Revista BURSA Construcţiilor

România refuză conformitatea cu directiva 2015/1535, TRIS

Dr. Nicolae Oacă
Miscellanea / 18 mai

România refuză conformitatea cu directiva 2015/1535, TRIS

La 7 octombrie 2015 intra în vigoare Directiva UE 2015/1535 cu scopul de a preveni crearea de noi bariere tehnice în calea comerţului între statele membre ale UE. Directiva cere statelor membre să notifice toate proiectele de reglementări tehnice privind produsele industriale şi agricole, precum şi serviciile societăţii informaţionale, înainte de adoptarea în legislaţia naţională, prin sistemul TRIS.

Directiva UE 2015/1535 - sistemul de informaţii privind reglementările tehnice, TRIS(https://enterprise.gov.ie/en/What-We-Do/EU-Internal-Market/TRIS/)

Notificările statelor membre prin TRIS se fac în etapa de proiectare, atunci când textul mai poate fi modificat. În cazul legislaţiei primare, procedura de notificare ar trebui să aibă loc înainte ca versiunea finală a proiectului de lege să fie transmisă Guvernului spre aprobare:

- notificarea declanşează o perioadă de 3 luni, timp în care proiectul de lege nu poate fi adoptat de statul emitent. In acest timp Comisia Europeană, alte state membre şi publicul pot examina proiectul şi prezenta un comentariu sau chiar un aviz detaliat (Comisia şi statele membre) la proiect, dacă consideră că textul notificat poate crea bariere în calea liberei circulaţii a mărfurilor sau a furnizării libere a serviciilor societăţii informaţionale.

- dacă nu există nicio reacţie, proiectul poate fi adoptat imediat după expirarea celor 3 luni.

- dacă se emite un comentariu, statul care notifică nu are nicio obligaţie formală de a răspunde, comentariile trebuind luate în considerare pe cât posibil în lucrările sale ulterioare la proiectul de lege. Acesta poate fi adoptat după expirarea celor 3 luni.

- dacă Comisia sau un stat membru emite un aviz detaliat, perioada de suspendare se prelungeşte la 6 luni pentru produse şi 4 luni pentru serviciile societăţii informaţionale. Statul care notifică trebuie să ia în considerare avizul detaliat şi să răspundă explicând acţiunile pe care intenţionează să le ia ca răspuns. Poate propune: revocarea proiectului, justifica păstrarea acestuia sau poate propune modificarea anumitor dispoziţii, astfel încât acestea să fie compatibile cu legislaţia UE.

- Perioada de suspendare permite un dialog cu statul notificant.

- Comisia poate bloca un proiect pentru 12 luni, sau chiar 18 luni dacă, în acelaşi domeniu, sunt planificate, sau sunt în desfăşurare lucrări de armonizare ale CE.

Procedura de notificare se încheie la adoptarea regulamentului, iar textul final al legislaţiei este comunicat Comisiei de către statul membru.

Nenotificarea unei reglementări relevante poate face ca aceasta să nu fie aplicabilă.

Notificarea în UE a actelor privind securitatea reţelelor 5G

Începând cu anul 2019, mai multe ţări membre UE, care au avut în vedere elaborarea unor acte privind securitatea retelelor 5G, le-au notificat CE în temeiul directivei TRIS.

(https://ec.europa.eu/growth/tools-databases/tris/en/search/)

Astfel, Belgia notifica în 1 aprilie 2021 ((https://ec.europa.eu/growth/tools-databases/tris/en/search/?trisaction=search.detail&year=2021&num=206) proiectul de lege privind introducerea unor măsuri de securitate adiţionale pentru furnizarea de servicii mobile 5G, care restricţionează utilizarea elementelor de reţea provenite de la furnizori cu risc ridicat. Acesta stabileşte un sistem care solicită operatorilor de reţele mobile 5G să obţină autorizare prealabilă din partea miniştrilor în cauză înainte de a începe instalarea reţelelor 5G. Dacă operatorii au început instalarea reţelelor 5G vor trebui să depună o cerere de regularizare miniştrilor în cauză: prim-ministrul, ministrul telecomunicaţii-lor, ministrul apărării, ministrul justiţiei, ministrul de interne şi ministrul afacerilor externe.

La aceeaşi dată a mai fost trimisă o notificare (https://ec.europa.eu/growth/tools-databases/tris/en/search/?trisaction=search.detail&year=2021&num=207) - Decret regal privind implementarea în siguranţă a reţelelor 5G.

Finlanda trimitea in 8 martie 2021 o notificare privind un proiect de reglementare privind părţile critice ale reţelei de comunicaţii, în spiritul EU Toolbox. Standard tehnic!

(https://ec.europa.eu/growth/tools-databases/tris/en/search/?trisaction=search.detail&year=2021&num=137).

Scopul proiectului este de a oferi o definiţie tehnică detaliată a părţilor critice ale reţelei de comunicaţii menţionate în secţiunea 244a din Legea 917/2014 privind serviciile de comunicaţii electronice. Proiectul se referă la componentele unei reţele sau servicii de comunicaţii.

Conform Legii, părţile critice ale unei reţele de comunicaţii sunt considerate acele funcţii cheie şi măsuri ale reţelei care controlează sau ghidează accesul la reţea şi traficul de reţea într-un mod esenţial.

Proiectul include o definiţie generală neutră tehnologic a părţilor critice ale reţelei, precum şi specificaţii pentru cele mai noi tehnologii de reţea mobilă, reţelele 4G şi 5G. Regulamentul a fost pregătit pe baza standardelor ETSI şi a specificaţiilor tehnice 3GPP.

Mai include obligaţii pentru companiile de telecomunicaţii şi operatorii de reţele dedicate de a identifica şi documenta părţile critice ale reţelelor de comunicaţii, precum şi componentele reţelelor de comunicaţii şi ale serviciilor utilizate în acestea.

Motivaţie: Agenţia finlandeză de transport şi comunicaţii va emite reglementări detaliate privind definiţia tehnică a reţelelor de comunicaţii, în special a părţilor critice ale acestora, ţinând seama de recomandările Comitetului consultativ pentru siguranţa reţelei.

Proiectul ghidează companiile de telecomunicaţii şi operatorii de reţele dedicate în proiectarea reţelelor, în achiziţionarea de echipamente de reţea şi în construirea, întreţinerea şi gestionarea reţelelor.

Scopul reglementării părţilor critice ale reţelei de comunicaţii este de a asigura siguranţa reţelelor de comunicaţii din perspectiva securităţii naţionale. Regulamentul mai urmăreşte să ia în considerare abordarea comună a UE cu privire la problemele de securitate legate de reţelele 5G.

La aceeaşi referinţă mai întâlnim notificări din partea:

Germaniei (https://ec.europa.eu/growth/toolsdatabases/tris/en/search/?trisaction=search.detail&year=2020&num=818.)

Franţei (https://ec.europa.eu/growth/tools-databases/tris/en/search/?trisaction=search.detail&year=2019&num=377),

Austriei (https://ec.europa.eu/growth/tools-databases/tris/en/search/?trisaction=search.detail&year=2019&num=136.) , Finlandei (https://ec.europa.eu/growth/tools-databases/tris/en/search/?trisaction=search.detail&year=2020&num=574) şi Estoniei(https://ec.europa.eu/growth/tools-databases/tris/en/search/?trisaction=search.detail&year=2020&num=659)

România - încă de la început guvernul refuză consultarea europeană

În România a fost propus proiectul de lege 5G şi lansat într-o aşa zisă consultare publică în august 2020: vara când lumea era în concediu, două săptămâni pentru consultare în loc de patru şi, în final, ignorarea marii majorităţii amendamentelor primite!

La 15 aprilie 2021 proiectul de lege 5G cu modificări minore şi fără a lua în considerare reacţia pieţei (operatori, fabricanţi, autorităţi) era aprobat de guvern.

A urmat trimiterea acestuia în parlament la începutul ultimei săptămâni din aprilie 2021 şi cerută o procedură rapidă de aprobare - amendamente acceptate doar până în a treia zi după Paşti, în ciuda criticilor dure ale operatorilor de comunicaţii mobile. (https://economie.hotnews.ro/stiri-telecom-24745370-legea-securitatii-5g-posibila-excludere-chinezilor-huawei-operatorii-cer-claritate-amintesc-guvernul-sua-dat-bani-pentru-inlocuirea-echipamentelor-chinezesti-din-retele.htm)

Deşi a avut mult timp la dispoziţie, din august 2020 şi până în aprilie 2021, guvernul României nu a notificat Comisia Europeană despre acest proiect de lege conform directivei 2015/1535. Cel care avea să sesizeze greşeala avea să fie ministrul Economiei, Claudiu Năsui, care în 6 mai 2021 cerea parlamentului amânarea dezbaterilor privind adoptarea legii 5G, pe motiv că Guvernul nu ar fi respectat toţi paşii procedurali, înainte de trimiterea către Legislativ. (https://adevarul.ro/news/politica/ministrul-nasui-cere-amanarea-discutarii-legii-5g-parlament-coalitia-decis-anterior-dezbaterea-procedura-urgenta-1_6093763e5163ec4271bf31fe/index.html)

"Ministerul Economiei a primit mesaje de atenţionare atât din partea Comisiei Europene, cât şi din partea operatorilor economici, referitoare la obligativitatea respectării procedurii de notificare a proiectului de Lege privind adoptarea unor măsuri referitoare la infrastructuri informatice şi de comunicaţii de interes naţional şi condiţiile implementării reţelelor 5G", se arată în adresa trimisă de Claudiu Năsui preşedintei Senatului în 27 aprilie.

Ministrul susţine că Guvernul României nu a urmat parcursul normal pentru un astfel de act: "Procedura de notificare prevăzută de Directiva 2015/1535 este aplicabilă tuturor proiectelor de acte normative care conţin reglementări tehnice elaborate la nivel naţional în sensul că acestea nu pot fi adoptate decât ulterior parcurgerii respectivei proceduri de notificare". "Menţionăm că în 2019-2021, mai multe state membre au notificat proiecte de acte normative care reglementează această problematică. Având în vedere că proiectul de act normativ a fost avizat de către Guvern să intre pe ordinea de zi a celor două Camere ale Parlamentului, vă informăm că procedura parlamentară de adoptare trebuie amânată, proiectul de act normativ urmând a fi transmis instituţiei noastre în vederea notificării la Comisia Europeană şi statele membre. Adoptarea actului urmează a se relua după parcurgerea perioadei de status-quo prevăzută de actul comunitar".

În aceeaşi zi au apărut reacţii contrare ale unor membri ai guvernului şi în urma discuţiilor avute ministrul Năsui renunţă la consultarea europeană a proiectului legii 5G.

Astfel, dispărea ultima şansă de intrare în normalitate, de luare în considerare a opiniei pieţei: în urma consultării naţionale marea majoritate a opiniilor, amendamentelor trimise de princi-palii actori ai pieţei au fost ignorate, astfel că singura şansă rămânea consultarea europeană.

De ce a evitat şi încă evită România conformitatea cu o directivă europeană?

România a avut timp suficient pentru a notifica legea 5G (august 2020 - aprilie 2021) şi chiar de a suporta perioada de consultare de 3 luni şi totuşi nu a făcut-o. Deşi a fost atenţionată şi de către Comisia Europeană să notifice proiectul de lege 5G, guvernul nu a făcut-o. Chiar şi în al 12-lea ceas, când s-a atras atenţia public, guvernul refuză să o facă! Dacă nu timpul a fost cauza, atunci cine? Teama de modificări!?

Probabil, pentru a nu permite, într-un cadru oficial european, pieţei noastre (operatori, fabricanţi, autorităţi) să trimită opinii, amendamente de teamă că nu ar mai putea să le ignore şi să trebuiască să le ia în consideraţie. De teamă că, astfel, legea s-ar fi putut transforma în una care să se refere la securitatea reţelelor 5G şi nu la interzicerea unor furnizori.

Probabil, şi pentru a nu permite altor state membre UE sau chiar Comisiei Europene să emită vreun aviz detaliat, caz în care perioada de suspendare se prelungea la 4 luni. În acest caz România ar fi trebuit să ia în considerare avizele detaliate şi să răspundă explicând acţiunile pe care intenţionează să le ia ca răspuns. Ţinând sema de marile lacune ale legii 5G invocate de operatori.

Se pare ca aceasta era temerea refacerii legii, printr-o consultare europeană, adevărtă (şi nu simulacrul din august 2020) cu luarea în consideraţie a amendamentelor pieţei, dificil de ignorat în acest context.

România ar trebui să se conformeze directivei europene TRIS!

Legile propuse de Franţa, Belgia şi Estonia nu sunt standarde tehnice, se referă la fabricanţi, dar totuşi au fost comunicate Comisiei Europene pentru a respecta politica UE. România este în aceiaşi situaţie şi nu o face!

Ministrul Năsui a atras atenţia public asupra greşelii şi guvernul României ar trebui să se conformeze directivelor comunităţii europene şi să notifice proiectul de lege 5G Comisiei, cât mai repede, aşa cum fac ţările membre. Suntem ţară membră a UE şi trebuie să ne comportăm ca atare.

Dr. Nicolae Oacă

Opinia Cititorului ( 1 )

  1. Pentru slugoii "reziști" ai marelui licurici nu contează nici un argument logic, economic sau financiar, pentru ei contează doar să se pună bine cu stăpânii de peste ocean.

    Imbecilitatea lor o să ne coste pe toți, prin servicii de comunicații mult mai scumpe și mai proaste.  

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Dtlawyers
BTPay
Allview
Stiri Locale
AAGES

Curs valutar BNR

18 Iun. 2021
Euro (EUR)Euro4.9250
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.1340
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.4992
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.7441
Gram de aur (XAU)Gram de aur238.2808

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Boromir
CCIB - Emitere de certificate forta majora
Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
CCIB - Focus Bucuresti - iunie 2021
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro