România şi viitorul Uniunii Europene

THEODOR STOLOJAN
Politică / 25 septembrie 2017

România şi viitorul Uniunii Europene

Recent, în Parlamentul European, domnul Jean Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene, a prezentat agenda propusă pentru următoarele 18 luni, până la alegerile pentru Parlamentul European, precum şi punctul de vedere al său cu privire la reformele necesare, astfel încât Uniunea Europeană (UE) să devină mai unită, mai puternică şi mai democratică.

Pentru România, acest raport asupra stării UE are o dublă semnificaţie. În primul rând, să definim ce avem noi de făcut încât să fructificăm mai bine oportunităţile oferite de statutul de stat membru al UE. În al doilea rând, să ne definim poziţia faţă de reformele propuse de către preşedintele Comisiei Europene şi să contribuim la definirea viitorului UE şi la realizarea acestuia.

Avem nevoie de aceste clarificări, cu atât mai mult, cu cât România urmează să preia preşedinţia Consiliului, în primul semestru al anului 2019.

Vremea dezbaterilor sterile a trecut. Pentru România, este timpul deciziilor: doreşte să devină un stat membru participant activ la deciziile importante pentru viitorul UE sau se poziţionează, pe mai departe, în grupul statelor membre care vor fi în situaţia doar de a recepţiona deciziile luate în domenii esenţiale ale UE, cum ar fi, de exemplu, cele care privesc zona euro.

1. Un standard de viaţă european-obiectivul strategic prioritar al României

De mai multe ori, am asistat la declaraţii politice, dar nu numai, potrivit cărora, după intrarea în NATO şi UE, România nu a mai avut un proiect naţional care să mobilizeze energiile tuturor în realizarea acestuia.

Total greşit. Astfel de declaraţii nu fac decât să dovedească lipsa de viziune strategică şi a capacităţii de a defini priorităţile României. În fapt, din momentul intrării României în UE, ţara noastră are un singur obiectiv strategic prioritar: atingerea unui standard de viaţă european, respectiv o putere economică (pe locuitor) la nivelul mediu din UE, o infrastructură modernă şi sisteme de educaţie şi îngrijire a sănătăţii performante. Iar acest obiectiv ar trebui atins într-o perioadă de timp de cca 15-20 de ani, pentru a nu mai vorbi, încontinuu, de "generaţii de sacrificiu". Oamenii au definit mult mai simplu acest obiectiv: "vrem o Românie ca afară".

Realizarea unui astfel de obiectiv necesită o gândire strategică şi o coordonare a resurselor pe termen lung, precum şi valorificarea avantajelor apartenenţei noastre la UE, ceea ce, evident, nu este o caracteristică a clasei politice actuale, încorsetată în cicluri de gândire electorală.

2. România poate şi trebuie să contribuie la întărirea unităţii UE

Preşedintele Comisiei Europene a afirmat că un principiu fundamental al UE este egalitatea între statele membre, fără cetăţeni de clasa a doua şi fără muncitori de clasa a doua.

Dar România , ca şi alte state membre, nu fac parte nici din spaţiul Schengen şi nici din zona euro. Ca atare, domnul Juncker şi-a exprimat speranţa că momentul Brexit (30 martie 2019) va găsi o UE , unde a fi membru pe deplin al spaţiului Schengen şi al zonei euro va deveni norma pentru toate statele membre.

Preşedintele Comisiei Europene consideră că România şi Bulgaria ar trebui primite imediat în spaţiul Schengen. Numai că nici Comisia Europeană şi nici Parlamentul European care, deja, a aprobat mai multe rezoluţii favorabile în acest sens, nu au puterea de decizie. Decizia o are Consiliul miniştrilor, unde sunt reprezentate guvernele statelor membre. Iar poziţia unor guverne este clară: nu acceptă încă intrarea României şi a Bulgariei în spaţiul Schengen, deoarece fie se aşteaptă o reexaminare a regulilor după care funcţionează acest spaţiu, fie se invocă motive legate de corupţie şi crimă organizată.

Pe bună dreptate, România consideră că îndeplineşte condiţiile tehnice pentru spaţiul Schengen şi că a făcut progrese în lupta împotriva corupţiei. Dar să nu ne amăgim: important este ce cred celelalte state membre despre noi. Iar ambasadele acestor state în România au un spectacol zilnic, foarte real, cu privire la justiţia din România, la subminarea încrederii în actul de justiţie, ca şi la atacurile asupra independenţei justiţiei, astfel încât nu ne este prea greu să ne imaginăm cam ce conţin informările pe care aceste ambasade le transmit în ţările lor.

În privinţa acceptării României în zona euro, situaţia este şi mai confuză. Există o aşa zisă dezbatere, prin care o serie de formatori de opinie economică, conectaţi în special la sectorul bancar, doresc să amâne aderarea României la zona euro până la momentul în care "vom fi atins un grad suficient de convergenţă" cu statele membre din zona euro, iar zona euro şi-a creat toate mecanismele şi instrumentele necesare unei zone valutare perfecte. Pentru aceştia, nu putem decât să le reamintim concluzia unui studiu al Băncii Europene Centrale (iulie 2015, caietul BEC): "în întreaga perioadă 1999-2014, nu a existat niciun proces de convergenţă reală între cele 12 ţări care au adoptat euro în 1999 şi 2001".

Punctul meu de vedere, pe care l-am afirmat de mai multe ori, este că, în privinţa aderării la euro, criteriul decisiv este capacitatea României de a menţine echilibrele economice, financiare şi valutare în fiecare etapă a dezvoltării sale. Am exemplificat că România ar putea rămâne, pentru o perioadă mai lungă sau mai scurtă de timp, în zona produselor şi serviciilor cu valoare adăugată mică, ceea ce o va împiedica să atingă un standard de viaţă european pentru cetăţenii săi. Mărimea acestei perioade depinde , în primul rând, de România , de modul cum fructificăm resursele noastre şi pe cele europene, precum şi de asigurarea securităţii cetăţenilor şi a statului nostru , fără de care orice dezvoltare nu este posibilă. Or, pentru a rămâne în domeniul economic, prima condiţie pentru menţinerea echilibrelor este predictibilitatea politicilor economice, fiscale, bugetare şi monetare. Iar, în momentul de faţă, această predictibilitate nu mai există. Prin urmare, în cazul României, speranţa domnului Juncker de a ne vedea un stat membru al zonei euro în 2019, nu numai că tehnic nu mai este realizabilă (ar fi trebuit să intrăm în perioada de doi ani de supraveghere a cursului valutar), dar lipsa de predictibilitate a politicilor noastre ne scot total din orice discuţie serioasă despre intrarea în zona euro.

În primul rând, este datoria actualului Guvern de a elabora un plan de acţiune pentru aderarea la zona euro. Nu cred că acest guvern este capabil să facă acest lucru până ce nu îşi clarifică, pentru sine însuşi, politicile economice, fiscale şi bugetare pe care doreşte să le urmeze pentru o perioadă mai lungă de timp. Din păcate, timpul nu curge în favoarea noastră. Comisia Europeană va propune un nou instrument pentru aderarea la euro cu scopul de a susţine tehnic şi financiar efortul statelor membre care au obligaţia să ia toate măsurile necesare pentru a adera la euro. Dar, ca şi în cazul altor fonduri europene şi instrumente financiare şi de asistenţă, România nu va putea beneficia de acest nou instrument dacă nu are propria sa gândire şi plan de acţiune.

Până când România nu va face parte din spaţiul Schengen şi din zona euro, ţara noastră va fi în grupul de ţări care se vor mişca cu o viteză mai mică decât celelalte state membre, indiferent dacă vrem sau nu să recunoaştem acest lucru.

3. Fructificarea oportunităţilor oferite de dezvoltările din UE în următoarele 18 luni

Agenda Comisiei Europene pentru următoarele 18 luni cuprinde o serie de iniţiative de mare interes pentru România. Ne vom opri , în cele ce urmează, numai la unele, unde considerăm că România trebuie să-şi valorifice şansele.

Va fi definitivată versiunea a doua a Fondului european pentru investiţii strategice. Guvernul, autorităţile locale şi firmele ar trebui să pregătească proiecte concrete , finanţabile de către acest fond, în cooperare cu Banca europeană pentru investiţii şi fondurile europene structurale şi de investiţii alocate României prin bugetul UE. Să nu mai repetăm eroarea guvernului Ponta care, la prima versiune a fondului, a trimis o listă de peste 200 de "dorinţe", ceea ce a făcut ca România să întârzie foarte mult procesul de luare a unei decizii de finanţare din acest fond a unei investiţii sau a alteia în ţara noastră. În versiunea a doua, avem o şansă mai mare de a beneficia de acest fond, deoarece se va pune un accent mai mare pe cerinţele întreprinderilor mici şi mijlocii.

În mai 2018, va fi prezentat noul Cadru financiar multianual pentru perioada după anul 2020. România se va confrunta mai puternic cu dorinţa unor state membre de a reduce fondurile pentru agricultură şi dezvoltare rurală, ca şi cele pentru dezvoltare regională. Încă de pe acum, este necesară formularea de politici inovatoare în acest domeniu, împreună cu alte state membre interesate, pentru susţinerea politicii de coeziune şi de dezvoltare a agriculturii. Încremenirea în susţinerea neschimbată a actualelor politici nu ne va aduce beneficiile scontate, cu atât mai mult cu cât , un mare contribuitor net la bugetul UE va dispărea, respectiv Marea Britanie. Este de subliniat, că dorinţa Comisiei Europene de a reflecta în acest cadru financiar multianual deciziile de reformare a UE, vine în contratimp cu capacitatea statelor membre de a lua asemenea decizii până în mai 2018.

Deja, Comisia Europeană a prezentat o gândire cu privire la o strategie reînnoită de politică industrială europeană, inclusiv pentru un program european de dezvoltare a industriei de apărare. România are o pondere a industriei în formarea produsului intern brut peste media UE şi este direct interesată în definitivarea acestei strategii, ca şi în participarea activă la programul privind industria de apărare. Criteriul nostru esenţial de participare la aceste programe este creşterea valorii adăugate încorporată în produsele industriale şi serviciile de business conexe acestora. În privinţa industriei de apărare, se urmăreşte o specializare a statelor membre şi o reducere a tipurilor de armament şi de alte produse militare utilizate în UE, ca un mijloc principal de concentrare şi economisire a resurselor.

În fine, având în vedere capabilităţile care există în România, putem fi un contribuitor important la formarea capacităţii UE de asigurare a ceea ce denumim generic "cyber-security". România poate fi un candidat perfect pentru noua agenţie europeană, prevăzută a se înfiinţa în acest domeniu, dar cu o singură condiţie: să ne pregătim din timp.

4. Definirea poziţiei României faţă de reformele instituţionale propuse de către preşedintele Comisiei Europene

În principal, domul Juncker a propus:

> trecerea de la decizia unanimă a statelor membre la decizia luată de majoritatea calificată, în unele situaţii cu privire la politica de impozite şi la politica externă. Dacă în privinţa impozitelor, se fac unele sugestii, cum ar fi taxa pe valoarea adăugată, impozitele pe industria digitală ş.a, în ceea ce priveşte politica externă, se face doar invitaţia către statele membre de a veni cu propuneri. Domnul Juncker afirmă că pentru aceste schimbări nu este nevoie de modificarea tratatelor UE;

> unificarea funcţiei de preşedinte al Comisiei Europene cu funcţia de preşedinte al Consiliului European şi alegerea acestuia prin votul cetăţenilor europeni. Este o propunere controversată, deoarece Comisia Europeană este gardianul respectării legislaţiei europene şi are iniţiativa declanşării de acţiuni împotriva statelor membre care încalcă această legislaţie. În consecinţă, decomandată, fără alte precizări ale Comisiei, avem un conflict clar de interese între atributul Comisiei Europene de gardian şi atributul existent al funcţiei de preşedinte al Consiliului European care reuneşte şefii de stat sau de guverne după caz;

> o serie de reforme în cadrul zonei euro:

- instituirea funcţiei de ministru european al economiei şi finanţelor, care ar trebui să fie un vice- preşedinte al Comisiei Europene;

- apariţia unui buget al zonei euro ca o poziţie în cadrul bugetului UE (şi nu distinct);

- transformarea treptată a Mecanismului european de stabilitate, fond constituit pe baze interguvernamentale, într-un fond european monetar, încorporat în tratatele UE;

> pronunţarea în favoarea existenţei unei liste pan europeană de candidaţi pentru Parlamentul European (cca 30-35 de asemenea candidaţi , pe seama locurilor libere care vor rămâne prin plecarea Marii Britanii). O asemenea propunere, dacă va fi acceptată, va da naştere la două categorii de deputaţi în Parlamentul European: candidaţii aleşi numai prin votul cetăţenilor unei singure ţări şi candidaţi aleşi prin votul cetăţenilor din toate statele membre. Prin urmare, nu dorim două categorii de cetăţeni în UE , dar vom crea două categorii de deputaţi în Parlamentul European.

5. 2018 Centenarul României şi anul internaţional al patrimoniului cultural

În discursul său, preşedintele Comisiei Europene a făcut o referire specială la anul 2018, în care România, Estonia, Letonia şi Lituania vor sărbători cea de-a 100-a aniversare. Este regretabil că în ţara noastră nu avem încă făcut public programul acestei mari sărbători pentru poporul român.

În concluzie, în următoarele 18 luni se vor lua decizii importante cu privire la viitorul UE. Ne dorim ca România să fie la masa acestor decizii.

Pentru aceasta, este necesară gândire strategică, perseverenţă şi cooperarea cu alte state membre în promovarea intereselor noastre, atât în cadrul dezvoltărilor prevăzute, pe baza agendei de lucru actuale, cât şi a reformelor propuse. Să folosim inteligent oportunitatea deţinerii Preşedinţiei Consiliului într-un moment când vor fi luate, posibil, cele mai importante decizii cu privire la viitorul UE.

Opinia Cititorului ( 6 )

  1. precampanie electorala, se apropie europarlamentarele, serviciile discrete au nevoie de pastrarea acelorasi slugurei. Texte pentru la popor, nimic pentru la țară.

    1. Laaas ca vine pesedimea si vor racni toti intr-un cor antenist : "Nu voi, stimabile, să ştiu de Europa d-tale, eu voi să ştiu de România mea şi numai de România... Să-şi vază de trebile ei Europa." Noi , pesedeii suntem garantul neatarnarii, sa jecmanim noi popo'ul in liniste !!!

      Ia spune-ne pedelac gingaș, cum mai merg investițiile în domeniul hidrotehnic? Mai băgați niște balast la preț de beton pe coclaurile patriei?

      Zici că fură pesedimea? Pentru că v-au tăiat conducta la rapturile pe care le numiți investiții? 

      Pai voi, shleahta pesedista, "lectii tuturor" in domeniul JECMANIRII , cine e cel mai mare "expert" in hidrotehnica, nu cumva iliescovici ?

      Ia zi pufosule palada, baietzas nebatut de mic, cand a inceput prapadul in agricultura, de pilda ? Nu cumva cand clica lu' Trita Fanita a primit insula mare a Brailei ? Dar la padurile taiate , cine si-a dat doctoratul primul aaa ? Aaa, ati uitat de hrebenciuc, in cardasie cu verestoy attila, via adam avocatul de la Brasov ! Dar dellta dunarii, cu bombonel sau vantu, ce-a mai ramas din ea dupa ciuma pesedista ? Voi sunteti o JUNTA PARALIMITARA si voi nu la puscarie trebuie sa fiti infundati ci TOCATI MARUNT MA, cu batele, cu ciomegele, cu furcile si topoarele ma ! Pai voi nu credeti ca va va suna ceasul socotelilor ma ? Se strange latul, palada mic si-o sa scheunati mai ceva ca un pechinez castrat... 

      Auziti fratilor, BANDITII DE LA BELINA cu slugile dracniene dau lectii in domeniul hidrotehnic ... Haidaaa, potera dupa voi si-n dube toti maaa !!!

      Totuși, aveți grijă să nu rămâneți fără șefa mafiei judiciare că plecați pe jos în Congo.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Dtlawyers
BTPay
GRAMPET GROUP
Electromagnetica
ifep.ro
UNNPR

Curs valutar BNR

29 Noi. 2021
Euro (EUR)Euro4.9490
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.3853
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.7366
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.8544
Gram de aur (XAU)Gram de aur253.3079

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
romaniansmartcity.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro