AURELIAN DOCHIA, DESPRE INIŢIATIVA MFP CE URMĂREŞTE SOLUŢIONAREA PROBLEMEI CREDITELOR ÎN CHF:"Proiectul pentru rezolvarea crizei francului, absurd din toate punctele de vedere"

EMILIA OLESCU
Ziarul BURSA #Bănci-Asigurări / 20 martie 2015

"Proiectul pentru rezolvarea crizei francului, absurd din toate punctele de vedere"

Mult aşteptatul "produs" la care Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a lucrat în ultima vreme împreună cu băncile pentru rezolvarea problemei creditelor în franci elveţieni (CHF) pare să nu fie chiar "ajutorul" la care se aşteptau consumatorii.

Specialiştii susţin că proiectul postat, miercuri seara, pe site-ul MFP, are o serie de neclarităţi, atrâgând mai multe semne de întrebare.

Deşi textul proiectului arată că acesta se vrea un "Program de protecţie a populaţiei împotriva riscului de depreciere semnificativă a monedei naţionale asociat creditelor în valută", economiştii spun că este posibil ca debitorii vizaţi de această măsură ar putea să iasă în pierdere.

Printre altele, aceştia ridică atât problema unor comisioane noi, impuse prin noul proiect, cât şi faptul că ipotecile cu care consumatorii au garantat creditele ar urma să treacă din portofoliile băncilor în cel al statului.

Proiectul legislativ menţionează: "Pentru acoperirea riscurilor rezultate din acordarea garanţiilor în cadrul Programului, beneficiarii (...) vor plăti un comision de risc care se virează într-un cont de venituri bugetare distinct, deschis la unităţile Trezoreriei Statului. (...) Comision de administrare - suma datorată de beneficiarul Programului care acoperă costurile de evaluare, acordare şi administrare a garanţiilor acordate de FNGCIMM; primă de garantare - suma datorată de beneficiarul Programului constituită din comisionul de risc cuvenit Ministerului Finanţelor Publice şi din comisionul de administrare cuvenit FNGCIMM, al căror nivel se stabileşte anual prin ordin al ministrului Finanţelor Publice. (...)

Având în vedere intervenţia statului prin garantarea creditelor la un moment ulterior contractării creditelor imobiliare în valută, şi în vederea asigurării posibilităţii de recuperare de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a sumelor în contul valorii de executare a garanţiilor plătite de către Ministerul Finanţelor Publice, ipotecile convenţionale ale locuinţelor achiziţionate/construite cu creditele supuse conversiei în cadrul Programului înscrise în cartea funciară sunt radiate, iar în baza contractului de garantare se instituie în favoarea statului român, reprezentat de Ministerul Finanţelor Publice, un drept de ipotecă legală de rangul I până la finalizarea procedurii de executare silită asupra imobilului care face obiectul garanţiei".

În acest context, economistul Aurelian Dochia, administrator în cadrul BRD Groupe Societe Generale, consideră că iniţiativa legislativă "este absurdă din toate punctele de vedere", subliniind că transferul garanţiei de la bănci la stat reprezintă o problemă foarte mare.

Domnia sa ne-a declarat: "În primul rând, garanţia statului pentru care s-ar transfera ipoteca respectivă ar fi doar pe 50% din sumă şi nu este justificată preluarea întregii ipoteci. Banca nu are voie să facă acest lucru.

Cred că proiectul trebuie să fie discutat. Eu nu am văzut nişte evaluări exacte ale impactului. Nu poţi face un proiect după ureche.

Nu ştim de unde va fi suportat bugetul alocat, nu avem nicio cunoştinţă cu privire la impactul, la costurile, la fundamentele proiectului. Este o poveste aruncată fără niciun suport în spate, exact ca multe alte lucruri care se fac la noi.

Există şi problema noilor comisioane, care nici măcar nu au cuantumul menţionat în textul iniţiativei, acesta urmând să fie stabilit annual. Oamenii se vor angaja la ceva ce nu cunosc, iar pentru foarte mulţi s-ar putea să nu renteze aplicarea acestei măsuri".

Domnul Dochia este de părere că "imaginea formată pe marginea acestei iniţiative", în ultima perioadă, sugerează că măsura îi va ajuta pe toţi şi creează "aşteptări deplasate".

Domnia sa mai ridică şi problema plafonului impus, întrebându-se "cine beneficiază şi cine nu, de această măsură?"

Potrivit unor surse bancare, faptul că băncile ar rămâne fără garanţie cel puţin pentru jumătate din sumă reprezintă "o barieră insurmontabilă" în calea aprobării acestui proiect.

Florin Dănescu, preşedintele executiv al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), ne-a spus că iniţiativa a fost transmisă comisiilor de specialitate din cadruş ARB, pentru a fi prelucrate. Domnia sa ne-a precizat că, pentru a se putea exprima pe marginea acestui proiect, aşteaptă concluziile specialiştilor.

Banca Naţională a României (BNR) nu şi-a dat, încă, avizul pe proiectul MFP, după cum ne-au spus unele surse apropiate situaţiei, care ne-au precizat: "Din actuala formă a iniţiativei reiese că băncile vor fi obligate să convertească împrumuturile cu discount pe sold. Însă, potrivit BNR, proiectul ar trebui să prevadă că statul va oferi garanţii operatorilor care vor face conversie cu discount, dar că decizia de adoptare a acestei soluţii trebuie să aparţină băncilor. De aceea, Banca Centrală nu şi-a dat încă avizul".

Piperea: "O lege proastă este mai bună decât nimic"

Avocatul Gheorghe Piperea este de părere că noul proiect "s-ar putea să fie un cadou otrăvit", subliniind, totuşi, că "o lege proastă este mai bună decât nimic".

Pe pagina sa de socializare, avocatul Piperea a spus iniţiativa se îndepărtează destul de mult de la Ordonanţa "electoratei", considerând că acesta este un lucru pozitiv.

Domnia sa comentează: "Se vorbeşte de conversie în lei (sau în altă valută, la opţiunea consumatorului), de un «discount» de 15% din soldul creditului la momentul conversiei şi de o garanţie de stat de 50% din valoarea rămasă (jumătate din 85%, adica 42,5% la final), ceea ce, mai mult ca sigur, va duce la o reducere a costurilor creditului, întrucât banca va împărţi pe jumătate riscurile cu statul.

Numai că:

(i) nici conversia, nici discountul nu sunt obligatorii; nu văd mecanismul legal prin care banca va fi obligată să acorde beneficiul conversiei şi al discountului, de unde un nou potenţial de litigii;

(ii) măsura priveşte doar creditele imobiliare (nu şi creditele de consum, indiferent dacă acestea sunt sau nu cu ipotecă); or, din statisticile care circulă pe net, rezultă că doar 35% din creditele în CHF sunt credite imobiliare «ca la carte», celelalte 65% fiind botezate cu diverse denumiri, în aşa fel încât creditul să nu fie calificat drept imobiliar, în ideea înlăturării de la aplicare a Legii nr.190/1999 privind creditele imobiliare; aceste două treimi din totalul creditelor în CHF vor fi lăsate pe seama hazardului instanţelor;

(iii) măsura priveşte doar persoanele care au venituri pe familie de maxim 3000 lei; restul vor ramâne, de asemenea, la latitudinea băncilor şi la «mâna» hazardului instanţelor;

(iv) măsura priveşte doar primii 10.000 de debitori care vor reuşi să treacă peste barierele birocratice, întrucât fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar, cel care va acorda garanţia de 50%, nu are alocaţi bani pentru mai mulţi debitori (plafonul maxim este de un miliard lei); restul debitorilor aflaţi în aceeaşi situatie vor trebui să aştepte alte alocări bugetare, probabil la Sfântu' Aşteaptă;

(v) măsura nu este pe placul băncilor recalcitrante; deşi BNR a pregătit terenul pentru această conversie cu discount (prin emiterea unui regulament 2/2015, intrat în vigoare în 9 martie), nu e deloc sigur că establishmentul bancar e de acord cu măsura; or, aşa cum vă este tuturor clar, Guvernul României este BNR, şi nu guvernul".

Expunere motive: "În lipsa unor măsuri urgente privind conversia, impactul negativ asupra capacităţii de rambursare ar fi de neevitat"

Noua măsură ar urma să fie aplicată doar împrumuturilor a căror valoare rezultată în urma conversiei şi aplicării discountului de 15% va fi de maximum 300.000 de lei, potrivit proiectului legislativ.

Acesta arată că persoanele eligibile sunt cele care au un contract de credit imobiliar şi care declară pe propria răspundere că destinaţia creditului a fost achiziţionarea/construirea unei locuinţe în vederea satisfacerii cerinţelor proprii de locuit, contractat într-o valută în raport cu care leul s-a depreciat semnificativ (cu peste 50%) de la data contractării creditului.

Totodată, printre altele, este nevoie ca debitorii să fi înregistrat o întârziere la plata ratelor de cel mult 60 de zile, venitul net luat în calcul de instituţia de credit la aprobarea conversiei fiind de cel mult 3.000 lei/lună.

O altă condiţie este ca, la data efectuării conversiei de către instituţia de credit, după aplicarea discountului, prin aplicarea gradului de îndatorare, respectiv ponderea ratei împrumutului în venit, rata lunară a creditului imobiliar convertit depăşeşte 25% din veniturile lunare ale beneficiarului.

Prevederile Programului nu acoperă situaţiile în care portofoliile de credite acordate în valută, garantate cu ipotecă, au fost externalizate/vândute de către instituţiile financiare către alte entităţi, din afara ţării, dar pentru care acestea asigură în continuare activitatea de administrare a creditelor faţă de beneficiari, se mai arată în textul proiectului de lege.

Expunerea de motive arată: "Având în vedere ponderea actuală a creditului în valută în total credit şi implicaţiile volatilităţii cursurilor de schimb ale principalelor valute faţă de moneda naţională asupra capacităţii de rambursare a creditelor contractate de persoane fizice şi în mod special asupra anumitor grupuri sociale vulnerabile, în special cele cu venituri reduse şi cu grad ridicat de îndatorare, se impune, în regim de urgenţă, crearea unui Program de protecţie a populaţiei împotriva riscului de depreciere semnificativă a monedei naţionale asociat creditelor în valută, prin asigurarea sprijinului statului sub forma unei oferte specifice dedicate persoanelor fizice, de convertire în lei a creditelor contractate în valute în raport cu care leul s-a depreciat semnificativ şi garantarea de către stat, prin intermediul FNGCIMM, a creditelor convertite în lei.

În lipsa unor măsuri urgente prin care statul să ofere sprijinul necesar persoanelor fizice care se încadrează în grupuri vulnerabile, în vederea convertirii în lei a creditelor contractate în valute în raport cu care leul s-a depreciat semnificativ faţă de data contractării creditului, impactul negativ asupra capacităţii de rambursare a unor persoane fizice cu creditele contractate în valută nu ar putea fi evitat".

După explozia cursului CHF, MFP a anunţat, iniţial, că va extinde aplicarea "electoratei" şi asupra împrumutaţilor în franci elveţieni, însă, ulterior, nu a mai anunţat nimic cu privire la acest proiect.

De asemenea, a fost abandonată şi iniţiativa legislativă care viza conversia creditelor din CHF în lei la un curs mediu.

Consumatorii: "Proiectul MFP ţine cont doar de interesele băncilor"

Proiectul MFP ţine cont doar de interesele băncilor, nu de situaţia reală şi de nevoile clienţilor, sunt de părere consumatorii.

Aceştia au transmis, într-un comunicat: "Asociaţia Utilizatorilor Români de Servicii Financiare (AURSF) şi Grupul Clienţilor cu Credite în CHF (GCCC) salută intenţia Ministerului Finanţelor Publice (MFP) de a se implica în rezolvarea problemelor cu care se confruntă cei care au credite în valută, chiar dacă lansarea în dezbatere publică vine cu destul de multă întârziere.

Însă, în ciuda intenţiei bune, proiectul de lege publicat pe site-ul MFP are un viciu major: ţine cont doar de interesele băncilor şi nu de situaţia reală şi de nevoile consumatorilor.

În plus, deşi în titlu se referă la «protecţia populaţiei împotriva riscului de depreciere semnificativă a monedei naţionale asociat expunerii la credite în valută», proiectul de lege a fost elaborat doar prin consultare cu băncile, reprezentanţii consumatorilor fiind cu desăvârşire ignoraţi.

Având în vedere faptul că, în calitate de reprezentanţi ai consumatorilor, cunoaştem cel mai bine situaţia reală a acestora şi cazurile lor concrete, solicităm MFP să organizeze, în cel mai scurt timp posibil, o dezbatere publică a textului proiectului de lege, în conformitate cu prevederile Legii transparenţei decizionale nr. 52/2003, republicată. De altfel, AURSF a şi transmis către MFP, în cursul zilei de astăzi (n.r. ieri), o solicitare în acest sens".

Consumatorii spun că proiectul legislativ are multe puncte cu care nu sunt "deloc de acord". Printre acestea, se numără plafonul de 300.000 de lei, "care este total inadecvat, pentru că nu ţine cont de valoarea cu care au fost achiziţionate locuinţele înainte de criză". Consumatorii precizează: "Reamintim că, într-un bloc vechi din Bucureşti, în anul 2008, o simplă garsonieră ajunsese să se vândă cu 80.000 euro (352.000 lei la cursul de 4,4 lei/euro), iar un apartament de 3 camere ajungea şi la 160.000 euro (704.000 lei)".

Potrivit consumatorilor, alte puncte ale iniţiativei pe care clienţii nu le aprobă sunt:

" - Discountul de 15%, care urmează să fie acordat de bănci, în condiţiile în care acestea beneficiază şi de garanţia statului în proporţie de 50% (în fapt, a contribuabililor), este cu mai mult de jumătate mai redus decât cel anunţat de una dintre bănci (30-35%) încă din toamna anului trecut, atunci când francul elveţian era cotat în jur de 3,7 lei;

- Limitarea accesului în program doar pentru creditele imobiliare, creditele de consum cu şi fără garanţie imobiliară (care au o pondere extrem de importantă în totalul creditelor acordate) fiind excluse în mod nejustificat;

- Venitul net al beneficiarului este un alt element discriminatoriu. În plus, acest indicator nu este deloc corelat cu gradul de îndatorare a debitorului. Astfel încât este perfect posibil ca un debitor cu un venit care se încadrează în plafonul de venit, dar care are un grad de îndatorare relativ redus (25-30%) să beneficieze de program, iar altul care depăşeşte plafonul de venit cu 10 lei, dar care are un grad de îndatorare de 90% să fie exclus;

- Sunt, de asemenea, excluşi din program, toţi cei care înregistrează întârzieri la plata ratelor mai mari de 60 de zile, în condiţiile în care proiectul de lege vine la mai mult de 60 de zile de la momentul exploziei cursului francului elveţian. In plus, consumatorii cu întârzieri îndelungate la plată sunt cei care ar trebui să se bucure de cea mai mare atenţie din partea statului;

- Indicele propus pentru conversie este ROBOR la 6 luni, în condiţiile în care sunt mulţi consumatori care au în contracte referinţa LIBOR la 3 luni, ceea ce va crea, de asemenea, discriminare si dezavantaje unei categorii importante de consumatori;

- Băncile vor putea majora marjele fixe ale creditelor cu nivelul comisioanelor percepute şi cu cheltuielile obligatorii legate de finanţare, cu influenţe negative asupra nivelului costului creditului;

- Consumatorii vor fi obligaţi să plătească un comision de risc, care va fi perceput consumatorului, al cărui nivel nu este precizat în textul actului normativ (cost suplimentar pentru împrumutat);

- Consumatorii vor fi obligaţi să achite un comision de administrare către FNGCIMM, la un nivel care de asemenea nu este menţionat (cost suplimentar pentru împrumutat);

- Plafonul de garantare este limitat la 1 miliard de lei, ceea ce face ca de program să poată beneficia un număr limitat de consumatori (între 7.000 şi 15.000), în condiţiile în care numărul debitorilor cu credite în franci elveţieni depăşeşte 120.000".

Clienţii menţionează că doar băncile ar trebui să împartă factura poverii cu consumatorii, nu şi contribuabilii.

Opinia Cititorului ( 16 )

  1. - binenteles ca bancilor le convine sa isi ia garantia de la stat in cazul in care creditul este executat inainte de vreme iar valoarea bunului este sub sold...sunt asigurate

    - au facut foarte multi bani din aprecierea cursului, soldul creditului in ron a crescut foarte mult chiar daca chipurile ofera discount de 15%, din punctul de vedere al debitorului este ca cum ai marca pierderea 

    - bancile isi muta creditele pe ron pe marja mai mare, pe sold mai mare 

    - ajungi sa platesti in ron de 4 ori valoarea creditului luat initial... asta da afacere zic si eu 

    - dobanzile la ron sunt la minine, si vor sari in urmatorii 2/3 ani 

    - leul se va intari in urmatorii ani, vrem sa aderam la euro deci teoretic convergenta presupune o imbunatatire a economiei romanesti si implicit o intarire a monedei. 

    - ce se va intampla dupa ce vom adera la eur cum se va face conversia creditelor din ron in eur, evident la un curs eur/ron mai mic si deci implicit un sold mai mare de eur. 

    Si uite asa bancile intotdeauna castiga.. iar oamenii de rand sunt pacaliti inca o data... 

    solutia? cautati sa rambursati creditele si nu mai luati niciodata bani de la banca...:)

    chiar nu se poate sa marcheze si ele o parte din pierdere si sa isi recunoasca deprinderile periculoase  

    1. Sunt complet de acord cu cele spuse mai sus ,bravo!...dar la solutia asta magica nu m-am gandit pana acum! Uite chiar maine ma duc sa rambursez tot creditul,ce naiba stau cu banii la saltea?

      Hai sictir..................

    E absurd si populist.

    De ce sa fie preluat riscul numai in sensul cresterii cotatiei CHF ?

    Daca CHF se intareste, se injumatateste, plateste clientul compensatii imprumutattorului ? 

    1. da plateste, dar te intreb in baza carei legi si-a permis sa mareasca marja ... marja a fost marita in urma og 50/2010 si acolo nu spune nimic de marirea marjei cum se numeste asta FLAS SI UZ DE FALS SI FURT

      Ce compensatii vrei, habarnistule? Daca va scadea sub 1.8 lei, ceea ce este absurd, banca va creste dobanda. Nu iri este clar? In schimb, la crestere cotatiei CHF, clientii nu au beneficiat de scaderea LIBOR. Daca si cu parca...Ori esti neinformat, ori esti redus, ori esti rau intentionat, adica postac bancar, alta explicatie pentru care semnalizezi aici nu am.

      idiotule, cand a scazut liborul banca a marit marja cu 50%. ce pierderi, ce intariri. Niste camatari nemernici. Pireus in frunte

      Altceva mai bun nu ai de facut la 6 dimineata? Ai ordin sa postezi? Nu ti-e jena de tine? Sluga proasta ce esti!

      Riscul bancii a ramas un risc potential... pe cand la debitor s-a materializat pe toata perioada, de la inceputul creditului pana acum ceea ce a generat o pierdere certa pentru client si mutiplicare exagerata a datoriei acestuia...

      Conversia in ron ar face ca pt banca sa dispara chiar si acest risc valutar potential. 

      Pe curba randamentului unui credit de 25 ani cu 5% rata dobanzii ajungi sa platesti dublu si abia dupa vreo 10 ani ajungi ca din suma pe care o dai lunar jumatate sa fie principal, jumatate dobanda,  

      Teoretic in momentul de fata suntem in anul 7/8 si este convenabil pentru banca sa resetezi creditul si sa il transformi intr-unul nou de unde sa apara un nou ciclu de crestere certa pentru aceasta. 

      Daca discountul nu este unul serios atunci pentru client solutia conversiei nu este deloc una viabila/echilibrata/interesant a.

    din cele de mai sus rezulta clar ca o decizie clara de interventie a statului in ajutorul cetatenilor lui pagubiti si inselati de banci se tot amana. oare de ce? nu vrea statul sau bancile au mituit functionarii de stat acolo unde trebuie? pana una alta, tot omul simplu e pagubitul.

    Se vede cine ne conduce spre ruină. Miniștri care iau șpăgi în cimitir fac legi pentru a îndatora și mai mult pe cei care încă țin țara pe linie de plutire. RUȘINE!!!

    Inca o realizare mareata a lui Valcov; ca si cu proiectul de modificare a Codului Fiscal, Ponta a vrut sa ne abureasca cu "necesarele si acutele probleme" cu care se lupta guvernul, pentru brav poporul roman. 

    noi suntem deja sufociati de comisioane, de ce noi comisoane? de ce restrictie la 10 000 de credtori? de ce nu ati fost in stare sa faceti un proiect simplu, echitabil pentru banci si creditati? pt ca discutiile au fost conduse de un ministru corupt?

    Pentru banci s-a putut da ajutor de stat cand ii pastea falmentul pentru persoane -firme nu, de ce oare.

    CRIZA de catva ani firme s-au inchis persoane au pierdut locuri de munca si nici o banca ifn nu s-a inchis. 

    E timpul sa boicotam bancile. Cati mai trebuie sa moara pentru a se lua masuri. Cate familii au fost distruse de catre banci. Incepand cu 01.04.2015 toti care au luat credite in valuta solicitati bancilor conversia in lei la cursul de la data acordarii, in caz contrar sa nu va mai achitati ratele. E timpul sa luam si noi pozitie si sa ne unim impotriva lor. Nu se mai poate sa ne distrugeti vietile. LA REVOLUTIE IMPOTRIVA BANCILOR!

    1. sunt de-acord cu tine ...

      LA REVOLUTIE IMPOTRIVA BANCILOR!

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

BTPay
Electromagnetica

Curs valutar BNR

28 Ian. 2022
Euro (EUR)Euro4.9459
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.4424
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.7699
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.9485
Gram de aur (XAU)Gram de aur255.4065

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
romaniansmartcity.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Pagini Aurii
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro