Vinurile din Transilvania împletesc istoria, povestea şi tradiţia

George Marinescu
Ziarul BURSA #Frăţia Vinului / 09 iulie

Vinurile din Transilvania împletesc istoria, povestea şi tradiţia

Enoturismul sau turismul viniviticol reprezintă un mod relativ recent de a descoperi România, oamenii, solurile din ţară prin prisma a ceea ce produc. Esenţa unor locuri nu poate fi găsită doar în muzee, castele, obiceiuri sau tradiţii populare ori folclor, ci, uneori, ea este conţinută în licoarea conţinută de un simplu bob de strugure. Pasiunea cu care oamenii locului au grijă de viţa de vie din curte, din preajma casei sau de pe terasele dealurilor din apropiere, dârzenia cu care butucii de viţă au rezistat de-a lungul timpului, fervoarea ce cuprinde satul românesc la vremea culesului viilor şi poveştile depănate la un pahar de vin de-a lungul anului nu pot fi redate cu savoarea specifică prin intermediul unui simplu articol de presă sau al unui reportaj radio ori de televiziune. Pentru a le cunoaşte, trebuie să fii acolo, în mijlocul lor, al celor care cultivă, care îngrijesc butucii, lăstarii, care urmăresc evoluţia boabelor, ciorchinilor, de-a lungul primăverii şi verii, pentru a culege înspre toamnă roadele viei şi a le transforma printr-un amplu proces de vinificare în soiuri de vin care să încânte simţul olfactiv şi papilele gustative ale oricărui cetăţean al lumii.

În general, când vorbesc despre enoturism în România, simplii cetăţeni se gândesc la drumurile vinului din Dobrogea, Valea Prahovei, Moldova şi câteva zone din Muntenia şi Transilvania. Nimeni nu ia în calcul micile comunităţi rurale, micii producători care nu ies în piaţă cu producţii impresionante, dar aduc în prim-plan vinuri de calitate, ce poartă în ele universul tradiţional al întregii zone din care provin. Nimeni nu vorbeşte despre licorile bahice produse din soiurile aduse în Transilvania de saşii colonizaţi în secolul al XII-lea de regii arpadieni în părţile Sibiului, Albei şi Bistriţei şi nici despre vinurile care poartă în ele amprenta acestei regiuni istorice.

Colonizarea saşilor în această zonă a ţării a condus la dezvoltarea viticulturii din teritoriul cuprins între Târnave şi Mureş, zonă care figura pe hărţile timpului sub denumirea Weinland (Ţara vinului). Primele clone de viţă nobilă, de origine germană, au fost aduse în Transilvania în secolul al XII-lea în centrul viticol Alba, pe teritoriul actualelor localităţi Alba Iulia, Ighiu şi Cricău.

Lechinţa şi Târnave, două podgorii cu vinuri de înaltă calitate

Vinurile din Transilvania împletesc istoria, povestea şi tradiţia

Printre vinurile cu o savoare deosebită din Transilvania sunt cele care poartă amprenta podgoriilor Lechinţa şi Târnave şi care sunt caracterizate prin fructuozitate, prospeţime şi o aciditate ceva mai ridicată. Sunt vinuri fine şi cu o mare intensitate a aromelor tipice, specifice soiurilor locale.

Calitatea vinurilor cu denumire de origine controlată este asigurată, în primul rând, de clima şi solul regiunii. Condiţiile naturale întâlnite aici sunt dintre cele mai favorabile cultivării viţei-de-vie.

Podgoria Lechinţa este situată în regiunea deluroasă a Someşului Mare şi Mureşului, din nord-estul Podişului Transilvaniei. Relieful cuprinde în est dealurile de tip subcarpatic ale Bistriţei şi Mureşului, iar în vest colinele înalte ale Jimborului, Lechinţei, Comlodului şi Mădăraşului, care se ridică la altitudini cuprinse între 300 şi 500 metri. Plantaţiile viticole sunt situate pe versanţii şi pe văile dintre dealuri unde există resurse de căldură şi lumină; acestea constituie un adăpost pentru viţa de vie, împotriva vânturilor, brumelor târzii de primăvară şi a brumelor timpurii de toamnă. Climatul este tipic temperat, moderat continental, cu ierni aspre şi veri relativ calde şi umede, dar continuate cu toamne calde, până în octombrie inclusiv, favorabile maturării strugurilor.

Regiunea Târnave este una dintre cele mai bune zone din România, pentru strugurii albi, însă şi soiurile roşii, plantate începând cu anul 2004, au produs recolte de calitate şi selecţii excelente de Pinot Noir şi Fetească Neagră. În funcţie de localizarea lor, solurile viei sunt grele, nămoloase şi bogate în calcar, cu depozite minerale. Expunerea versanţilor sudici este dublată de o bună aerare, datorată vânturilor puternice care usucă rapid roua matinală şi împiedică, într-un mod natural, dezvoltarea mucegaiului pe struguri. Toamna lungă, cu nopţile sale răcoroase, ajută strugurii să atingă o maturare aromată.

Vinul de Teaca - un crâmpei de lumină în tragedia saşilor

Vinurile din Transilvania împletesc istoria, povestea şi tradiţia

Un periplu eno-turistic în zona Transilvaniei trebuie să includă şi o vizită în zona cetăţilor săseşti, iar cea mai nordică dintre acestea este Teaca, fostă Tekendorf. Prima atestare documentară a vinului de Teaca e o relatare a cărturarului german Johannes Tröster. El menţionează în cartea sa, "Das Alt und Neu Teutsche Dacia", (Nurnberg, 1666), că vinurile de la Tekendorf (Teaca) sunt cele mai bune vinuri albe pe care le-a degustat vreodată.

Cultivarea viţei de vie a cunoscut un nou avânt după filoxera de la sfârşitul secolului al XIX-lea, dar din păcate pentru oamenii locului aceştia nu s-au putut bucura prea mult timp de roadele muncii lor. După cel de-al doilea război mondial, mulţi dintre saşi au fost nevoiţi să îşi părăsească locuinţele şi culturile, să plece din Transilvania din cauza Armatei Roşii, sub spectrul deportării lor în Siberia. Cei care nu au plecat au fost fie ucişi de soldaţii ruşi, fie deportaţi în lagărele de pe cuprinsul URSS.

"Teaca era renumită pentru cupajul de Fetească Albă cu Muscat; undeva 60-70% Fetească şi 30% Muscat. În perioada interbelică în zonă erau 200 ha de vie cultivată de saşi. După filoxeră (n.red. - fenomen ce a făcut multe pagube în vii în anul 1885), s-a format şi o şcoală de plantare a viţei de vie. În perioada interbelică producţia era atât de mare, încât bunicul ducea butoaiele cu vin la Cluj, pentru a vinde produsul local acolo. Din păcate, după al doilea război mondial, cea mai mare parte a familiei noastre s-a retras odată cu armata germană şi s-a dus într-o localitate situată la graniţa dintre Austria şi Germania. După câţiva ani familia s-a reîntregit la Budapesta şi apoi s-a reîntors acasă, odată cu stoparea deportărilor. Interesant este că sistemul comunist ne-a mai lăsat trei parcele în suprafeţe cuprinse între 20 şi 30 de ari pe care le-am lucrat de atunci şi până azi", ne-a spus Zaig Eckehardt, unul dintre ultimii saşi din regiune.

La începutul anilor 1960, vinificaţia modernă a fost introdusă şi în aceste locuri, iar la Teaca a apărut un centrul viticol, sub coordonarea unui inginer de prin părţile Drăgăşanilor.

"Teaca este o regiune care nu îţi permite să cultivi pe suprafeţe întinse din cauza reliefului deluros cu pante accentuate. De aceea, aici se produce puţin vin, dar de calitate înaltă, iar în vremea comunismului era cunoscut drept vinul securiştilor. De la Teaca nu se îmbutelia; vinul pleca la Lechinţa şi apoi era dus la Oradea, la Vinalcool, unde se cupaja cu alte soiuri din ţară, datorită mineralităţii şi acidităţii sale ridicate. În istoria localităţii a rămas negocierea, la un pahar de vin, de către Gheorghe Gheorghiu Dej şi Nikita Hruşciov, a retragerii trupelor sovietice din ţara noastră", a continuat povestea locului domnul Zaig Eckehardt.

După 1990, viticultura din zonă intră din nou într-o perioadă marcată de un declin accentuat. Însă, de aproape un deceniu Zaig Eckehardt, încearcă să îmbine tradiţiile locale cu tehnologia modernă de producere a vinului. Pasiunea i-a fost aprinsă şi de cele două hectare de vie seculară a mamei sale, ceea ce l-a determinat să planteze încă 11 hectare de viţă nobilă, în urmă cu zece ani. Spre deosebire de via nouă, cea veche este un adevărat monument vitivinicol, care are nevoie de îngrijire manuală, extrem de meticuloasă şi pe care doar femeile vârstnice (65 de ani) se mai pricep să o practice. Crama familiei Zaig produce anual în jur de 700 hectolitri de vin, procesul de fermentaţie fiind realizat în vase in inox controlate termic, pentru maturare fiind folosite butoaie din stejar.

Turiştii sunt bineveniţi să le calce pragul, să deguste vinurile şi să afle istoria acestei părţi de lume. Între timp, rolul povestitorului e preluat, cu delicateţe, de soiurile cultivate în zonă: Chardonnay, Muscat Ottonel, Sauvignon Blanc, Neuburger, Traminer, Fetească Neagră, Pinot Noir, Feteasca Regala, Fetească Albă. Cele două hectare cultivate cu viţa de vie veche, conţin Fetească Albă, Muscat Ottonel, Neuburger, Traminer, Furmint, Oporto. Toate sub denumirea de origine certificată a Lechinţei.

Crama Zaig îmbuteliază anual 25.000 litri de vin, iar brandurile comercializate sunt Ewa, Zaig, Eckehardt, care vor fi înlocuite în curând cu denumirile simple, tradiţionale, ale dealurilor pe care se află suprafeţele cultivate cu viţă de vie.

Anul trecut, în plină pandemie, proprietarii cramei au înregistrat o cifră de afaceri de 200.000 euro şi au vândut 30.000 de sticle cu vin.

Jelna - amprenta Transilvaniei, la porţile Călimanilor

Vinurile din Transilvania împletesc istoria, povestea şi tradiţia

Crama Jelna din judeţul Bistriţa-Năsăud continuă şi dezvoltă o tradiţie viticolă adormită timp de mai multe secole. Conform hărţilor vechi, printre care şi harta iozefină (1766), pe dealurile Jelnei, de la poalele munţilor Călimani, sunt reprezentate întinse plantaţii de viţă de vie.

Crama Jelna a fost înfiinţată în urmă cu cinci ani, în 2016, de fraţii Ovidiu şi Daniel Moldovan, dar podgoria din zonă a fost plantată în 1992. Prima gamă Amprenta Transilvania, o gamă premium a fost gata în 2017 şi a fost lansată în piaţă în februarie 2018. În iunie 2018 a fost lansata gama super-premium Dealu Negru, iar în noiembrie 2019 gama Iconic Navicella. În mai 2020, Cramei Jelna i s-a acordat dreptul de utlizare a menţiunii facultative "produs montan" şi înregistrarea soiurilor Fetească Albă, Fetească Regală, Sauvignon Blanc şi Muscat Otonel în registrul naţional al produselor montane.

"Amprenta Transilvaniei care este emblema cramei Jelna este foarte veche şi se găseşte pe vasele de lut din perioada romană existente la muzeul din localitate şi din Bistriţa. Suntem o echipă unită, care dorim să readucem la viaţă această zonă. E foarte important să facem un produs cultural, un vin cultural. Nu ne-am dus după niciun studiu de piaţă pe această parte, am folosit multe tehnici de vinificaţie, pentru ca să lăsăm soiul să se exprime cât de bine poate. Îi rog pe cei care vin la Jelna să aibă o privire nouă, necomparativă cumva, pentru a putea surprinde mai bine tot ce se întâmplă aici", ne-a spus Darius Pripon, vinificatorul cramei Jelna.

"Încercăm să ne îmbunătăţim tehnica în fiecare an, suntem cramă tânără, facem selecţie în fiecare an, de pe fiecare parcelă, de pe fiecare plantă, pentru că toate plantele nu sunt la fel, beneficiind de strat mai mult sau mai puţin fertil în funcţie de amplasarea lor în parcelă. Astfel identificăm strugurii cu particularităţile dorite pentru fiecare etichetă pe care o producem. Deocamdată nu multiplicăm soiurile, pentru că nu vrem să ne extindem cu plantaţia actuală, dar reuşim să selectăm foarte bine materia primă. Toate viţele pe care le avem au o vigoare foarte mare. Tehnicile pe care le abordăm în teren sunt de suprimare a vigorii, pentru că altfel am fi avut aici o pădure de viţă de vie", ne-a precizat Vlad Cobuz, inginer viticol în Crama Jelna.

Vinurile cramei Jelna, din soiurile Feteasca Albă, Feteasca Regală, Muscat Ottonel, Sauvignon Blanc, Pinot Noir, se vând sub brandurile Jelna, Dealu Negri, Navicella în ţara noastră, prin intermediul HoReCa, putând fi regăsite în sute de locaţii. Recent, crama Jelna a început să producă şi pentru export, un procent de 10% din vinurile sale regăsindu-se în Belgia, Canada, Danemarca şi Anglia.

Antreprenorii au adăugat cramei o pensiune de 4 margarete, cu opt camere duble şi un restaurant, care a fost finalizată la jumătatea anului 2020 şi care a necesitat investiţii de aproximativ 900.000 euro.

Pentru viţa-de-vie s-au folosit fonduri europene pentru reconversie, dar în cramă, pentru achiziţia echipamentelor şi tehnologiei necesare, de ultimă generaţie, au fost investite fonduri proprii, valoarea totală a investiţiei ridicându-se la peste un milion de euro. Pentru dezvoltarea cramei, există un proiect de retehnologizare, din fonduri europene. Printre dotările pe care proprietarii cramei doresc să le achiziţioneze este şi o linie performantă de îmbuteliere, care să le permită creşterea capacităţii actuale de valorificare a produselor proprii. Valoarea proiectului este estimată la 800.000 euro pentru partea de tehnologie, la care se adaugă costurile privind construcţia. În afara proiectului privind crama, în derulare se mai află un proiect nou, în valoare de 2 milioane euro, ce vizează ridicarea unui complex de 2000 metri pătraţi, ce va include un hotel, centru wellness şi SPA. Crama Jelna e operată de compania Drosera Comserv, al cărei principal obiect de activitate este în sectorul construcţiilor. Firma a avut o cifră de afaceri totală de 13,7 milioane lei în 2020, din care 450.000 euro doar din vânzarea de vinuri.

Savoarea Târnavelor, din zona Mica

Vinurile din Transilvania împletesc istoria, povestea şi tradiţia

Situată în localitatea Mica, la 15 kilometri de Târnăveni, crama Villa Vinèa cultivă 70 de hectare de vie, plantată cu 11 soiuri locale şi internaţionale: Fetească Regală, Sauvignon Blanc, Riesling Rihn, Muscat Ottonel, Fetească Albă, Kerner, Gewurztraminer, Zweigelt, Merlot, Pinot Noir, Fetească Neagră. Vinurile cramei sunt apreciate pentru calitatea, savoarea şi mineralitatea lor.

Villa Vinèa se află pe un deal lin, situat la o altitudine de 330-350 de metri, cu expunere largă către sud şi către râul Târnava Mică. Plantaţiile sunt la aproximativ 20 de minute distanţă cu maşina, faţă de aeroportul Târgu Mureş.

Crama a fost înfiinţată în anul 2011, investiţiile fiind realizate atunci, prin intermediul fondurilor europene, banii fiind alocaţi din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR). Activitatea a demarat în anul 2012 pe o suprafaţă de 70 de hectare. Anul trecut, crama Villa Vinèa a îmbuteliat 90.000 de sticle, dintre care 80% este vin alb, cifra de afaceri ridicându-se la 650.000 euro.

Crama Villa VinPa are 35 de hectare de vie în apropierea localităţii Mica, unde se află sediul afacerii, iar 35 de hectare în localitatea Găneşti situată în vecinătate. În cultivarea viţei de vie, specialiştii cramei se axează mai mult pe calitatea decât pe cantitatea soiurilor produse, ceea ce înseamnă şi o producţie mai mică de struguri pe hectar.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Dtlawyers
BTPay
Apanova
anahotels.ro

Curs valutar BNR

24 Sep. 2021
Euro (EUR)Euro4.9491
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.2167
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.5700
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.7803
Gram de aur (XAU)Gram de aur237.8628

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Hidroelectrica
Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Topul firmelor din Bucuresti 2021
cnipmmr.ro
Cotaţii fonduri mutuale
bsenergyweek.com
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro