ICT

RAPORTUL CURŢII DE CONTURI:Comisarii ANPC, ameninţaţi de operatorii din piaţa financiar - bancară

George Marinescu
Ziarul BURSA #Politică / 07 decembrie 2020

Comisarii ANPC, ameninţaţi de operatorii din piaţa financiar - bancară

Există situaţii în care comisarii ANPC sunt ameninţaţi de operatorii din piaţa financiar - bancară, subliniază un raport al Curţii de Conturi realizat asupra activităţii Autorităţii Naţionle pentru Protecşia Consumatorilor (ANPC) aferent perioadei 2015- 2018.

Un aspect reţinut în raportul Curţii de Conturi privind activitatea ANPC este existenţa unor presiuni cu care se confruntă în unele cazuri personalul instituţiei publice în derularea activităţii de control şi supraveghere a pieţei în domeniul financiar. "Din analiza documentelor puse la dispoziţia echipei de audit, precum şi din intervievarea personalului de specialitate din cadrul ANPC, auditul a remarcat faptul că au existat cazuri în care comisarii din cadrul serviciului de produse şi servicii financiare au fost supuşi unor presiuni (ameninţări şi plângeri penale) atât din partea petiţionarilor, cât şi din partea operatorilor financiar-bancari verificaţi. Totodată, au existat situaţii de obstrucţionare a verificărilor ori atitudini arogante şi opozabile din partea operatorilor verificaţi la adresa comisarilor ANPC.

În concluzie, legislaţia incidentă domeniului auditat a fost în perioada 2015-2019 cel puţin «relaxată», fapt care a avut un impact negativ asupra activităţii desfăşurate de către comisarii ANPC, astfel că, din această cauză, în unele situaţii, prin rezultatele controalelor efectuate de către comisari, nu s-a reuşit îndeajuns protejarea consumatorilor afectaţi de comportamentul incorect al unor operatori. Totodată, legislaţia incidentă nu protejează îndeajuns personalul ANPC pentru a evita situaţiile în care acesta este agresat, ameninţat sau intimidat", se arată în raportul Curţii de Conturi.

Mai mult, inspectorii Curţii arată că legislaţia incidentă nu este menită să descurajeze faptele sancţionabile în special din domeniul produselor şi serviciilor financiare, întrucât cuantumul redus al amenzilor este completat şi de prevederile art. 28 alin. (1) din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, care dă posibilitatea ca operatorul financiar sancţionat, să poată achita jumătate din minimul amenzii aplicate.

De asemenea, nu a fost actualizat nivelul amenzilor prevăzut de legislaţia aplicabilă în domeniu, deşi unele acte normative stipulează expres acest fapt. "Existenţa unor lacune în legislaţie au creat premisele respingerii în instanţă a solicitărilor ANPC de a restitui consumatorilor sumele percepute în baza unor clauze abuzive introduse în contracte (de exemplu: Legea nr. 193/06.11.2000 nu prevede restituirea de către operatorii financiari bancari a sumelor percepute ca urmare a introducerii în contractele de credit a unor clauze abuzive).

Legislaţia incidentă nu protejează îndeajuns personalul ANPC existând cazuri în care comisarii din cadrul serviciului de produse şi servicii financiare au fost supuşi unor presiuni (ameninţări şi plângeri penale) atât din partea petiţionarilor cât şi din partea operatorilor financiar-bancari verificaţi. Totodată, au existat situaţii de obstrucţionare a verificărilor ori atitudini arogante şi opozabile din partea operatorilor verificaţi la adresa comisarilor ANPC", mai arată raportul Curţii de Conturi.

Neconformităţi sancţionate doar cu avertisment, pe raza CRPC Bucureşti-Ilfov

Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) nu a elaborat o strategie de răspuns la situaţii de criză, nu a creat pe site o secţiune distinctă Covid-19 care să cuprindă informaţii actuale prin care să fie îndrumaţi consumatorii în vederea soluţionării diferitelor probleme cu care se confruntă (achiziţionarea diferitelor pachete turistice pentru sejururi ce nu mai pot fi efectuate din cauza limitărilor de circulaţie impuse, recuperarea sumelor achitate pentru transport aerian ce nu se mai poate efectua, etc. ) şi care să cuprindă atenţionări pentru consumatori cu privire la anumite produse precum echipamente de protecţie sau dezinfectanţi astfel încât aceştia să poată identifica produsele contrafăcute, se mai arată în raportul de audit efectuat de inspectorii Curţii de Conturi a României. Pentru domeniile "echipamentele de protecţie necesare în contextul pandemiei COVID-19" şi "activităţile turistice", activitatea ANPC nu a avut o eficacitate maximă, întrucât demersurile sale nu s-au materializat în soluţii oferite consumatorilor în relaţia cu operatorii economici în contextul problemelor apărute pe fondul pandemiei, se precizează în documentul citat.

Inspectorii Curţii de Conturi susţin că este necesară elaborarea unei strategii şi includerea în site-ul ANPC a unei secţiuni Covid-19 care să cuprindă informaţii relevante şi actuale ce aparţin domeniului de activitate al instituţiei publice, "atenţionări pentru consumatori cu rubrici de consiliere a consumatorilor în situaţii de înşelăciune, etc., precum şi informarea în timp real a consumatorilor asupra rezultatelor controalelor efectuate în cadrul acţiunii tematice naţionale în contextul pandemiei de coronavirus".

O altă discrepanţă constatată de Curtea de Conturi în activitatea ANPC se referă la sancţiunile aplicate agenţilor economici. Inspectorii financiari au descoperit că există o disproporţie semnificativă a ponderii sancţiunilor de tip avertisment între diferitele comisariate regionale, ceea ce denotă o abordare neunitară a modului de aplicare a sancţiunilor, fapt care impune emiterea unor instrucţiuni clare privind situaţiile în care operatorii economici pot fi sancţionaţi doar cu avertisment şi a celor în care se impune sancţionarea cu amendă.

"Astfel, dintr-un total de 202.448 procese verbale de constatare a contravenţiilor, au fost aplicate 99.230 avertismente (49%) şi 103.218 amenzi (51%). Se remarcă o disproporţie semnificativă a ponderii sancţiunilor de tip avertisment între diferitele comisariate regionale, de la 28% CRPC Bucureşti - Ilfov, la 56% în cazul CRPC Nord-Est (Iaşi), ceea de denotă o abordare neunitară a modului de aplicare a sancţiunilor", se arată în raportul Curţii de Conturi.

Auditul a remarcat faptul că, deşi cele mai multe petiţii au fost înregistrate la CRPC Bucureşti-Ilfov (167.488 sesizări şi reclamaţii) "în urma finalizării cercetării acestora, la nivelul acestei structuri au fost încheiate, în perioada 2015-2019, cele mai puţine procese verbale de constatare a contravenţiei (870 procese verbale), în urma cărora s-au aplicat amenzi în valoare de 1.617.900 lei".

La polul opus, la nivelul CRPC Sud-Vest (Dolj, Gorj, Mehedinţi, Vâlcea, Olt), deşi petiţiile înregistrate în perioada auditată deţin o pondere mică (4,29%) în totalul petiţiilor înregistrate la nivelul tuturor comisariatelor regionale din cadrul ANPC, în urma finalizării cercetării acestora, au fost încheiate cele mai multe procese verbale de constatare a contravenţiei (14.921 procese verbale), în urma cărora s-au aplicat amenzi în valoare de 2.821.324 lei.

Măsura propusă de Curtea de Conturi este analizarea situaţiilor similare în care sesizările au fost soluţionate în favoarea consumatorilor, iar operatorii economici au fost sancţionaţi diferit (avertisment/amendă), cu accent pe acele cazuri în care în mod repetat operatorii economici sunt sancţionaţi cu avertisment, pentru a determina care este procedura ce trebuie aplicată, astfel încât sancţiunile să fie graduale, în scopul descurajării practicilor ilegale ale operatorilor în piaţă.

O altă deficienţă constatată a fost inexistenţa protocoalelor ANPC-ANAF prin care să fie stabilită modalitatea de monitorizare a gradului de încasare a amenzilor aplicate în urma acţiunilor de control efectuate. Totodată, au existat situaţii în care desemnarea comisarilor în acţiunile de control a avut la bază alte criterii decât competenţa şi experienţa acestora, fapt de natură să afecteze eficacitatea actului de control. Pentru remedierea neregulilor, Curtea de Conturi a recomandat monitorizarea activităţii acelor comisari care, în mod repetat, nu identifică neconformităţi în cadrul acţiunilor de control pe care le efectuează la operatori sau pe domenii încadrate într-o categorie de risc ridicat, precum şi instituirea la nivelul ANPC a unui sistem funcţional de avertizare de integritate, menit să dezvăluie ameninţările la adresa interesului public.

Digitalizarea ANPC lasă de dorit

Un alt aspect care are efecte negative asupra desfăşurării activităţii ANPC este procesul lent de digitalizare a instituţiei publice.

"La nivelul ANPC şi al structurilor teritoriale nu s-a realizat o bază de date care să stocheze informaţiile relevante privind activităţile de control desfăşurate, fapt ce impune elaborarea manuală a oricărei situaţii statistice privind o anumită perioadă de timp referitoare la indicatorii specifici, activitate consumatoare de timp, resurse şi susceptibilă de erori", se arată în raportul Curţii de Conturi.

Documentul citat mai arată că nu există în cadrul ANPC o bază de date care să conţină operatorii economici grupaţi pe domenii de activitate, canalele de vânzare folosite, cifră de afaceri, etc., în funcţie de care să fie definite criterii de selecţie a acelor operatori care să facă obiectul controalelor efectuate de angajaţii instituţiei publice, astfel că nu se poate determina eficacitatea controalelor efectuate.

Din cauza lipsei unei evidenţe digitale, inspectorii Curţii de Conturi au mai constat diferenţe mari cu privire la gradul de încărcare cu acţiuni de control pe comisar cât şi numărul de procese verbale de constatare a contravenţiei încheiate de un comisar. Astfel a fost înregistrat un raport între valoarea maximă şi cea minimă de aproximativ 8 sau 9 la 1 şi un raport între valoarea medie şi cea minimă de peste 3,5 la 1.

Raportul Curţii de Conturi mai constată o colaborarea nesatisfăcătoare între ANPC şi autoritatea vamală, precum şi sincope legate de planificarea şi raportarea acţiunilor desfăşurate în cadrul Comandamentelor de iarnă şi litoral, care au afectat eficacitatea verificărilor, prin neîndeplinirea obiectivelor propuse, precum şi economicitatea şi eficienţa cheltuielilor alocate pentru desfăşurarea acestor acţiuni dat fiind faptul că au fost desemnaţi a participa şi salariaţi care nu aveau atribuţii de control.

De asemenea, inspectorii Curţii sunt nemulţumiţi şi de faptul că, la data controlului, cele trei laboratoare din subordinea ANPC nu funcţionau la parametri normali, iar două dintre ele nu mai aveau nici acreditare din partea RENAR. În raport se arată că nu există o monitorizare adecvată a

operatorilor economici care desfăşoară activităţi cu metale preţioase dat fiind faptul că, deşi din anul 2018 pentru activitatea de vizare anuală a autorizaţiilor emise operatorilor economici de către ANPC nu se mai percep taxe, numărul autorizaţiilor nevizate a crescut în mod surprinzător, acestea reprezentând în jur de 40% din totalul autorizaţiilor active.

"Menţionăm că, potrivit prevederilor art. 8 din OUG nr. 10/2018, scopul vizării anuale este verificarea menţinerii condiţiilor de autorizare, astfel că prin neexercitarea acestui control de către reprezentanţii ANPC creşte riscul neprotejării drepturilor şi intereselor consumatorilor existând posibilitatea ca operatorii economici să nu îndeplinească condiţiile impuse de lege", se arată în raport.

LAREX şi LACVBA neacreditate de RENAR

Conform inspectorilor Curţii, Laboratorul pentru Analiza Calităţii Vinurilor si Băuturilor Alcoolice(LACVBA) şi laboratorul Larex nu erau acreditate de RENAR la data efectuării controlului.

Mai mult, în prima parte a anului 2018 (15.03-15.08.2018) Laboratorul pentru Analiza Calităţii Vinurilor si Băuturilor Alcoolice a funcţionat doar cu un singur angajat.

"Existenţa unei persoane, maximum două în laborator are/a avut drept consecinţe funcţionarea la nivel de avarie al laboratorului, fapt remarcat şi notat şi de către evaluatorii RENAR care au menţionat că menţinerea structurii de personal la valoarea critică afectează însăşi existenţa laboratorului prin fragilitatea sa pe o piaţă concurenţială, prin presiunea exercitată asupra personalului existent în situaţia indisponibilităţii temporare a unuia dintre angajaţi şi nu permite dezvoltarea laboratorului", se arată în raport.

O altă limitare identificată în funcţionarea laboratorului la parametrii optimi o constituie faptul că la acest moment nu este actualizată lista cu persoanele care au dreptul să semneze buletinele de încercări. Consecinţa nedesemnării persoanelor autorizate să semneze buletinele de analiză s-a concretizat în stoparea activităţii de efectuare a analizelor solicitate de diferiţi clienţi, activitatea laboratorului rezumându-se în perioada iunie 2019 până în momentul efectuării controlului de către Curtea de Conturi doar la menţinerea echipamentelor la nivel funcţional, fapt ce contravine flagrant principiului de bună gestiune financiară, respectiv de asigurare a legalităţii, regularităţii, economicităţii, eficacităţii şi eficienţei în utilizarea fondurilor publice şi în administrarea patrimoniului public.

De asemenea, inspectorii Curţii au notat că în perioada 2015 - 2019 nu au fost utilizate fonduri publice pentru dotarea laboratorului, nu s-au achiziţionat piesele de schimb necesare pentru buna funcţionare a aparatelor şi nici nu s-au achitat servicii de reparaţii pentru cele care nu mai erau funcţionale, cu toate că prin declaraţiile asumate de managementul ANPC, cu ocazia evaluărilor RENAR, privind politica referitoare la calitate, s-a menţionat "conducerea ANPC se angajează să asigure resursele adecvate pentru îmbunătăţirea continuă a eficacităţii Sistemului de Management al Calităţii". În concluzie, conform raportului, subfinanţarea laboratorului raportat la cerinţele minimale de funcţionare a determinat imposibilitatea îndeplinirii activităţii la volumul necesar solicitărilor beneficiarilor.

Auditul a mai constatat că la nivelul laboratorului există riscuri a căror manifestare ar afecta atât activitatea, cât şi imaginea ANPC, ca urmare a existenţei unor substanţe periculoase cu risc de contaminare (cianuri, ferocianură de potasiu, mercur), precum şi a posibilităţii de sustragere a acestora de pe locurile de depozitare, pe fondul absenţei unui sistem de alarmare sau a unor măsuri de pază suficiente în afara programului.

Importanţa activităţii LACVBA constă în primul rând în faptul că acesta este unul din cele 10 laboratoare desemnate la nivel naţional să efectueze controlul oficial în sectorul vitivinicol şi singurul de pe raza municipiului Bucureşti. Această calitate este condiţionată de menţinerea acreditării laboratorului de organismul naţional de acreditare. De asemenea, în perioada 2013 - 2019, laboratorul a fost autorizat de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale să efectueze determinări fizico-chimice şi organoleptice şi să elibereze buletine de analiză pentru vinurile destinate comercializării pe piaţa internă.

În concluzie, eficacitatea activităţii laboratorului a fost grav afectată de lipsa acreditării RENAR, fapt reflectat de scăderea drastică a numărului de analize efectuate şi implicit a veniturilor realizate şi virate la bugetul de stat, în condiţiile în care este singurul laborator de acest tip de pe raza municipiului Bucureşti, au concluzionat inspectorii Curţii de Conturi.

Opinia Cititorului ( 1 )

  1. hai ma ca asa au jucat-o si in trecut...

    sa o lase balta! 

    acum dupa ce se inchide ciclul financiar vin si ei la verificari? 

    astia chiar iau oamenii de prosti? 

    au lasat baietii din finante sa marcheze profiturle si sa impacheteze neloial pe diverite forme contractuale clientii ce au achizitionat servicii financiare. 

    oricum se observa cartelul financiar cu ochiul liber in piata; si tacticile. 

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Dtlawyers
Apanova
BTPay
Boromir

Curs valutar BNR

06 Mai. 2021
Euro (EUR)Euro4.9266
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.0881
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.4961
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.6915
Gram de aur (XAU)Gram de aur235.7106

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Tohani
Cotaţii Emitenţi BVB
Concurs de idei de afaceri inovative ”Money is Funny” – ÎNSCRIERI
Cotaţii fonduri mutuale
Energy CEO forum awards
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro