Procesele de "analytics" inteligente, încă neutilizate pentru îmbunătăţirea infrastructurii"

"Reducerea CAS va fi compensată şi de creşterea salariului minim"

Specialiştii estimează că, în acest an, vor avea loc tranzacţii importante, care vor conduce la consolidarea sectorului bancar, după cum ne-a spus Şerban Toader, Senior Partner KPMG.

Domnia sa consideră că cea mai serioasă provocare pentru anul 2015 este aceea prin care ar urma să fie eficientizată calea parcursă de proiecte - de la planificare şi dezvoltare la achiziţie, construcţie şi operare.

Şerban Toader ne-a precizat, în cadrul unui interviu, că infrastructura este problema esenţială a mediului de afaceri, subliniind prezenţa corupţiei din ţara noastră.

"Va trebui să ţinem cont că proiectele de infrastructură sunt supuse unor presiuni competitive enorme în contextul european şi global, în privinţa accesului la finanţare, interesului marilor contractori şi disponibilităţii resurselor specializate", subliniază domnul Toader, apreciind că procesele de "analytics" inteligente încă nu sunt utilizate pentru îmbunătăţirea sectorului infrastructurii.

Printre altele, domnia sa ne-a vorbit şi despre nevoia de diversificare a plasamentelor, în contextul unor dobânzi scăzute la depozite, precum şi despre fiscalitatea din ţara noastră, ca şi despre relaţia pe care o avem cu forurile financiare internaţionale.

Reporter: Am încheiat un an în care au fost făcute o serie de promisiuni, unele dintre ele electorale. Ce politici ar trebui adoptate în următoarea perioadă pentru îmbunătăţirea economiei, în general, şi pentru dezvoltarea mediului de afaceri, în particular?

Şerban Toader: Am trei elemente pe lista mea de dorinţe.

În primul rând - infrastructura. Clienţii noştri ne-au comunicat că infrastructura este un aspect semnificativ pentru ei şi, totuşi, pare că este foarte dificil să luăm deciziile care ar stimula investiţiile necesare dezvoltării acestui sector.

În al doilea rând - accelerarea absorbţiei fondurilor europene. Mediul de afaceri, prin intermediul Coaliţiei pentru Dezvoltarea României, a venit cu o serie de recomandări în vederea activării eficiente a fondurilor europene în contextul priorităţilor naţionale. Dintre acestea, preferata mea este planificarea multianuală pe proiecte şi programe (2014-2020), care să fie implementată şi sprijinită indiferent de cine se află la guvernare.

Nu în ultimul rând, măsurile care sprijină mobilitatea şi abilitatea afacerilor de a atrage talentul sunt cruciale pentru succesul business-urilor din ţara noastră. M-aş bucura să avem o strategie pe termen lung în educaţie, în care legătura dintre mediul academic şi cel de afaceri să fie prioritară.

Reporter: Care au fost punctele forte şi punctele slabe ale anului trecut, din punct de vedere economic şi al mediului de afaceri?

Şerban Toader: Multe dintre provocările la care am fost martori în anii trecuţi au continuat să exercite presiuni şi în 2014. Sunt multe puncte forte, dar sunt şi aspecte slabe care au făcut agenda anului care tocmai s-a încheiat. Însă trebuie să alegem ceea ce este esenţial şi urgent de rezolvat, cu atenţie şi înţelepciune pentru anii care vin.

Sănătatea şi educaţia au nevoie de proiecte de anvergură şi de o gândire strategică pe care să nu o schimbăm în fiecare an. Este nevoie de gândire coerentă pe termen lung, pentru că "ne jucăm" cu educaţia a generaţii întregi, iar un om bine educat se formează în timp.

Un subiect fierbinte a fost legat de abilitatea autorităţilor de implementare a unor proiecte de anvergură. Discuţiile publice au evoluat şi dezbaterile despre infrastructură au devenit mai coerente, deşi mai avem multe de rezolvat. Există un consens emergent din partea publicului general că trebuie cheltuiţi mai mulţi bani pentru infrastructură, deşi lumea este încă reticentă când vine vorba să plătească din propriul buzunar astfel de proiecte.

Cea mai serioasă provocare pentru anul 2015 este aceea prin care ar urma să fie eficientizată calea parcursă de proiecte, de la etapa robustă de planificare şi dezvoltare la achiziţie, construcţie şi, în cele din urmă, operare, când vor fi simţite beneficiile proiectului. Au fost parcurşi paşi importanţi de deblocare a obstacolelor acumulate în ultimii ani, de conturare a strategiei şi conţinutului masterplanului naţional de infrastructură, de modernizare a cadrului legislativ printr-o nouă lege a parteneriatului public-privat şi prin reintroducerea standardelor FIDIC şi de optimizare a alocărilor de fonduri bugetare şi europene către priorităţile pe termen mediu şi lung.

Va trebui să ţinem cont că proiectele de infrastructură sunt supuse unor presiuni competitive enorme în contextul european şi global, în privinţa accesului la finanţare, interesului marilor contractori şi disponibilităţii resurselor specializate.

Transparenţa a fost şi în 2014 din nou în centrul atenţiei. Îmbunătăţirea eficienţei în sectorul public impune nevoia de transparenţă, iar aceasta aduce cu sine şi responsabilitate. Un rol crucial îl au informaţiile financiare ale instituţiilor publice - ce raportări contabile au, ce fel de principii contabile folosesc, cât de corecte sunt, care sunt controalele interne, cât de pregătiţi profesional sunt cei care le întocmesc etc. Ar fi util ca aceste informaţii să fie făcute publice, acest lucru presupunând o responsabilitate mai mare.

Corupţia este prezentă aproape în orice ţară. În căutarea unor noi oportunităţi de creştere, investitorii globali intră pe noi pieţe, confruntându-se cu noi riscuri. Ceea ce poate părea normal în mecanismul de afaceri dintr-o cultură poate fi considerat ilegal în alta. Ceea ce ar trebui să fie alb şi negru este deseori gri. Să gestionezi această complexitate este una dintre numeroasele provocări cu care se vor confrunta, în 2015, guvernele, investitorii şi consultanţii lor.

Atitudinea împotriva corupţiei devine tot mai dură. Aceasta, împreună cu nevoia de a demonstra existenţa valorii pentru bani a proiectelor, explică locul central pe care îl ocupă, pe agenda politică, cerinţa crescută de transparenţă în sectorul infrastructurii.

Corupţia are o mulţime de capcane. La un nivel de bază, poate creşte costurile infrastructurii, iar în cazuri extreme poate conduce la comportament infracţional şi la distorsiunea pieţei şi a performanţei proiectelor.

În dezbaterea asupra avantajelor aduse de potenţiale proiecte, transparenţa este un aliat important al argumentelor invocate în favoarea investiţiilor în infrastructură. Pe măsură ce tehnologia evoluează cu paşi tot mai rapizi şi interfaţa noastră cu infrastructura se dezvoltă, nevoia de transparenţă şi acces la date va creşte tot mai mult. Atât guvernele, cât şi sectorul privat colectează mai multe date decât oricând cu privire la performanţele în infrastructură. Cu toate acestea, "big data" şi procesele "analytics" inteligente nu sunt încă utilizate pe această piaţă. Va trebui să mai aşteptăm până când vom vedea că ele sunt utilizate eficient pentru planificarea, transferul, operarea şi întreţinerea mai bună a infrastructurii. Valoarea datelor nu mai constă în capacitatea de creare şi stocare. Adevărata valoare constă în informaţiile ce pot fi obţinute din utilizarea proceselor adecvate de "analytics" pentru generarea clarităţii şi transparenţei.

Mediul de afaceri trebuie să rămână imun la fluctuaţiile mediului politic şi să îşi direcţioneze eforturile către o dezvoltare sustenabilă. Companiile solide trebuie să poată rezista instabilităţii fiscale şi legislative pe termen scurt generată de contextul general actual. În multe sectoare, serviciile acordate clienţilor sunt de slabă calitate, iar companiile ar trebui să remedieze această vulnerabilitate şi să confere clientului un rol central în strategia de afaceri.

Reporter: Cum apreciaţi evoluţia fiscalităţii din ţara noastră?

Şerban Toader: Măsura de reducere a CAS la angajator începând cu octombrie 2014 ar fi prima măsură de relaxare fiscală, o premieră pentru ultimii cinci ani, în acest timp povara fiscală crescând semnificativ de la an la an. Din 2009 până în 2014, au crescut nu doar cotele de TVA şi accizele, dar au fost introduse şi impozite noi, cum ar fi taxa pe construcţiile speciale, cu efect major asupra situaţiei financiare a majorităţii companiilor din România chiar în 2014. Important de punctat este faptul că, deşi cota unică de 16% pe profitul companiilor nu s-a modificat, în fapt ea a generat efecte nefavorabile, deoarece cota efectivă de impunere a profiturilor este mai mare decât înainte de criză, fiindcă au fost restrânse o serie de deduceri fiscale, cum sunt cele legate de autoturismele utilizate de firme.

Ne aşteptăm ca reducerea CAS la angajator să fie compensată la nivel bugetar de o mai bună colectare, dar şi de măsurile cu impact cert anunţate de guvern, respectiv creşterea treptată a salariului minim.

În continuare, mediul de afaceri are nevoie să îşi desfăşoare activitatea într-un cadru fiscal predictibil, iar modificările legislative să se facă cu o consultare prealabilă şi cu analize fundamentate în ceea ce priveşte impactul pe care l-ar avea introducerea sau modificarea unui impozit.

Reporter: Cum credeţi că poate fi rezolvată problema scăderii investiţiilor străine directe din ţară noastră?

Şerban Toader: Dacă ne raportăm la nivelul investiţiilor străine directe din perioada de pre-aderare şi imediat după aceea, până la momentul crizei, când efectul creditării expansioniste a potenţat şi mai mult valul pe care era România, vom fi dezamăgiţi în continuare pentru multă vreme şi vom crede că lucrurile nu se îndreaptă în direcţia bună. De fapt, însă, ceea ce noi constatăm când ne uităm la evoluţia clienţilor noştri, dintre care foarte mulţi sunt companii multinaţionale, ne-a dat şi ne dă în continuare motive să fim optimişti. România atrage investiţii străine directe considerabile, lucru care se reflectă în creşterea economiei şi exporturilor, mai puţin în consum. Credem că acest val este unul mai sănătos şi mai sustenabil.

Reporter: Cum vedeţi desfăşurarea testelor de stres anunţate pentru anul viitor, în ţara noastră?

Şerban Toader: Testele de stres anunţate de Banca Naţională pentru anul următor reprezintă un pas necesar în vederea aderării României la Mecanismul Unic de Supraveghere instituit la nivel european ca parte a Uniunii Bancare. O parte din băncile prezente în România au trecut deja prin exerciţii similare în cursul acestui an, în calitate de filiale semnificative ale unor grupuri bancare europene care au făcut obiectul revizuirii cuprinzătoare derulate de Banca Centrală Europeană, sau ca urmare a analizelor detaliate impuse de BNR la nivel local asupra calităţii activelor şi nivelului provizioanelor. Aceste exerciţii au indicat că băncile de la noi sunt, în general, bine capitalizate, chiar şi pentru condiţii de stres, iar acolo unde au fost identificate anumite probleme au fost implementate sau sunt în curs de implementare măsuri de capitalizare sau de dezintermediere. Urmează ca Banca Naţională să anunţe calendarul de desfăşurare a revizuirii calităţii activelor şi a testelor de stres, precum şi lista băncilor care vor fi supuse acestui exerciţiu.

Reporter: Ce evoluţie estimaţi că va avea creditarea?

Şerban Toader: Evoluţia creditării depinde de evoluţia economiei, una dintre lecţiile pe care le-a dat criza financiară şi economică persoanelor fizice şi companiilor fiind acea potrivit căreia banii nu se fac uşor şi nu există chilipiruri. Este nevoie de o creditare sănătoasă, în care toate părţile implicate, atât băncile, dar şi companiile şi persoanele fizice să aibă roluri bine stabilite. Creditele neperformante rămân pe agenda de lucru a băncilor, dar o analiză robustă a riscului va ajuta la scăderea acestora. Este de apreciat efortul permanent pe care BNR îl face pentru atragerea atenţiei asupra determinării nivelului de credite neperformante din fiecare bancă.

Reporter: Având în vedere că dobânzile la depozite sunt în scădere, care este alternativa optimă pentru cei care doresc să facă plasamente?

Şerban Toader: Decizia să faci sau nu o investiţie depinde de nivelul de risc pe care fiecare investitor vrea să şi-l ia, precum şi de planificarea financiară a veniturilor şi cheltuielilor pe care respectivul investitor şi-o face sau ar trebui să şi-o facă. Mai trebuie precizat că nu doar nivelul dobânzilor nominale trebuie luat în considerare, ci şi nivelul dobânzilor reale, care iau în calcul inflaţia. Acum, în Europa, aşteptările sunt ca inflaţia să fie foarte redusă sau să avem chiar deflaţie, acest lucru reflectându-se şi în nivelul dobânzilor nominale, care sunt influenţate semnificativ de acţiunile băncilor centrale, ce încearcă să combată acest fenomen al deflaţiei. Cert este că o diversificare a plasamentelor este recomandată, cu investiţii în depozite, obligaţiuni suverane, acţiuni şi fonduri de investiţii ce investesc la rândul lor în domenii precum energie, agricultură, imobiliare. Ponderile de investire trebuie analizate cu atenţie, printre factori fiind vârsta investitorului, dacă este persoană fizică, dacă are alte cheltuieli, dacă are alte prime de asigurări pe care le plăteşte şi randamentul urmărit, acesta din urmă fiind direct corelat cu riscul pe care şi-l ia investitorul. Recomandat este ca investitorii să se intereseze şi să înţeleagă foare bine riscurile pe care şi le asumă atunci când fac o investiţie.

Reporter: Cum apreciaţi posibilitatea aplicării bail-in-ului în ţara noastră?

Şerban Toader: Bail-in-ul este un mecanism de recapitalizare internă a băncilor care se confruntă cu dificultăţi financiare, prevăzut de noua directivă europeană cu privire la redresarea şi rezoluţia bancară şi va trebui transpus şi în legislaţia bancară din România începând cu 1 ianuarie 2016.

Acest mecanism prevede acoperirea pierderilor din activitatea bancară prin conversia în capital social a datoriilor negarantate ale băncilor, obligând, astfel, actionarii şi creditorii să suporte pierderile, şi nu deponenţii sau statul. În România, până la momentul de faţă, nu au fost astfel de situaţii, iar normele europene stipulează clar situaţiile în care este necesar să se recurgă la acest mecanism, ce are că scop principal evitarea falimentelor bancare cu efecte nedorite asupra populaţiei, sistemului financiar şi fondurilor publice.

Reporter: Cum vedeţi evoluţia relaţiilor noastre cu organizaţiile financiare internaţionale?

Şerban Toader: Apare tot mai mult, în spaţiul public, opinia conform căreia ţara noastră ar trebui să ducă la bun sfârşit actualul acord cu FMI, un acord ulterior nemaifiind necesar. Eu cred că ar trebui să cumpănim bine înainte să luăm o astfel de decizie. Aş reaminti că, pe lângă sprijinul financiar important pe care ţara noastră l-a primit la începutul crizei financiare din partea organizaţiilor financiare internaţionale, au existat şi alte beneficii ale acordului. Menţinerea disciplinei financiare pentru evitarea derapajelor macroeconomice şi focus-ul asupra reformelor structurale sunt două dintre cele mai importante. Într-adevăr, condiţiile de piaţă actuale fac mai uşoară obţinerea finanţării internaţionale. De aceea, cred că ar fi utilă o analiză profesionistă asupra avantajelor şi dezavantajelor pe care le presupune menţinerea sau nu a unui nou acord cu instituţiile financiare internaţionale, în care se include sprijinul politic şi social necesar pentru continuarea reformelor şi menţinerea disciplinei financiare.

Reporter: În ce domenii sunt anunţate/ar fi nevoie de fuziuni/ achiziţii?

Şerban Toader: În condiţiile în care, la nivel global, valoarea companiilor a scăzut semnificativ, există oportunitatea pentru companiile din multe sectoare economice să îşi schimbe proprietarul la preţuri rezonabile. KPMG continuă să privească cu optimism evoluţia tranzacţiilor din zona M&A, în condiţiile în care persistă lupta între manageri mai decişi şi investitori care încă sunt precauţi şi anticipează o creştere a numărului de tranzacţii de acest gen realizate de fonduri de investiţii cu capital privat şi o creştere a numărului de Oferte Publice Iniţiale. În mod uzual, acest moment al ciclului economic generează o creştere mai mare şi o reîntoarcere la o piaţă funcţională de fuziuni şi achiziţii, susţinută de servicii de restructurare şi diminuare a riscurilor.

În acest an, KPMG a fost implicat în numeroase tranzacţii importante, inclusiv în tranzacţii care au implicat fonduri de investiţii. Există, însă, şi alte tranzacţii în derulare care implică fonduri de investiţii, ceea ce arată un interes constant din partea acestui tip de investitori. Totuşi, având în vedere aşteptările ridicate în materie de randamente previzionate ale oricărui fond de investiţii, comparativ cu posibilităţile actuale ale economiei româneşti, aparent, există încă dificultăţi în identificarea unor firme care să facă obiectul unei potenţiale tranzacţii. Chiar dacă anumite fonduri au limitate constitutiv domeniile în care pot investi, dacă privim în ansamblu, nu am putea spune că în prezent există un sector sau o industrie preferată în mod special. Fondurile de investiţii sunt dispuse să investească în acele sectoare care au un potenţial de creştere ridicat.

Aşteptările noastre sunt, însă, mai mari pentru 2015 şi se îndreaptă către tranzacţii care să presupună consolidări în domeniul bancar, prin vânzarea-cumpărarea unor bănci de talie mică sau cel mult mijlocie şi creşterea numărului de tranzacţii care implică portofolii de credite în special neperformante. Pe lângă sectorul financiar-bancar, anul trecut am putut observa tranzacţii în domenii diverse precum IT-ul, energia regenerabilă, producţia de vopsele, producţia de uleiuri vegetale, agenţiile de media etc.

Reporter: Mulţumesc!

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Dtlawyers
BTPay
GRAMPET GROUP
ifep.ro
UNNPR
Hidroelectrica
Stiri Locale

Curs valutar BNR

03 Dec. 2021
Euro (EUR)Euro4.9487
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.3767
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.7595
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.8121
Gram de aur (XAU)Gram de aur249.2179

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
romaniansmartcity.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro