În ciuda presiunilor preşedintelui SUA, Jerome Powell evită reducerea imediată a dobânzii de referinţă, menţinând o abordare prudentă, în timp ce estimările Fed indică o scădere graduală spre 3,75-4% până la finalul anului, scenariu susţinut şi de traderii CME, dar aflat în contrast cu aşteptările lui Donald Trump, transmite Claudiu Cazacu, consultant de strategie XTB România, într-un comunicat emis redacţiei.
Preşedintele american a criticat în mod repetat abordarea Rezervei Federale şi a lui Powell în special, şi a adus în discuţie niveluri mult mai coborâte. Dobânda de referinţă potrivită pentru această perioadă, din punctul său de vedere, este 1%, cu 3,25 puncte procentuale sub cea din prezent. Procente mai scăzute la împrumuturile guvernamentale ar reduce presiunea datoriei, uşurând povara deficitului bugetar în creştere şi eliberând resurse pentru alte cheltuieli.
Mai mult, deteriorarea relaţiilor cu ţări precum China şi Japonia, cumpărători majori de datorie americană, implică riscuri de creştere a dobânzilor plătite în viitor, ceea ce face şi mai presantă identificarea unor soluţii. Cu toate acestea, poziţia economiei americane din prezent nu pare a impune astfel de tăieri abrupte de dobândă.
Rata şomajului tindea să se afle peste 6% în perioadele în care dobânda se afla la 1%, faţă de 4,1% în prezent. În plus, inflaţia la nivelul consumatorilor a crescut la 2,7%, cu 0,3 puncte peste luna anterioară şi este probabil ca impactul taxelor vamale să continue să se vadă în lunile următoare, punctează consultantul de strategie XTB România.
De altfel, un palier prea scăzut al dobânzilor ar însemna un risc de accelerare a inflaţiei, cu costuri suplimentare pentru readucerea preţurilor în regiunea stabilă, ulterior. În acest mediu, şeful Fed, Powell, urmează linia sugerată de teoria economică şi obiectivele impuse de legislaţie, stabilitatea preţurilor şi nivelul maxim posibil al angajărilor, în timp ce administraţia SUA îşi pregăteşte propriile decizii.
Potrivit sursei, în acelaşi timp, secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a anunţat că a început procesul de selecţie a unui nou şef al Rezervei Federale. În viziunea sa, după schimbare, acesta nu ar mai rămâne nici măcar în Comitetul Fed, deşi, teoretic, mandatul de guvernator i-ar da dreptul de a rămâne în cadrul instituţiei ca participant până în 2028, explică Claudiu Cazacu.
Pieţele au fost ţinute într-o zonă de incertitudine şi tensiune de semnale ambigue anterioare din partea administraţiei despre posibilitatea de revocare a lui Powell înainte de finalul mandatului din mai 2026. Chiar şi aducerea în discuţie a succesorului, care ar putea fi Kevin Warsh, fost guvernator în cadrul sistemului Fed, avocat al unei politici monetare restrictive în trecut, dar susţinător al nevoii de a tăia dobânzile în prezent, ar slăbi atenţia pe care pieţele o acordă conducerii actuale a Rezervei Federale.
Alte nume vehiculate sunt chiar Scott Bessent, Christopher Waller, membru actual în Consiliul Fed sau Kevin Hassett director al Consiliului Econonic Naţional (National Economic Council), punctul comun fiind disponibilitatea pentru reducerea dobânzilor.
Preşedintele Trump şi unii membri ai Congresului au criticat cheltuielile de 2,5 miliarde de dolari pentru renovarea sediului Fed, faţă de un buget aprobat iniţial de 1,9 miliarde dolari. Jerome Powell a solicitat, la rândul lui, o investigaţie din partea inspectorului general al Fed, în încercarea de a contracara o linie de atac indirect asupra sa.
Comentariile preşedintelui SUA, făcute marţi, despre „palatul” pe care şi l-ar construi Powell sugerează un argument în favoarea schimbării sale înainte de termen. Fluctuant şi dificil de decodat în privinţa consecinţelor, discursul lui Trump din ultimele luni referitor la şeful Fed ar putea ajunge la punctul în care ar găsi portiţa pentru eliberarea din funcţie a lui Powell, mult mai devreme decât primăvara anului viitor, subliniază consultantul de strategie XTB România.
Conform comunicatului, Jamie Dimon, conducătorul băncii JPMorgan, a avertizat că „jocul cu independenţa Fed ar putea avea consecinţe, inverse faţă de ceea ce se doreşte”, sugerând că încrederea în activele americane ar avea de suferit, iar o vânzare de titluri de stat ar însemna creşterea, nu scăderea dobânzilor pentru împrumuturi. În aprilie, îngrijorări despre demiterea lui Powell au dus la perturbări ale pieţei obligaţiunilor suverane, crescând dobânzile şi amplificând scăderile din pieţele bursiere.
O îndeplinire a scenariului ar putea însemna o percepţie a diminuării independenţei băncii centrale, cu consecinţe semnficative asupra dolarului, titlurilor de stat şi primelor de risc. O depreciere de 3-4 puncte procentuale pentru dolarul american în câteva sesiuni nu ar fi surprinzătoare, la fel ca o creştere de 0,3-0,5 puncte pentru dobânzile titlurilor de stat americane.
Aurul şi chiar şi Bitcoin ar putea fi susţinute de un apetit suplimentar al investitorilor doritori de alternative. Reacţia în pieţele bursiere ar fi dificil de anticipat, dar s-ar putea imagina o volatilitate ieşită din comun. Totuşi, rezultatul final, chiar şi după liniştirea apelor, nu este în mod clar nefavorabil, având în vedere incertitudinea contrabalansată de costuri mai reduse ale creditului.
În prezent, pieţe de predicţie precum Polymarket şi Kalshi atribuie o probabilitate de aproximativ 25% încheierii mandatului lui Powell anul acesta, în creştere abruptă faţă de 15-16% acum 2 zile. Cu schimbări de percepţie frecvente în urma diverselor comunicări ale administraţiei SUA, traderii vor păstra o doză de atenţie asupra temei şi pieţelor chiar şi în timpul unei veri care ar fi promis o vacanţă binemeritată, mai adaugă Claudiu Cazacu, consultant de strategie în cadrul XTB România.
Opinia Cititorului