VIDEOCONFERINŢA ANTREPRENORIAT FĂRĂ GENLegile fluctuante şi birocraţia continuă să-i încurce pe întreprinzători

George Marinescu, Alina Vasiescu, Mihai Gongoroi
Ziarul BURSA #Companii / 29 aprilie

Grafică de MAKE

Grafică de MAKE

Andreea Negru: "Din cauza deselor modificări legislative, este foarte greu să mai facem o predicţie, un business-plan, un plan în materie de bugete şi în privinţa angajărilor" Bibiana Stanciulov: "Băncile comerciale spun că, de la nivelul Băncii Naţionale, li se interzice finanţarea pe o perioadă mai lungă pentru domeniul industriei alimentare şi al agriculturii" Bende Sandor: "Sunt două categorii importante din România capabile să acceseze fonduri europene şi să le folosească util: unităţile administrativ-teritoriale şi IMM-urile"

Mediul de afaceri a resimţit nevoia unei resetări, în această perioadă, şi îşi doreşte ca autorităţile centrale şi decidenţii politici să îl lase să îşi desfăşoare activităţile, şi nu să-l încurce prin modificări fiscale şi legislative făcute peste noapte, din senin şi cărora antreprenorii a trebuit să le facă faţă, au afirmat reprezentanţii companiilor din ţara noastră, în cadrul conferinţei "Antreprenoriat fără gen", organizat de Grupul de presă BURSA.

"Din cauza deselor modificări legislative, este foarte greu să mai facem o predicţie, un business-plan, un plan în materie de bugete, în privinţa angajărilor, etc.. Impredictibilitatea nu e ceva nou pentru noi, dar ceea ce e lăudabil la mediul de afaceri autohton este adaptabilitatea. Ne adaptăm foarte uşor, ne vedem de drumul nostru în afaceri şi încercăm să vedem cum răspundem provocărilor şi oportunităţilor. Chiar şi în pandemie, mediul de afaceri s-a adaptat şi a făcut acest lucru înaintea statului, pentru că provocările au devenit pentru unii antreprernori oportunităţi de afaceri. Sunt companii care în pandemie au realizat profituri uriaşe, în timp ce altele au închis activităţile derulate", afirmă Andreea Negru, preşedintele Asociaţiei pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului Autohton (ADAA).

În schimb reprezentanţii autorităţilor centrale susţin că lucrează la un pachet de reforme menit să faciliteze accesul întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM) la finanţările din fondurile europene şi să simplifice procedurile de achiziţie şi nu numai.

"Principalul obiectiv al componentei dedicată în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă pentru suportul sectorului privat, cercetare-dezvoltare-inovare, reprezintă crearea unui mediu sustenabil, predictiv şi simplificat pentru derularea activităţii mediului de afaceri, creşterea accesului la finanţare prin dezvoltarea de instrumente adaptate nevoilor întreprinderilor cu accent inclusiv pe tranziţia digitală. Reforma prevăzută la Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului are în vedere stimularea competitivităţii mediului de afaceri prin măsuri de transparentizare legislativă, debirocratizare şi simplificare procedurală pentru reducerea proverii administrative. În susţinerea acestei reforme este în implementarea ministerului şi o investiţie care constă în realizarea a şapte platforme online care să asigure accesul întreprinderilor la o serie de servicii publice legate de derularea activităţilor proprii în contextul simplificării procedurale, legislative şi digitalizare", susţine Florin Dobrescu, secretar de stat în cadrul Ministerului Antreprenoriatului şi Turismului.

Întrebat dacă autorităţile centrale vor decide în curând modificarea prevederilor privind codurile CAEN acceptate la finanţarea din fondurile europene, secretarul de stat nu a oferit concludent, aşteptat în special de antreprenorii din domeniul distribuţiei de bunuri.

"Cu privire la codurile CAEN, care deocamdată nu sunt eligibile pentru programele de finanţare, purtăm discuţii lunar cu mediul de afaceri. Ţinem cont de toate doleanţele care vin din partea mediului de afaceri, inclusiv cu privire la modificări. În momentul în care vom aduce modificări acestor coduri CAEN, le vom publica şi vom informa publicul", a spus Florin Dobrescu, deşi în acest moment în dezbatere publică a fost pus un proiect de modificare a schemei de ajutor de stat instituită prin HG 807/2014, proiect care prevede introducerea unor coduri CAEN noi, dar din rândul cărora lipsesc iarăşi codurile privind activităţile desfăşurate de companiile de distribuţie de bunuri din ţara noastră.

Modificarea legii achiziţiilor publice, pe masa Parlamentului

Una dintre problemele de care s-a lovit mediul privat din ţara noastră este legislaţia stufoasă privind achiziţiile publice, care, practic, împiedică semnarea unui contract cu un câştigător desemnat sau începerea lucrărilor până când sunt soluţionate toate contestaţiile depuse, fapt care a blocat realizare foarte multor proiecte de infrastructură.

De aceea, guvernul a iniţiat de curând un proiect legislativ privind modificarea legislaţiei din domeniu, care stabileşte simplificarea procedurii prin reducerea termenelor, prin posibilitatea de încetare a contractului în urma a trei notificări prin care una dintre părţile semnatare este pusă în întârziere, prin stabilirea unor termene scurte în care autorităţile locale şi instituţiile publice sunt obligate să emită toate avizele şi autorizaţiile necesare demarării lucrărilor. Acest proiect a fost amendat de parlamentari şi a fost trimis în Senat.

"Am găsit sprijin în Parlament pentru modificarea legii achiziţiilor publice. Am avut o echipă de lucru formată din reprezentanţi ai tuturor partidelor parlamentare şi am depus un proiect de lege prin care unele probleme se vor rezolva. Va fi o lege destul de bună. O schimbare mai radicală decât această propunere legislativă care este deja depusă la Senat ca primă cameră sesizată, eu nu am mai văzut în ultimii 10 ani", afirmă Bende Sandor, preşedintele Comisiei de industrii şi servicii în cadrul Camerei Deputaţilor.

Domnia sa a făcut referire şi la necesitatea regândirii modului de finanţare a IMM-urilor, afirmând că, în acest moment, "unele ajutoare par a fi inutile", deoarece investitorii şi populaţia nu prea le simt, deşi efortul bugetului de stat este unul uriaş.

"Până în momentul de faţă s-a dovedit că sunt două categorii importante din România care sunt capabile într-un termen foarte scurt să acceseze fonduri europene şi să le folosească util: unităţile administrativ-teritoriale şi IMM-urile. Iar dacă ne uităm la PNRR din punctul de vedere al IMM-urilor ne ia durerea de cap: nu primesc nimic. Primesc de fapt foarte puţin, undeva la 2% dacă reuşesc să primească din aceste fonduri. Fondurile europene, aşijderea. Ce a fost în perioada de finanţare care tocmai a trecut practic nu prea a ajuns la firmele din ţara noastră. Trebuie un pic regândită toată această politică, pentru că statul dacă ar fi cheltuit toţi banii pe care i-a avut la dispoziţie, n-aş spune nimic. Dar banii au rămas necheltuiţi. Firmele nu au primit nimic, iar UAT-urile au avut foarte puţine fonduri la dispoziţie şi în felul acesta a pierdut toată lumea. În viitor, voi susţine ca spre economie, spre IMM-uri să meargă fonduri consistente, dar şi acolo să facem în aşa fel încât, dacă se poate, banii să fie fracţionaţi. Să nu existe 100 de proiecte de 3 milioane euro, deoarece pentru o societate cu 10-20 de angajaţi este prea mult. Dacă la o firmă mică îi dai deodată un milion de euro şi să pună cotă-parte încă 400.000 euro, cred că respectiva companie va da faliment, deoarece nu poate, nu este capabilă să înghită asemenea proiecte. Atunci ar trebui fracţionat, să existe pentru firme foarte mici proiecte de până în 10.000 euro, apoi pe măsura creşterii firmei proiecte de 20.000 euro, 30.000 euro, 100.000 euro, etc. Într-adevăr este mai mult de lucru, pentru că dacă ai la dispoziţie unu sau două milioane de euro sau 100 milioane euro şi lucrezi cu trei proiecte este mult mai simplu ca funcţionar public, decât dacă ai lucra cu 200 de proiecte", a spus Bende Sandor.

Legea claselor de acţiuni - în Camera Deputaţilor

Un alt act normativ care ar fi necesar mediului de afaceri privat ar fi legea claselor de acţiuni, susţine deputatul Oana-Silvia Ţoiu (USR), membru al Comisiei pentru muncă şi protecţie socială din cadrul Camerei Deputaţilor.

"Una dintre legile pe care am iniţiat-o şi care a ajuns la Camera Deputaţilor este legea claselor de acţiuni. Iniţiativa legislativă se referă la posibilitatea de a depăşi paradigma pe care o avem acum - o acţiune egal un vot -, într-un sistem care funcţionează deja în ţările mai prietenoase cu investiţiile private în care antreprenorul şi investitorul vor putea negocia diferit participarea la acţiuni sau participarea la părţile sociale în cazul SRL-urilor şi dreptul de vot pe anumite tipuri de decizii. Proiectul legislativ este important din două unghiuri: primul se referă la predictibilitatea legislaţiei privind menţinerea acordului dintre investitori şi antreprenori, iar al doilea se referă la asigurarea creşterii chiar şi de zece ori a nivelului investiţiilor", afirmă Oana Ţoiu.

Ea s-a referit şi la necesitatea luării de către autorităţile centrale a unor măsuri care să ducă la reducerea deficitului forţei de muncă înregistrat în prezent.

"În discuţiile cu confederaţiile patronale şi antreprenorii am constatat că se confruntă cu o criză a resurselor umane calificate. Accesul la capital este un element cheie, dar cred că antreprenorii din România se află într-un moment de oportunitate mare, de spaţiu fertil al resurselor financiare - fie că vorbim despre finanţări din fonduri europene, fie că vorbim despre finanţări din resurse private -, dar o frână pentru accesarea acestor finanţări o reprezintă accesul la resursa umană calificată, care se vede cel mai clar în sectorul construcţiilor, la un nivel aproape hilar. În acest sector, câteodată oamenii calificaţi sunt mutaţi de pe un şantier pe altul, ca să vadă fiecare client că şantierul respectiv funcţionează la parametri optimi, pentru că nu mai sunt suficienţi oameni care să susţină lucrările în acelaşi ritm. Practic, pe aceeaşi resursă umană vin acum miliarde euro pentru investiţii în infrastructură, în şcoli, în creşe şi aşa mai departe", susţine deputatul Oana-Silvia Ţoiu.

Domnia sa arată că pentru creşterea valorii produse şi creşterea valorii pe care o lasă angajaţilor, ţara noastră trebuie să urce de pe penultimul loc cu privire la costul forţei de muncă, de la 8,5 euro pe oră cât este în prezent în ţara noastră şi să tindă către media Uniunii Europene care este de 28,5 euro pe oră.

"Pentru sectoarele care sunt şi care vor fi în creştere şi care presupun tehnologii avansate, nu poţi rezista şi nu poţi creşte decât cu resursă umană calificată. Măsurile de reducere a fiscalizării muncii ajută doar temporar, deoarece de la un nivel încolo oamenii nu mai aleg cariera doar în funcţie de veniturile salariale, ci şi în funcţie de calitatea educaţiei pentru copii şi de calitatea serviciilor medicale. De aceea, pentru atragerea din diaspora a resursei umane avem nevoie de investiţii pentru realizarea unui complex de servicii de calitate, dincolo de creşterea nominală a salariului la sfârşitul lunii", a spus Oana-Silvia Ţoiu.

Creditarea bancară a IMM-urilor - închistată în normele BNR

Una dintre problemele cu care se confruntă antreprenorii ce doresc să îşi dezvolte afacerea şi chiar să o internaţionalizeze este legată de deciziile Băncii Naţionale a României (BNR) privind condiţiile de creditare pentru anumite situaţii.

"Ce îi lipseşte unui antreprenor în România? Deciziile de la Banca Naţională; sunt foarte multe bănci care probabil ar dori să ajute mediul privat, dar sunt prinse în nişte decizii care se iau la acel nivel. Băncile comerciale cu care eu lucrez spun că de la nivelul Băncii Naţionale li se interzice acea finanţare pentru domeniul industriei alimentare şi al agriculturii pe o perioadă mai lungă. Deci noi, care lucrăm în agricultură şi industria alimentară, nu putem să facem decât nişte credite pe 2 ani, pe 3 ani, iar la noi investiţiile sunt foarte mari. Eu personal am investit numai în utilaje, pentru a obţine acea indicaţie de marcă protejată (la nivel european), un milion de euro. Ar trebui să existe şi finanţări/credite pentru investiţii pe o perioadă mai lungă, cuprinsă între 10 şi 15 ani, dar nu permit normele impuse de BNR; acest lucru l-am înţeles de la băncile comerciale. Deci creditarea pe o perioadă mai lungă este strict necesară în domeniul meu. Noi am depăşit această fază de listare la bursă şi am reuşit, cu ajutorul Uniunii Europene, să internaţionalizăm, începând cu data de 1 aprilie 2022, indicaţia geografică Magiun de Prune Topoloveni, ceea ce pentru noi este maxim din ce aş putea obţine vizavi de un produs tradiţional. (...) Singura noastră dorinţă este ca statul să nu ne împiedice în deciziile pe care le luăm şi în activitatea de zi cu zi", a afirmat Bibiana Stanciulov, director general al companiei Sonimpex Topoloveni.

Listarea la bursă - soluţie de finanţare şi transparentizare a activităţii

Una dintre soluţiile pentru dezvoltarea companiilor autohtone este listarea la bursă, deoarece finanţarea se obţine mai rapid şi cu costuri mai reduse decât cele pe care le implică acordarea unui credit bancar, afirmă Andreea Negru, preşedintele Asociaţiei pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului Autohton (ADAA).

"Statutul de companie listată la bursă este un lucru bun, mai ales la companiile de stat unde de multe ori există suspiciuni cu privire la lucruri care ar trebui să se întâmple fără a fi aduse neapărat în atenţia publicului", a spus Andreea Negru, referindu-se la transparentizarea deciziilor conducerii societăţilor pe care o oferă listarea la bursă.

În acelaşi sens, Adrian Vascu, partener Veridio, arată că "antreprenorii ar trebui să acorde mult mai multă atenţie bursei şi corporatizării business-urilor", în sensul de a impune anumite reguli care să permită funcţionarea în lipsa fondatorului.

"O idee legată de antreprenoriat şi de o provocare pe care antreprenoriatul român o are astăzi: în anii 90 erau doar patroni; între timp sunt mai puţini patroni, toată lumea a ajuns antreprenor, însă am ajuns la o schimbare de generaţie. Suntem la 30 de ani de la Revoluţie şi patronii de atunci, antreprenorii de astăzi, se lovesc de o mare provocare: ce fac cu business-ul. Prin urmare, dacă vorbim despre şi pentru antreprenori acum, cu cât eşti mai tânăr antreprenor şi ai căpătat cât de cât cheag, ar trebui să te gândeşti ce faci cu business-ul tău în momentul în care nu vei mai fi antreprenor sau te vei retrage din varii motive. Ştiu că noi vrem să fim întotdeauna tineri şi sănătoşi, doar că nu ne iese la infinit dacă suntem realişti şi atunci bursa este una din alternativele de exit pe care ai putea să o faci dacă te gândeşti din timp. Bineînţeles fiind într-un domeniu care se pretează expunerii la public. Ideea că îţi laşi business-ul copiilor funcţionează exact pe frecvenţa «cât de talentaţi sunt copiii fotbaliştilor care au fost talentaţi la rândul lor». S-a dovedit că generaţia a doua nu a fost atât de talentată ca prima, nu că nu ar fi excepţii, dar tinerii au crescut altfel decât părinţii lor. (...) Este vorba despre momentul transferului de la construcţia pe care ai făcut-o la una viitoare. Trebuie să corporatizezi business-ul, nu în sensul de al dezumaniza, ci în sensul de a-l pune pe anumite reguli pentru a putea funcţiona şi fără tine. Altfel antreprenorilor, dacă păţesc ceva - sunt în spital sau au un accident -, le poate cădea business-ul. Una din aceste direcţii ar fi de educare înspre a continua ceea ce am investit", a afirmat Adrian Vascu.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

csalb.ro
Electromagnetica
arsc.ro

Curs valutar BNR

16 Aug. 2022
Euro (EUR)Euro4.8831
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.8176
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.0705
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.7936
Gram de aur (XAU)Gram de aur275.0848

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro