NERVI ÎNTINŞI LA MAXIM ÎN EUROPAImigranţii creează scandal diplomatic între România şi Ungaria

A.S.
Ziarul BURSA #Politică / 16 septembrie 2015

Imigranţii creează scandal diplomatic între România şi Ungaria

Guvernul de la Budapesta îi cere lui Victor Ponta să înceteze cu "minciunile" la adresa Ungariei

-------------------------------

Actualizare 22:20 MAE consideră că nu există niciun fel de circumstanţe care să justifice revizuirea Tratatului cu Ungaria

Ministrul Afacerilor Externe (MAE) consideră că nu există niciun fel de elemente sau circumstanţe care să justifice revizuirea Tratatului de înţelegere, cooperare şi bună vecinătate cu Ungaria, iar România nu are niciun fel de obligaţie impusă prin niciun de tratat internaţional prin care să acorde autonomie teritorială pe criterii etnice, precizează un comunicat de presă publicat pe site-ul instituţiei.

Potrivit sursei citate, autonomia pe criterii etnice nu face parte dintre standardele europene în materie de protecţie a persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale.

"Documentele invocate de cei care propun revizuirea Tratatului pentru a justifica amendarea documentului bilateral cuprind recomandări şi evaluări fără valoare juridică obligatorie şi care, pe cale de consecinţă, nu impun statelor obligaţia de reorganizare teritorială sau de garantare a autonomiei teritoriale pe criterii etnice. Mai mult decât atât, sugestia formulată public privind completarea tratatului cu o dispoziţie în sensul în care 'minorităţile naţionale au dreptul, la solicitarea organizaţiilor lor politice, la autonomie culturală sau, în regiunile unde sunt majoritare, crearea unor autorităţi administrative autonome cu statut special, garantate prin lege, în conformitate cu modelele europene funcţionale', ţine de decizia suverană a statelor privind opţiunea lor de bună guvernare şi organizare internă, nefiind subiect de negociere cu alte state, inclusiv de reglementare prin tratate internaţionale bilaterale", precizează MAE.

Sursa menţionată reiterează ataşamentul României faţă de valorile europene şi de respectul pentru normele internaţionale şi europene în materie de protecţie a drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, precum şi faptul că acest subiect subiect se regăseşte "în mod constant" în dialogul româno-ungar.

"Este de notat că între România şi Ungaria există o formă de dialog convenită între cele două părţi prin Tratatul de bază, pentru monitorizarea respectării drepturilor persoanelor aparţinând minorităţii române din Ungaria, respectiv aparţinând minorităţii maghiare din România, şi anume Comitetul de specialitate româno-ungar pe problemele minorităţilor naţionale. România este ferm angajată în acest format de dialog, insistând pentru întâlniri periodice ale acestuia astfel încât situaţia reală a celor două minorităţi să fie corect apreciată", se mai arată în comunicatul amintit.

(S.A.)

-----------

Actualizare 20:23 Zeci de imigranţi au intrat în Ungaria, după confruntări cu poliţiştii la punctul de trecere Roszke

Zeci de imigranţi au reuşit să intre în acestă seară pe teritoriul Ungariei, după mai bine de o oră de confruntări cu poliţiştii ungari la punctul de trecere a frontierei Roszke-Horgos, venind dinspre Serbia, informează agenţiile AFP şi Reuters.

Ei au reuşit să smulgă grilajul pus de-a latul celor două căi de acces către Ungaria, după care au avansat, iar forţele de ordine ungare s-au retras 50 de metri şi au ripostat cu gaze lacrimogene.

În confruntări au fost răniţi cel puţin douăzeci de poliţişti ungari, potrivit guvernului de la Budapesta.

(S.A.)

-----------

Actualizare 19:30 Guvernul a aprobat Strategia naţională privind imigraţia 2015-2018 şi Planul de acţiune pe anul 2015

Guvernul a aprobat, astăzi, printr-o Hotărâre, Strategia naţională privind imigraţia pentru perioada 2015-2018 şi Planul de acţiune pe anul 2015, "o etapă pe care România o parcurge în cadrul eforturilor de modernizare a procesului de gestionare a imigraţiei pe teritoriul naţional", arată un comunicat de presă remis azi redacţiei de către Executiv.

Documentul va fi transmis Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT).

Potrivit sursei, "strategia naţională are ca scop gestionarea eficientă a fenomenului imigraţiei şi include obiective strategice generale, obiective specifice şi direcţii de acţiune care reflectă politicile stabilite la nivel european, adaptate la realităţile naţionale".

Guvernul precizează că pentru următorii patru ani, "se va urmări gestionarea eficientă a imigraţiei, sub toate aspectele sale, respectiv prin: remedierea lacunelor în materie de competenţe specifice şi prin atragerea lucrătorilor înalt calificaţi, o abordare mai robustă a imigraţiei ilegale şi readmisiei, inclusiv o cooperare mai bună cu ţările terţe, protejarea celor care au nevoie de ajutor printr-o politică fermă în domeniul azilului".

În ceea ce priveşte componenta azilului, Guvernul precizează că urmăreşte asigurarea unui acces mai bun la azil a persoanelor care au nevoie de protecţie, o mai bună calitate a condiţiilor de primire şi decizii mai rapide şi mai fiabile în materie de azil.

"Transpunerea integrală şi punerea în aplicare efectivă a sistemului european comun de azil (SECA) reprezintă o prioritate. Având în vedere problemele cu care s-au confruntat statele din imediata vecinătate a României, se au în vedere măsuri pentru gestionarea unitară şi coerentă a situaţiilor determinate de posibila apariţie a unui aflux de imigranţi ilegali pe teritoriul României, generat de situaţii de criză de natură politică, socială, economică sau militară.

Cooperarea între autorităţile cu competenţă în domeniul combaterii imigraţiei ilegale, inclusiv a traficului de persoane şi a traficului de migranţi ca elemente componente ale acesteia, vor constitui priorităţi", conform comunicatului.

Autorităţile române vor contribui la crearea unui "sistem de admitere flexibil, dar, în acelaşi timp vor acorda o atenţie deosebită cetăţenilor proveniţi din statele cu potenţial migraţionist sau care pot aduce atingere siguranţei naţionale", transmite Guvernul.

"Acoperirea deficitului existent pe piaţa forţei de muncă, inclusiv prin atragerea de persoane cu înaltă calificare, se va face cu protejarea propriilor cetăţeni. România, prin autorităţile competente, va crea cadrul procedural şi legislativ favorabil atragerii şi rămânerii pe teritoriul României a investitorilor.

De asemenea, instituţiile cu competenţe în domeniu vor avea în vedere modificarea legislaţiei naţionale pentru înlăturarea inadvertenţelor şi crearea unui cadru legal favorabil admiterii, inclusiv prin transpunerea directivelor europene în materie.

Având în vedere că imigraţia şi azilul sunt influenţate, în foarte mare măsură, de evenimentele care au loc la nivel mondial, au fost identificate următoarele aspecte care pot influenţa, pe termen mediu şi lung, situaţia operativă din zona de competenţă: menţinerea situaţiei conflictuale din Siria; reactivarea conflictului armat din Irak; menţinerea unei situaţii instabile în zonele limitrofe României (Ucraina, Transnistria); perpetuarea şi creşterea în intensitate a conflictului armat israeliano - palestinian; menţinerea situaţiei migraţiei ilegale din Turcia, devenită principalul stat de tranzit pentru migraţia ilegală din Orientul Mijlociu sau din Africa spre România, Istanbul fiind principala placă turnantă în drumul spre Occident.

Având în vedere acest context, în Strategia naţională privind imigraţia 2015-2020 au fost stabilite următoarele obiective strategice generale:1. Promovarea migraţiei legale în beneficiul tuturor părţilor: societatea românească, imigranţi şi statele lor de origine; 2. Întărirea controlului legalităţii şederii cetăţenilor statelor terţe pe teritoriul României şi aplicarea corespunzătoare a măsurilor de îndepărtare şi a măsurilor restrictive; 3. Îmbunătăţirea sistemului naţional de azil în scopul eficientizării şi asigurării conformităţii cu standardele legale naţionale, europene şi internaţional aplicabile; 4. Participarea activă a României la eforturile comunităţii internaţionale şi statelor membre ale Uniunii Europene la identificarea unor soluţii durabile pentru persoanele aflate în nevoie de protecţie internaţională şi integrarea socială a cetăţenilor statelor terţe. În acest sens, politica privind integrarea socială a cetăţenilor statelor terţe are ca obiectiv oferirea posibilităţii persoanelor care şi-au stabilit reşedinţa sau domiciliul pe teritoriul României să aibă un bagaj minim de cunoştinţe şi deprinderi, în principal, prin cursuri de limba română, prin programe de orientare culturală şi de consiliere, care să le permită accesarea serviciilor şi politicilor sociale în condiţii similare celor pentru cetăţenii români.

Prezenta Strategie naţională cuprinde următoarele obiective specifice relevante pentru transpunerea şi implementarea obiectivelor strategice generale: Facilitatea accesului pe teritoriul României a cetăţenilor terţi care răspund nevoilor de ocupare a forţei de muncă (crearea cadrului juridic pentru atragerea şi menţinerea forţei de muncă potrivit nevoilor identificate); Favorizarea accesului cetăţenilor statelor terţe către instituţiile de învăţământ superior din România pentru domeniile şi profesiile identificate ca deficitare; Facilitarea admiterii şi şederii cetăţenilor din state terţe pentru dezvoltarea/derularea de afaceri pe teritoriul României în concordanţă cu interesul economic naţional; Asigurarea unei informări mai bune a cetăţenilor statelor terţe privind posibilităţile şi condiţiile de imigraţie legală; Informarea permanentă cu privire la riscurile generate de migraţia ilegală şi munca nedeclarată, precum şi a sancţiunilor şi măsurilor restrictive ce pot fi aplicate; Eficientizarea controlului legalităţii şederii şi muncii cetăţenilor statelor terţe pe teritoriul României; Întărirea cooperării între autorităţile române competente pentru combaterea imigraţiei ilegale şi a muncii nedeclarate a cetăţenilor din state terţe; Aplicarea măsurilor de returnare a imigranţilor ilegali la standardele Uniunii Europene; Continuarea asigurării accesului la procedura de azil şi respectarea principiului non refoulement; Procesarea cererilor de azil în mod eficient şi conform standardelor legale naţionale, europene şi internaţionale aplicabile;

Combaterea eficientă a abuzului la procedura de azil; Asigurarea unui standard demn de viaţă al solicitanţilor de azil conform standardelor legale naţionale, europene şi internaţionale aplicabile; Asigurarea compatibilităţii şi interoperabilităţii cu celelalte sisteme de azil din statele membre, coordonarea cu Biroul European de Sprijin în domeniul Azilului, precum şi întărirea şi creşterea calităţii procedurii de azil şi a măsurilor de integrare a persoanelor cu o formă de protecţie internaţională din ţările terţe; Gestionarea unitară şi coerentă a situaţiilor determinate de apariţia unui aflux de imigranţi ilegali pe teritoriul României, generat de situaţii de criză de natură politică, socială, economică sau militară; Integrarea socială a persoanelor care au dobândit o formă de protecţie în România şi a celor cu şedere legală;

Încorporarea aspectelor integrării în toate celelalte politici din domeniile relevante; Crearea unui mediu care să faciliteze integrarea cetăţenilor statelor terţe; Asumarea obligaţiilor României ca stat de relocare a refugiaţilor; Continuarea derulării operaţiunilor prin Centrul de Relocare de Urgenţă de la Timişoara conform Acordului dintre Guvernul României şi Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi şi Organizaţia Internaţională pentru Migraţie privind evacuarea temporară în România a unor persoane aflate în nevoie urgentă de protecţie internaţională şi relocarea ulterioară a acestora, semnat la Bucureşti la 8 mai 2008, ratificat prin Legea nr. 291/2008.

Planul de acţiune pe anul 2015, aprobat prin acelaşi act normativ, constituie un mijloc prin care se stabilesc activităţi concrete care să conducă la crearea unui sistem flexibil pentru stoparea fenomenului migraţionist aflat în creştere", mai arată sursa citată.

(A.C.)

-----------------

Actualizare 19:30 Ungaria a informat Serbia că punctul de trecere a frontierei Roszke-Horgos va fi închis pentru 30 de zile

Ungaria a informat Serbia că a dispus închiderea pentru 30 de zile a punctului de trecere a frontierei de la Roszke-Horgos, a anunţat miercuri Ministerul de Externe sârb, după ce în zonă au avut loc ciocniri între migranti si politia ungară, transmite Reuters.

Roszke-Horgos este unul dintre principalele puncte de trecere a frontierei dintre Serbia si Ungaria.

De asemenea, autorităţile de la Budapesta au cerut Serbiei să acţioneze contra migranţilor care ''atacă'' poliţia ungară la graniţa comună.

(S.A.)

------------

Actualizare 18:15 MAI a suplimentat schema de personal cu 6.400 de posturi

Schema de personal a Ministerului de Interne a fost suplimentată cu aproximativ 6.400 de posturi, dar se vor face angajări pe aceste posturi numai dacă va fi nevoie, a anunţat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Corneliu Calotă, el precizând că decizia a fost luată de Executiv în urmă cu o săptămână, potrivit surselor din presă.

"S-a aprobat suplimentarea schemei de personal de la MAI cu aproximativ 6.400 de posturi, săptămâna trecută, dar asta nu înseamnă că se angajează. În perspectiva unor eventuale evoluţii care vor solicita efective sporite ale Ministerului de Interne s-a creat condiţia pentru a se putea face angajări când va fi nevoie. Altfel, ar fi urmat o procedură legislativă greoaie, ori dacă ne vom afla într-o situaţie de criză să fim capabili să reacţionăm rapid ", a declarat, astăzi, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Corneliu Calotă.

Întrebat de jurnalişti dacă România poate înregistra o creştere a numărului cererilor de azil, Calotă a spus că în contextul actual nu este exclusă această posibilitate.

"Orice este posibil. Situaţia chiar este incertă. Lucrurile la graniţa dintre Serbia şi Ungaria se complică. Este plauzibil ca fluxul migrator care până acum s-a îndreptat către Europa Centrală şi de Vest prin Ungaria să fie stopat de măsurile luate de autorităţile maghiare, iar el fie va fi deviat spre Croaţia, Slovenia, fie, nu este exclus, să ajungă şi în România. Trebuie să fim raţionali în privinţa aceasta. Deocamdată, România nu este o ţară de destinaţie dorită de imigranţi", a spus Corneliu Calotă.

El a mai adăugat că, în prezent, nu se prevede construcţia unor noi centre pentru imigranţi.

(A.C.)

---------------

Actualizare 17:55 MAE român l-a convocat pe ambasadorul Ungariei la Bucureşti

Peter Szijjarto: Politicienii români au intrat într-o "spirală a minciunilor"

Ministrul ungar de externe:"Frustrarea" politicienilor români, generată probabil de situaţia privind Schengen

Secretarul de stat în MAE George Ciamba l-a convocat astăzi pe Zakonyi Botond, ambasadorul Ungariei în România, pentru a-i transmite poziţia părţii române referitoare la o serie de evoluţii din ultimele zile, informează Ministerul Afacerilor Externe remis redacţiei.

Conform unui comunicat al MAE, convocarea a fost făcută din dispoziţia ministrului Bogdan Aurescu, iar aspectele transmise au vizat "anunţul părţii ungare privind proiectul construirii unui gard la graniţa cu România; declaraţiile inacceptabile formulate de ministrul afacerilor externe al Ungariei, Peter Szijjarto, la adresa premierului român, Victor Ponta; vizita privată în România a lui Katalin Szili, comisar al prim-ministrului la secretariatul de stat pentru politica naţională din cadrul Oficiului Primului Ministru (8-10 septembrie 2015)".

În cadrul discuţiilor, arată MAE, partea română a transmis cu prioritate preocuparea faţă de tendinţa manifestă a părţii ungare "de a atrage România într-o dispută artificială", care să se substituie problemelor pe care oficialii ungari le au de gestionat în contextul european actual, marcat de criza migranţilor.

"Secretarul de stat român a transmis în mod clar mesajul că partea română nu doreşte ca accentul discuţiilor să continue să fie plasat pe o escaladare a declaraţiilor publice, în detrimentul cooperării şi identificării unor soluţii pertinente, în spirit european, la provocările comune actuale", se precizează în comunicat.

Ciamba a reiterat poziţia prezentată de MAE privind ridicarea unui gard la graniţa dintre două state membre UE, care "nu este un gest corect din punct de vedere politic şi este contrar spiritului european".

Această poziţie fusese comunicată de partea română la momentul la care a fost informată de către partea ungară cu puţin timp înainte ca subiectul să fie făcut public.

Totodată, George Ciamba a arătat că, în calitate de parteneri strategici, partea română ar fi apreciat o analiză comună prealabilă pentru evaluarea impactului şi a necesităţii unui astfel de proiect, în vederea unor eventuale măsuri agreate bilateral.

"Atitudinea părţii ungare a surprins autorităţile române, în condiţiile în care cooperarea dintre cele două state pe dimensiunea transfrontalieră, poliţienească a fost una constant bună şi, în consecinţă, ar fi trebuit să permită o analiză comună. În plus, a menţionat că, din perspectiva părţii române, la acest moment nu se înregistrează o situaţie de fapt care să confirme presiunea migraţionistă invocată de autorităţile ungare în zona în care se doreşte construirea gardului şi, astfel, este de neînţeles graba cu care partea ungară realizează acest proiect. A subliniat că partea română porneşte de la înţelegerea că spiritul european are la bază cooperarea şi înţelegerea reciprocă, aceasta fiind, de altfel, conduita în care a abordat relaţia bilaterală", mai arată MAE.

Ministerul subliniază că "acest gen de angajament este aşteptat şi din partea Ungariei", altfel relaţia bilaterală dintre cele două state, de Parteneriat Strategic, nu va putea fi construită în mod real, "pe baze de încredere reciprocă şi într-un spirit de cooperare pragmatică".

Conform comunicatului citat, oficialul român a subliniat că este "inacceptabil" ca un ministru al Afacerilor Externe dintr-un stat european să lanseze public atacuri la adresa unui premier dintr-un alt stat european, inclusiv cu referire la teze legate de teme şi situaţii care ţin de politica internă a statului respectiv.

"George Ciamba a apreciat că afirmaţiile ministrului de externe ungar sunt complet lipsite de respect faţă de persoana premierului, a Guvernului României şi faţă de autorităţile statului român şi se înscriu în acest joc de escaladare şi dispută artificială, menit să atragă atenţia de la problemele reale", susţine MAE.

Referitor la aderarea României la Schengen, partea română şi-a exprimat surprinderea şi a cerut explicaţii faţă de afirmaţiile "nefondate" ale părţii ungare dintr-un comunicat emis marţi, amintind că România a îndeplinit toate criteriile pentru aderarea la acest spaţiu şi se comportă deja ca un stat de facto asigurând la cele mai înalte standarde securitatea unei largi părţi a frontierei externe a UE, se arată în comunicat.

De altfel, completează MAE, îndeplinirea criteriilor a fost recunoscută inclusiv de Ungaria, care a susţinut, până în prezent, în mod constant şi vocal, adoptarea, cât mai rapid posibil, a unei decizii pozitive privind aderarea României la Schengen.

"Secretarul de stat a exprimat nedumerirea faţă de această abordare, care este contrară evaluărilor Comisiei Europene, precum şi relaţiei şi spiritului de parteneriat dintre cele două state. De asemenea, a exprimat surprinderea şi neînţelegerea părţii române faţă de vizita în România a comisarului prim-ministrului ungar pentru formularea conceptelor de autonomie în statele din zona Bazinului Carpatic, care a avut întâlniri cu reprezentanţii minorităţii maghiare din România şi, în acest context, şi-a arogat rolul de coordonator al acestora în demersurile lor de definire şi obţinere a autonomiei teritoriale pe criteriul etnic", se mai menţionează în comunicat.

Partea română consideră "inacceptabilă" o astfel de ingerinţă în afacerile interne şi dezaprobă orice demersuri de acest fel, care creează disensiuni şi afectează climatul de convieţuire interetnică, subliniază MAE.

Tot în cursul zilei, Peter Szijjarto, ministrul ungar de externe, a acuzat că politicienii români au intrat într-o "spirală a minciunilor" şi a mai afirmat că, în actuala situaţie, cooperarea bilaterală riscă să fie imposibilă, transmite MTI.

"Unii politicieni români au intrat într-o spirală a minciunilor, vorbind de soluţii comune şi, în acelaşi timp, făcând afirmaţii ostile şi spunând minciuni care fac cooperarea imposibilă", a declarat Peter Szijjarto.

Acesta a precizat că "frustrarea politicienilor români a fost cauzată probabil de actuala situaţie, care poate arăta cu uşurinţă dacă România este într-adevăr pregătită să adere la Spaţiul Schengen şi dacă este capabilă să îşi protejeze frontierele".

"Premierul României, Victor Ponta, a avut în ultima zi şi jumătate atacuri verbale lipsite de respect la adresa Ungariei. Astfel de atacuri sunt complet inadecvate pentru un politician cu o cultură europeană", a mai spus Szijjarto.

Tot astăzi, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a precizat că nu a putut să accepte primirea unei note de protest din partea ambasadorului Ungariei la Bucureşti, Zakonyi Botond, cu ocazia convocării acestuia la sediul MAE, din dispoziţia ministrul român Bogdan Aurescu, informează un comunicat de presă trimis redacţiei.

"Având în vedere scopul convocării ambasadorului Zakonyi Botond la sediul MAE - adică pentru transmiterea poziţiei României faţă de intenţia Ungariei de a ridica un gard la frontiera cu ţara noastră - conform practicii diplomatice, primirea unei astfel de note nu putea fi acceptată. Practic, partea ungară a dorit să deturneze scopul convocării prin înmânarea notei menţionate, aspect inacceptabil atât pe formă, cât şi pe fond pentru partea română", se arată în comunicatul MAE.

(S.A.)

-----------

Actualizare 16:04 Kelemen Hunor, despre gardul de la frontieră: Această soluţie nu desparte România de Ungaria

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, consideră că eventuala construire a unui gard la graniţa româno-ungară nu desparte cele două ţări, el nefiind destinat cetăţenilor europeni, ci migranţilor care intenţionează să treacă clandestin frontiera verde, transmit surse din presă.

"În principiu, gardul şi tot ce înseamnă gard simbolistic nu are o conotaţie pozitivă în această regiune, nu numai pentru noi, pentru nimeni din fostul bloc comunist. Dar nu pot să nu ţin cont de contextul actual. Această soluţie nu desparte România de Ungaria, nu este împotriva românilor, nu este împotriva ungurilor, nu este împotriva cetăţenilor europeni, pentru că noi nici până acum nu am circulat prin graniţa verde clandestin şi nici în continuare nu vom circula. Cei cu cetăţenie europeană vor circula aşa cum au circulat şi nu li se va îngrădi libertatea de circulaţie prin acest gard. Acest gard opreşte sau încearcă să oprească un val de migranţi, pe cei care intră ilegal într-un stat european şi cam atât. Deci este o soluţie individuală, care arată încă o dată că UE nu are o strategie, nu este pregătită. A fost luată absolut pe neaşteptate de acest val de migranţi cu toate că se ştia că în Turcia sunt în jur de două milioane de refugiaţi în tabere, că au pornit încă de la primăvară spre Europa, dar totuşi UE nu a fost pregătită", a afirmat liderul UDMR astăzi la Palatul Parlamentului.

Referindu-se la afirmaţiile oficialilor din Guvernele de la Bucureşti şi Budapesta, Kelemen Hunor a susţinut că este necesară "o abordare calmă, nefiind un subiect de răfuială".

"Trebuie o abordare mai calmă şi nu trebuie să ne isterizăm. Nu vreau să comentez răfuiala, eu zic că inutilă, mai ales pe un subiect care nu ar trebui să fie un subiect de discuţii în aceşti termeni între două state, fiindcă dacă am fi foarte sinceri şi ne-am trezi noi, românii, cu 40-50.000 de migranţi de la o zi la alta la graniţa noastră ... Pun şi eu o întrebare, dacă suntem pregătiţi. Nu suntem pregătiţi. Din acest punct de vedere, mai multă reticenţă şi mai mult echilibru ar trebui. Dar nu pot să mă bag eu cine, ce declară, unde, cum se trezeşte, se trezeşte bine, mai puţin bine. Deci, nu aşteptaţi comentarii de la mine. Dar, eu consider că nu este un subiect, o temă care merită şi care ar trebui să ne ducă spre astfel de declaraţii, indiferent din ce parte vin. Nu este pentru mine un subiect de răfuială, nu trebuie să se iubească cele două guverne şi politicienii din fruntea celor două guverne, dar nici nu cred că este un subiect de răfuială", a adăugat Kelemen Hunor.

Preşedintele UDMR a afirmat că acest gard "va împinge" ruta migranţilor către Croaţia, către Slovenia şi nu către România. "Pe de altă parte, poate sună uşor cinic, dar acest gard, această soluţie va împinge traseul, ruta migranţilor către Croaţia, către Slovenia şi nu către România. Într-un fel, vrând-nevrând, ne ajută şi pe noi, fiindcă altfel ne trezeam şi s-ar putea să ne trezim şi în aceste condiţii la graniţa dintre Serbia şi România cu mii şi mii de migranţi. Ştiu că nu este o abordare lipsită de cinism, dar, dacă nu suntem sinceri în aceste condiţii, atunci sigur că vom veni şi vom căuta argumente şi pretexte pentru fel de fel de acuzaţii, pentru lupte absolut inutile, pe un subiect care nu ar trebui să ne despartă, fiindcă este până la urmă o problemă atât pentru unguri, cât şi pentru români, austrieci, pentru statele membre UE", a afirmat el.

Kelemen Hunor a pledat pentru găsirea unor soluţii în domeniul securităţii la nivelul UE. "Eu sunt convins că soluţiile individuale pe termen mediu şi lung nu vor rezolva această problemă. Se pune în discuţie dacă suntem capabili să apărăm graniţele externe ale UE, dacă putem asigura securitatea cetăţenilor europeni şi multe întrebări care trebuie la un moment dat puse în discuţie, inclusiv dacă avem nevoie de mai multă Europă sau mai puţină Europă. Eu cred că avem nevoie de mult mai multă Europă, cel puţin în domeniul securităţii, în domeniul apărării graniţelor externe. (...) Aţi văzut că şi Germania până nu au ajuns acolo 50-60.000 de refugiaţi a zis să vină cât mai mulţi. Când au ajuns acolo, nici ei nu erau pregătiţi, cu toate că Germania este un stat extrem de bine organizat şi nu au reuşit şi nu reuşesc să gestioneze o astfel de intrare masivă în ţară. De aceea, eu cred că nu ăsta ar trebui să fie subiectul pe care să avem polemici care nu au până la urmă nicio finalitate dincolo de o răfuială, zic eu inutilă", a declarat liderul UDMR.

(S.A.)

-----------

Actualizare 15:55 Germania: În jur de 6.000 de refugiaţi au ajuns marţi în Bavaria

În jur de 6.000 de solicitanţi de azil au sosit marţi în Bavaria, a anunţat poliţia, în ciuda introducerii controalelor la frontiera austriacă în weekend, relatează Reuters.

Un purtător de cuvânt a declarat că cei mai mulţi au venit din oraşul austriac Salzburg, dar unii au traversat frontiera prin alte locuri.

Germania, care se luptă să facă faţă celui mai mare aflux de refugiaţi după al Doilea Război Mondial, a reintrodus duminică controalele la frontieră duminică pentru a stopa fluxul de solicitanţi de azil prin Bavaria.

Doar sâmbătă au ajuns 13.000 de refugiaţi la gara centrală din Munchen.

Miercuri, traficul feroviar între Germania şi Salzburg a fost oprit, a anunţat compania feroviară austriacă OeBB.

(S.A.)

-----------

Actualizare 15:35 Aurescu: Din partea Ungariei se continuă acel limbaj inacceptabil din punct de vedere diplomatic

Ministrul Bogdan Aurescu a declarat astăzi că partea ungară are un tip de abordare "inadmisibil" şi continuă un limbaj "inacceptabil" faţă de partea română, arătând că este o încercare de a atrage România într-o dispută artificială pentru a atenua percepţia de autoizolare a Ungariei în UE, informează surse din presă.

"Este un tip de abordare care nouă ni se pare că este inadmisibil între două state membre ale UE şi, în acelaşi timp, doi parteneri strategici, mai ales că suntem doi vecini care avem interese comune în regiune şi ar trebui să acţionăm împreună, în contextul crizei europene cu privire la migraţie. Ori, abordarea părţii ungare, care a început, de fapt, acest dialog, prin acest anunţ public făcut ieri în ceea ce priveşte intenţia de a construi un gard la frontiera româno-ungară, este un mod de abordare a acestei probleme care nu rezolvă această problemă. Noi am reacţionat imediat în cursul zilei de ieri şi am arătat, inclusiv la momentul în care s-a transmis această intenţie a părţii ungare, în mod direct, am informat partea ungară că această abordare, ideea de a construi un gard între două state europene, este o abordare care nu corespunde spiritului european şi nu corespunde parteneriatului strategic dintre ţările noastre", a afirmat Aurescu, întrebat în legătură cu disputa între România şi Ungaria pe tema refugiaţilor.

Aurescu a explicat că partea ungară a dezinformat în legătură cu faptul că însărcinatul cu afaceri al Ambasadei României a fost chemat la Budapesta, arătând că, dimpotrivă, partea română a iniţiat această acţiune pentru a cere explicaţii suplimentare privind intenţia Ungariei de a ridica un gard la graniţă.

"Ulterior am trimis însărcinatul cu afaceri al ambasadei României la Budapesta la Ministerul ungar de Externe pentru a reitera această poziţie a părţii române şi pentru a solicita explicaţii suplimentare cu privire la această intenţie şi cu acea ocazie s-au transmis acele nemulţumiri pe care partea ungară le are faţă de o declaraţie pe care pirmul-ministru a făcut-o la Târgu Jiu. Nu este vorba despre o convocare a însărcinatului cu afaceri externe la Ministerul de Externe ungar, este, dimpotrivă, o acţiune pe care noi am iniţiat-o şi cu această ocazie a avut loc acel schimb de poziţii. Constatăm că partea ungară foloseşte în continuare această dezinformare legată de modul în care un diplomat român, în cazul de faţă însărcinatul cu afaceri, este convocat, nu este vorba despre o convocare, este vorba despre exprimarea de către noi, la iniţiativa noastră, a poziţiei părţii române", a mai explicat Aurescu.

"Constatăm că se continuă acel limbaj care este inacceptabil, din punct de vedere diplomatic, faţă de partea română şi constatăm, de fapt, că este o încercare a părţii ungare de a atrage într-o dispută artificială, încât să atenueze percepţia de autoizolare pe care Ungaria o are în cadrul UE ca urmare a acţiunilor pe care le întreprind", a adăugat Aurescu.

Ministrul a mai spus că a informat şi UE cu privire la intenţia Ungariei de a construi un gard şi că această intenţie nu se bazează pe niciun element real.

"Am informat, de asemnea, şi UE cu privire la intenţia părţii ungare de a construi un gard între România şi Ungaria, o intenţie care nu se bazează pe niciun fel de elemente reale. Nu există, din informaţiile pe care le avem, o creştere a fluxului de persoane de la frontiera sârbo-română, prin urmare nu există nicio justificare cu privire la acest tip de abordare. Avem o abordare perfect conformă cu spiritul european şi nu vrem să intrăm în acest joc de escaladare a declaraţiilor, care nu face altceva decât să provoace o dispută între România şi Ungaria, încercând să ascundă situaţia complicată în care se află Ungaria pe plan european", a adăugat Aurescu.

(S.A.)

-------------

Actualizare 14:57 Imigranţii aflaţi în Serbia au o nouă rută spre Germania, prin Croaţia

Germania îşi "întăreşte" controalele la frontiera cu Franţa

Circulaţia trenurilor între Salzburg şi Germania a fost oprită

Autobuzele care făceau curse cu imigranţi de la graniţa sudică a Serbiei, cu Macedonia, până la frontiera cu Ungaria circulă acum spre Croaţia, după ce Ungaria a blocat intrarea la graniţa sudică, potrivit site-ului publicaţiei sârbe B92.

Publicaţia citează un reporter din oraşul sudic Presevo, care spune că mai multe autobuze sunt pe cale să plece spre oraşul Sid, de la graniţa Serbiei cu Croaţia.

Un şofer de autobuz a spus că el, împreună cu alţi colegi, au primit instrucţiuni să ducă imigranţii ce intră în Serbia dinspre Macedonia direct la graniţa cu Croaţia.

Croaţia a trimis la graniţa cu Serbia specialişti în deminare, pentru că există pericolul ca în zona de frontieră să existe mine neexplodate din timpul războiului cu Serbia.

Refugiaţii aflaţi în căutare de azil în Uniunea Europeană vor căuta, cel mai probabil, noi rute spre ţările occidentale, după ce Ungaria şi-a sigilat graniţa cu Serbia şi a decis să pedepsească cu închisoarea migraţia ilegală, au spus ieri reprezentanţii Agenţiei ONU pentru Refugiaţi.

Următoarea rută vizată de refugiaţi ar putea fi prin Croaţia şi Slovenia, către Italia şi Austria.

Ministrul croat de interne Ranko Ostojic a anunţat că 277 de imigranţi au intrat până acum în Croaţia, din Serbia.

Totodată, Germania îşi "întăreşte" controalele pe o porţiune a frontierei cu Franţa, transmite AFP.

Circulaţia trenurilor între oraşul austriac Salzburg şi Germania a fost oprită din ordinul autorităţilor, a anunţat operatorul feroviar austriac OEBB, conform HotNews.

Austria a introdus controale mai stricte la frontieră, astăzi, urmând exemplul Germaniei, în timp ce încearcă să rezolve situaţia imigranţilor de pe teritoriul ei din cauza măsurilor luate de Berlin la graniţă, transmite Reuters.

(A.C.)

--------------------

Actualizare 13:12 Autorităţile ungare au început să marcheze locul pe unde va trece gardul de la frontiera cu ţara noastră

Soldaţi, poliţişti şi ingineri ungari au început astăzi să marcheze locul pe unde va trece gardul care va fi construit de Ungaria pe un segment al frontierei cu România, în continuarea celui de la graniţa cu Serbia, pentru a opri fluxul de imigranţi, relatează Reuters.

Un reporter al agenţiei Reuters aflat în zona unde se intersectează frontierele dintre Ungaria, Serbia şi România a văzut inginerii şi topografii care însemnau traseul gardului metalic. Aproximativ 12 poliţişti şi militari erau de asemenea prezenţi.

Ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, a anunţat marţi că Ungaria a decis pregătirea de planuri pentru construirea unui gard metalic pe un segment al frontierei cu România, în contextul în care imigranţii s-ar putea infiltra pe la capătul barierei construite la graniţa ungaro-sârbă.

(S.G.)

---------

Actualizare 10:37 Peter Szijjarto a condamnat afirmaţiile lui Ponta

Ministrul de Externe ungar Peter Szijjarto a condamnat dur, azi dimineaţă, afirmaţiile premierului român Victor Ponta conform cărora decidenţii politici din Ungaria nu sunt "cu nimic mai buni decât cei din Siria, Libia sau alte ţări din care fug refugiaţii", relatează surse din presă.

"Victor Ponta şi-a pierdut autocontrolul şi, prin afirmaţiile sale iraţionale, jigneşte întreaga Ungarie", a declarat ministrul ungar de externe.

"Politicienii europeni civilizaţi nu spun astfel de calomnii necontrolate. Remarcile sale au o singură explicaţie: şi-a pierdut total sprijinul în politica internă din România", a adăugat şeful diplomaţiei ungare.

(M.V.)

------------------

Actualizare 10:16 Ponta: Decizia de a face un gard de jur împrejur scoate Ungaria din Europa

Premierul Victor Ponta a declarat aseara, prin intermediul Facebook, că decizia oficialilor de la Budapesta de a ridica un gard de-a lungul frontierei pentru a stopa valul de refugiaţi scoate Ungaria din Europa.

"Dacă Ungaria îşi face gard de jur împrejur nu rezolvă nimic. Nu fac decât să arunce problema refugiaţilor dintr-o parte în alta. Faptul că Ungaria îşi face gard denotă un mod de gândire care scoate Ungaria în afara Europei. Noi suntem mai europeni decât ei.

Europa, confruntată cu această criză, trebuie să găsească soluţia prin care să se pregătească pentru viitor", a afirmat Ponta

"NU doresc să răspund la provocările venite din partea unor reprezentanţi guvernamentali maghiari - dar citiţi relatarea de mai jos şi veţi înţelege indignarea pe care o simt, ca om şi cetăţean european, faţă de mentalităţi şi atitudini pe care Europa le-a vazut doar în anii 1930-40!

Ca mulţi alţi lideri politici europeni am datoria să atrag atenţia şi să sancţionez comportamentul constant al unor oficiali guvernamentali de cel mai înalt nivel din Ungaria. Aceştia sunt o ruşine pentru cultura şi valorile Uniunii Europene; şi în atitudinile antisemite, şi în ceea ce priveşte tratamentul minorităţilor de toate tipurile, şi acum în timpul crizei refugiaţilor!

Sârmă ghimpată, legi agresive, închisori şi brutalitate cu siguranţă nu vor rezolva problema - doar vor arăta că în Ungaria, în inima Europei, sunt decidenţi politici cu nimic mai buni decât cei din Siria, Libia sau alte ţări din care fug respectivii refugiaţi!

Cred în solidaritate, în soluţii raţionale şi sustenabile şi mai ales în superioritatea valorilor europene - ce vedem în ultimele zile în Ungaria este în totală contradicţie tocmai cu aceste obiective şi valori", a încheiat acesta.

(M.V.)

--------------

Nervii autorităţilor din statele europene sunt întinşi la maxim din cauza fluxului masiv de imigranţi şi refugiaţi care vin în Europa.

Unele state au introdus controale la graniţă, altele se opun cotelor obligatorii de refugiaţi, iar declaraţiile oficialilor europeni sunt din ce în ce mai acide.

După ce a anunţat că va primi sute de mii de imigranţi şi refugiaţi, Germania pare că şi-a schimbat punctul de vedere. Vicecancelarul german Sigmar Gabriel a declarat ieri că Europa s-a făcut de ruşine după eşecul reuniunii ministeriale de la Bruxelles în privinţa repartizării refugiaţilor în cadrul Uniunii Europene. Mai mult, ministrul german de interne, Thomas de Maiziere, a sugerat reducerea fondurilor structurale ale Uniunii Europene în cazul ţărilor care resping cotele de refugiaţi.

Pe de altă parte, criza imigranţilor şi refugiaţilor a stârnit un mic scandal diplomatic între România şi Ungaria.

Guvernul de la Budapesta a decis pregătirea de planuri pentru construirea unui gard metalic pe un segment al frontierei cu România, potrivit ministrului ungar de Externe, Peter Szijjarto.

Reacţia autorităţilor noastre nu a întârziat, Ministerul Afacerilor Externe al României afirmând că ridicarea acestui gard între două state membre ale UE şi care sunt parteneri strategici nu este un gest corect din punct de vedere politic, în conformitate cu spiritul european.

"Măsura este necesară pentru că traficanţii de persoane care tranzitează Serbia îşi schimbă rutele, existând probabilitatea să se îndrepte spre România", a explicat şeful diplomaţiei ungare, citat de MTI, adăugând: "Gardul ar urma să înceapă de la punctul frontierei dintre Ungaria/Serbia/România şi să continue pe o distanţă rezonabilă dacă presiunea migraţiei se mută spre România", a explicat Szijjarto.

Mai mult, oficialul ungar a reacţionat la afirmaţiile premierului Victor Ponta, cerându-i oficialului român să înceteze să mai lanseze minciuni la adresa Ungariei. Victor Ponta acuzase autorităţile ungare că îi tratează pe migranţi "cu bâta că îi înseriază", potrivit Hotnews.

Peter Szijjarto a apreciat, potrivit agenţiei ungare de ştiri MTI, preluată de magyaridok.hu, că probabil crizele politice interne care au zguduit poziţia lui Victor Ponta îl fac pe acesta să facă declaraţii "extremiste şi mincinoase".

Victor Ponta declarase: "Problema ţine de capacitatea noastră logistică de a-i trata pe acei oameni ca pe nişte oameni, nu cum îi tratează vecinii noştri maghiari, cu bâta şi înseriaţi. Nu sunt de acord cu asta. Domnul Băsescu s-a pus în fruntea unui sentiment urât şi oribil care există în toate societăţile, şi anume un sentiment xenofob. E foarte bine să facem o dezbatere, dar pe noi cade sarcina să rezolvăm problema. O să-i tratăm pe acei oameni ca şi pe noi".

Ministrul de externe a precizat că guvernul de la Budapesta respinge ferm astfel de afirmaţii şi îi cere lui Victor Ponta să înceteze cu minciunile la adresa Ungariei.

Opinia Cititorului ( 4 )

  1. Plin de demagogie, este un idiot notoriu. La fel ca și orice alt politician român care critică Ungaria.

     

    Există niște discursuri ale lui Orban care nu meritau spuse (cum că Ungaria este țară creștină, etc). 

     

    Dar, să ne uităm la ce a făcut Ungaria în criza refugiaților și la ce a făcut (sau nu a făcut) România lui Ponta și Johannis. 

     

    BBC, "In 2014, Hungary granted asylum to 260 people and protected status to a similar number out of 43,000 applicants. 

     

    Most applicants abandoned their claims and carried on to Western Europe. 

     

    Since the start of September, 35,000 migrants have been registered by the police, bringing the total to more than 200,000 for the year." 

     

    România spune că nu își permite mai mult de O MIE de refugiați. Ungaria a acordat protecție către 43 DE MII de refugiați în 2014 și doar în septembrie 2015, către alți 35 DE MII. 

    România idioată, Ponta mincinos ticălos ce ești. Nu vrei voi să vă vedeți de propria IMPOTENȚĂ și să nu mai dați lecții altora față de care sunteți mult mai mizerabili și prostănaci. Țară IDIOATĂ. 

    nu imigrantii creaza scandalul ci Ponta. Are impresia ca se cearta cu Basescu, de altfel e convins ca ungurii sunt basisti, pun pariu. Ministrul de externe ungar l-a citit foarte bine, disperarea si situatia sa ca om politic pe cale de disparatie il face sa sara pe locul recentului defunct, CVT. Plus ca nici nu are cu cine sa se mai certe in tara, ca nu-l mai baga nimeni in seama.

    Un merit are totusi: prin contributia sa semnficiativa Romania este atat de neatractiva pentru refugiati, incat 2 afgani rataciti au inceput sa planga cand au auzit unde au ajuns.  

    1. Sunteti cam nesimtiti jignindu-i pe conducatorii nostril ( e adevarat cam mediocri) Desi nu-i iubesc pe unguri ,ii respect.Orban este un vizionar A anticipat criza francilor elvetieni ,transformandu-i in forinti ,inainte sa creasca francul,a anticipat sosirea refugiatilor dinspre Serbia construind gardul(cu o mica intarziere),iar acum construieste gardul la granite cu ROMANIA ,anticipand urmatoarea ruta a refugiatilor (ajutand si ROMANIA) P.S PONTA uneori spune prosti Daca ar tacea ar ajunge filozof.(poate)

      Care ar fi jignirea pentru care sa merit epitetul de nesimtit? Cred ca limbajul pe care tu il folosesti la adresa unui om cu care nu ai nicio treaba te califica mai degraba ca fIind ceea ce spui despre altii. De altfel si mesajul e cam confuz...

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

BTPay

Curs valutar BNR

25 Ian. 2021
Euro (EUR)Euro4.8744
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.0105
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.5228
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.4892
Gram de aur (XAU)Gram de aur240.0052

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

The Diplomat-Bucharest Awards Gala 2021
Video
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro