"2019 - primul an în care industria noastră nu a mai performat"

A consemnat EMILIA OLESCU
Ziarul BURSA #Companii /

"2019 - primul an în care industria noastră nu a mai performat"

(Interviu cu domnul Cristian Pârvan, secretar general AOAR) 

Deşi economia noastră şi-a găsit soluţii să performeze şi anul trecut, totuşi, în ceea ce priveşte sursele din care a fost realizată această creştere economică, 2019 a înregis­trat o tendinţă negativă din punct de vedere al participării industriei la performanţa PIB, ne-a spus Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR). Domnia sa ne-a precizat, în cadrul unui interviu, că 2019 a fost primul an în care industria nu a mai performat şi nu a mai fost contributoare esenţială, din perspectiva creşterii, nu ca pondere, la evoluţia PIB.

Cristian Pârvan ne-a mai spus: "În 2020, aşteptările noastre ar fi să ne orientăm, ca măsuri, către ceea ce AOAR propune de ani de zile - o mai bună corelare a firmelor internaţionale cu cele cu capital românesc, care au devenit din ce în ce mai capabile şi din punct de vedere al dotării, şi al standardelor, calificării, programelor sociale mult mai compatibile cu normele multinaţionalelor şi, din această simbioză absolut obligatorie, să câştigăm mai mult în planul valorii adăugate, adică a PIB".

Reporter: Cum au încheiat oamenii de afaceri anul 2019 şi cu ce sentiment au început acest an?

Cristian Pârvan: Mediul de afaceri consideră că trebuie să rămână optimist, având în vedere creşterea economiei de anul trecut, de peste 4%. Aceas­tă evoluţie reprezintă, în sinteză, o performanţă a economiei româneşti, chiar dacă noi suntem încă departe de performanţele unor economii similare cu a noastră, respectiv Polonia, Cehia, Ungaria, care au indici de performanţă clar superiori nouă. Dar, una peste alta, cu toate perturbările şi provocările, economia noastră şi-a găsit soluţii să performeze. În ceea ce priveşte sursele din care a fost realizată această creştere economică, este evident că anul 2019 a înregistrat o tendinţă negativă din punct de vedere al participării industriei la această performanţă. Este primul an în care industria nu a mai performat şi nu a mai fost contributoare esenţială, din perspectiva creşterii, nu ca pondere, la evoluţia PIB.

Un efect pozitiv l-a avut OUG 114/2018 în sectorul construcţiilor. Cifra cu care construcţiile au crescut în 2019 faţă de 2018 arată că era nevoie de acest stimul în industria construcţiilor. Un efect colateral a fost acela că o serie de muncitori în construcţii s-au întors în ţară, pentru că salariile nu mai justifică munca lor în alte părţi.

Reporter: Totuşi, criza forţei de muncă a continuat şi anul trecut...

Cristian Pârvan: Este adevărat - 2019 s-a caracterizat prin continuarea agravării lipsei forţei de muncă, fenomen ce a obligat autorităţile să crească la 30.000 numărul permiselor de forţă de muncă acordate cetăţenilor din ţări extra UE. Aceste permise au fost toate consumate, ceea ce înseamnă că toate sectoarele au nevoie de forţă de muncă, de la HoReCa la industria constructoare de maşini.

Reporter: Din ce ţări au venit cei mai mulţi muncitori?

Cristian Pârvan: În servicii, au venit preponderent din Nepal şi Vietnam, în construcţii de bază au fost vietnamezii, în sectorul construcţiilor de maşini eu am cunoştinţă de India.

Partea interesantă este că şi ei s-au intergrat, şi românii i-au acceptat. Aşadar, integrarea socială nu este o problemă în România. Rămâne, însă, în continuare deficitul de forţă de muncă, iar aducerea acestei forţe de muncă din afară arată disperarea mediului de afaceri, pentru că, pe lângă salarii, costurile de recrutare, de valuare, de transport etc., care sunt destul de importante, toate sunt plătite de firma care îi aduce pe muncitorii străini la noi şi sunt costuri importante.

Reporter: Care sunt măsurile luate pe plan local pentru stoparea crizei forţei de muncă?

Cristian Pârvan: Se continuă şi încercarea de recrutare pe plan local, cu toate procedurile - de la şcolarizări, clase specializate, practică, burse -, utilizându-se toate metodele asigurate de legislaţie pentru a atrage muncitori în diverse domenii. Din păcate, forţa de muncă nu este atrasă să se specializeze şi să ocupe un loc de muncă în industrii în care nivelul de competenţă nu este deosebit de ridicat. Din păcate, sunt puţine persoane atrase să se califice şi să îşi facă un viitor din diverse meserii, deşi joburile din HoReCa sau construcţii se află printre cele care sunt cel mai puţin ameninţate de robotizare, inteligenţă artificială etc. De exemplu, la noi avem o criză de instalatori, dar şi de alte meserii similare, unde este nevoie de specialişti. Aşadar, criza forţei de muncă rămâne o problemă la noi, comparativ cu alte ţări, deşi întoarcerea românilor acasă se petrece, dar în mică măsură. Aici avem şi efecte pozitive, dar şi efecte negative, întrucât creşterea salariilor îndepăr­tează anumiţi investitori din România şi crează dificultăţi chiar şi investitorilor români din ramurile industriale unde marja de profit este redusă şi în care nivelul salarial contează. Aşadar, întoarcerea românilor acasă se produce într-un ritm redus nu din cauza salariilor, cât mai ales din cauza nereformării instituţiilor şi serviciilor publice, care nu sunt la nivelul celor din ţările vest-europene. Poate că acolo birocraţia este mai mare, dar este predictibilă, adică atunci când faci o cerere ştii exact când şi cum ţi se va răspunde.

Reporter: Anul trecut s-a încheiat cu un deficit bugetar mai mare de 4%. Cum resimt oamenii de afaceri acest lucru?

Cristian Pârvan: Mediul de afaceri este sceptic că deficitul s-a închis pe 4,4%, în 2019. Părerea noastră este că a fost mai mic de 4%. În 2019, Guvernul a trebuit să dea înapoi taxa auto, pe care au folosit-o Guvernele anterioare. Au fost făcute cheltuieli discutabile, mai ales prin liberalizarea salariilor în administraţia publică, fără niciun fel de criterii de performanţă, de stimulare a participării administraţiei la performanţa economică, lucruri care au denaturat reţeaua de salarizare în România şi au creat şi unele venituri care nu s-au regăsit în niciun fel de produse. În acest context, am cumpărat produse din import şi am crescut deficitul balanţei comerciale. Au fost dificultăţi pentru mediul privat. Statistica arată clar că mediul privat nu a putut ţine pasul cu creşterea salarizărilor din administraţia publică. Unele companii au reuşit să supravieţuiască majorând salariile, altele au avut pierderi, însă, în medie, sectorul privat nu a reuşit să ţină pasul cu aceste creşteri şi a avut loc un flux de forţă de muncă de la privat către stat, ceea ce este absurd.

Reporter: Ce perspective vedeţi pentru 2020?

Cristian Pârvan: Pe viitor, există informaţii că vor exista măsuri care vor pune în dificultate mediul de afaceri. Ce va face noul Guvern în 2020? Vom vedea în buget, care va arăta în mod concret care este noua politică, pe cifre, a Guvernului. Trebuie să fim conştienţi că anul 2020 este un an electoral şi nu vor putea fi luate măsuri de austeritate. Este o chesiune de înţeles din punct de vedere politic, dar mai puţin din punct de vedere economic. Politicienii ar trebui să fie capabili să identifice şi măsuri de reorganizare absolut necesare pe care să le justifice şi să-şi asume riscul pentru implementarea acestora, chiar dacă nu sunt măsuri populare. Creşterea tendinţei populismului nu ne va ajuta din punct de vedere economic.

Noi eram de părere că salariul minim din 2019 ar fi trebuit păstrat şi în 2020, lăsând companiile să ofere mai mult. Sunt multe companii care au ajuns la limita afacerii şi acest lucru va continua să se întâmple.

Reporter: Şi anul trecut a fost unul al alegerilor. Cum a fost afectat mediul de afaceri de alegerile prezidenţiale din toamna lui 2019?

Cristian Pârvan: Alegerile prezidenţiale mai puţin afectează mediul de afaceri. Noul Guvern produce o perioa­dă de incertitudine, de lipsă de decizie a funcţionarilor, de impedimente administrative, pentru că trebuie schimbate coduri, conturi, semnături în bancă, la trezorerie etc., necesare atunci când trecem de la 26 de ministere la 16. Sunt acţiuni care necesită timp şi se va întârzia cu diverse termene.

În acelaşi timp, rectificarea s-a făcut pe vechea structură, bugetul pe noua structură şi, ca de obicei, viitoarea rectificare bugetară va conduce la alinierea sumelor cu realităţile organizatorice.

Dar principala îngrijorare a mediului de afaceri este îndreptată către ce se întâmplă în zona euro, cu Brexitul, cu războiul comercial SUA-China, cu situaţia din Orientul Mijlociu etc. Aces­tea sunt semne de îngrijorare mult mai mari decât ce se întâmplă cu un guvern sau altul. Mai sunt şi alte preocupări, cum ar fi cele legate de intrarea în piaţă a automobilului electric, de schimbările climatice, ambiţiile de a avea zero emisii în 2050 etc. Odată ce economia României este cuplată cu economia mondială, nu are cum să nu se resimtă toate acestea.

În alt plan se află fondurile europene pe care le avem la dispoziţie, iar anul trecut s-a încheiat doar cu 30% din fonduri atrase, 2020 fiind ultimul an, teoretic, pentru atragerea de bani europeni din actualul buget. Vine viitorul exerciţiu bugetar şi în mod cert va fi mai redus decât ne-am aşteptat, iar acest lucru va afecta fondul de coeziune şi sursa gratuită de bani pe care România a valorificat-o cum trebuia.

Am încheiat încă un an în care nu am dat în funcţiune niciun km de autostradă, iar acest lucru a devenit un fel de emblemă a ineficacităţii statului român în ceea ce priveşte atragerea fondurilor UE. Mediul privat primeşte ordine de la stat, pentru că primii beneficiari ai acestor fonduri sunt autorităţile publice. Este ruşinos ca, la rectificare, pentru al patrulea an la rând, s-au luat bani de la Ministerul Transporturilor pentru că nu au fost realizate proiecte, când toată lumea acuză că nu avem infrastructură feroviară sau rutieră.

Reporter: Vom avea sau nu o criză în acest an?

Cristian Pârvan: Comentariile unanime sunt că nu vom mai avea o criză ca în 2008, când am asistat la o criză financiară, iar majoritatea analiştilor internaţionali consideră că vom avea doar o criză comercială. Este clar că războiul SUA-China, Brexitul, toate schimbările de relaţii dintre Rusia şi China, criza din Orientul Mijlociu, toa­te acestea schimbă într-un fel sau altul configuraţia economică. Iar criza de tip comercial este mult mai complicată. Bani sunt în economia mondială şi acest lucru ar trebui să stimuleze atât investiţiile personale, cât şi investiţiile firmelor. Acest proces nu se întâmplă, ceea ce arată că firmele sunt îngrijorate, au probleme de desfacere şi nu au de ce să investească mai mult pentru că nu au unde să vândă. În acest context, toţi estimează că există germeni pentru o criză de natură comercială. Cât va dura şi cum se va regla aceasta, este o necunoscută pentru toţi.

În diverse zone ale lumii sunt tot felul de iniţiative care evident că schimbă datele problemei şi mediul de afaceri din România nu are decât să le urmărească şi, pe nişele de piaţă care îi interesează, investitorii să ia măsuri în consecinţă. De exemplu, dacă se va trece la automobilul electric, atunci evident că măsurile pe care va trebui să le ia fiecare firmă, în funcţie de domeniul de activitate, va trebui să fie adecvate.

Schimbările climatice vor presupune foarte multe investiţii, de la siderurgie până la agricultură sau aviaţie, toate acestea urmând să "sufere" mari provocări în faţa noutăţilor care se crea­ză.

Reporter: Ce aşteptări aveţi în acest an de la autorităţi?

Cristian Pârvan: În 2020 aşteptările noastre ar fi să ne orientăm, ca măsuri, către ceea ce AOAR propune de ani de zile - o mai bună corelare a firmelor internaţionale cu cele cu capital românesc, care au devenit din ce în ce mai capabile şi din punct de vedere al dotării, şi al standardelor, calificării, programelor sociale mult mai compatibile cu normele multinaţionalelor şi, din această simbioză absolut obligatorie, să câştigăm mai mult în planul valorii adăugate, adică a PIB. Pentru că toate măsurile care în mod justificat se cer pentru îmbunătăţirea infrastructurii - sănătate, educaţie, apărare - ele trebuie să aibă finanţare, care nu poate veni decât de la o economie mai performantă care să asigure mai mulţi bani, dincolo de partea organizatorică.

Este clar că toţi oamenii prevăd pentru anul acesta creşterea cifrei de afaceri cu o rată de la 10% la 20%. Şi, repet, mediul de afaceri românesc a reuşit să se impună, însă din păcate nu şi în domeniul producţiei, decât periferic. Companiile româneşti trebuie să ştie ce le trebuie multinaţionalelor astfel încât să devină, într-o proporţie mărită, sub-furnizori ale acestor companii. Trebuie să creştem capacitatea şi atitudinea administraţiei publice de a apela la produse româneşti şi nu a face totul pentru a le elimina, pentru că avem zone în care administraţia publică descalifică produsele româneşti.

Ceea ce trebuie să facem este să asigurăm condiţii de infrastructură, de şcolarizare, de forţă de muncă, de seriozitate şi constanţă în legislaţie, ca să putem atrage investiţii străine la noi în ţară.

Reporter: Vă mulţumesc!

Opinia Cititorului ( 10 )

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

  1. In primarii numarul personalului este poate si de 3 ori mai mare decat pe vremea lui Ceausescu.In Romania nu persoanele care produc venituri la buget sunt stimulate,ci acelea care cheltuie bani de la buget(justitie,politie,armata, functionari publici).Noi mergem cu prostia inainte,dam bani mai multi acolo unde se calca pe picioare si fara eficienta.Treptele de salarizare in unele tari sunt de 1 la 8,la noi poate 1 la 20.

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    Problema mediului de afaceri e un cerc vicios. Salariile de mizerie sunt principalul motivul pentru care romanii pleaca in strainatate sau se angajeaza la stat. Acesti oameni lipsesc mediului de afaceri. In consecinta, mediul privat trebuie sa ofere conditii bune, care sa atraga angajatii de la stat si pe cei plecati din tara. Pana la urma relatia angajor-angajat e un simplu raport intre timpul petrecut la locul de munca si salariu plus bonusuri de performanta.

     

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    1. Bah Jiji de la o metra de gard se vede ca esti angajat la stat. La munca bah !!! Dai cu parerea in populimea ca mine ce sapa la privat de-l ia naiba !

      Statul hot si mafiot ce-l reprezinti sa se duca la cuca macaii cu taxele exorbitante impuse pentru latrai ca tine ! 

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      Se vede dupa limbajul pe care il ai ca esti patron la tata srl

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      Nu prea le ai cu intuitia, prietene. Unde si ce lucrez nu e treaba ta. Lasa te rog deoparte limbajul de mahala si jignirile, ca nu suntem la sala de pacanele.

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      Te-am nimerit in plin, Jiji. Esti un soarece de birou. Cald si bine cind salariul intra la tine in cont degeaba. La 30 de ani de revolutie visul meu e spart de mincatori de rahat ca tine si de hotii din parlament pe care tu i-ai votat.

      Sa-ti fie rusine pe 24 ianuarie, pentru ca inima ta nu e romaneasca. 

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      Lol

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      Felicitarile mele, plutonier Garcea. M-ai desconspirat. Asta e: unii sapa, altii stau in biroul caldut. Ce sa faci, daca nu ti-a placut scoala?

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

      La ultimul cuvint trebuie sa dai si o limba. Cred ca la scoala pe care ai facut-o in fiecare zi dadeai. Continua in biroul caldut, cu limba prin locurile pe care le are seful tau destinate a fi acoperite. Succesuri multiple !!!

      Acord

      Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

    Dle Pârvan conduci ceva ce nu există!! O asociație de genul ăsta ar trebui sa-i facă pe politicieni sa tremure. Mă întreb dacă cineva va deschide usa!

    Acord

    Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatTMPS