Castele de nisip

Cornel Codiţă
Ziarul BURSA #Editorial / 20 august

Ilustraţie concepută de MAKE

Ilustraţie concepută de MAKE

Cornel Codiţă

Dacă tot caută cineva ”momentul istoric” în sceneta sinistră a ”marelui” summit Putin-Trump, atunci este suficient să se uite la imaginile din debutul întîlnirii din Alaska. Preşedintele SUA, liderul lumii libere, apărătorul Americii şi al valorilor pe care acest popor şi liderii săi le-au îmbrăţişat şi promovat vreo două sute şi mai bine de ani, straja drepturilor şi a libertăţilor fundamentale ale omului pe durata războiului rece şi după încheierea lui oficială, gardianul Constituţiei Americane, promotorul fără odihnă şi prihană al valorilor numite simplu, Pace şi Libertate, ei bine, ”El” l-a întîmpinat pe călău pe covorul roşu, cu aplauze!!! Despre călăul a tot ceea ce a mai năzuit la libertate şi pace în Rusia post sovietică şi în arealul său geopolitic este vorba. Din momentul în care a preluat puterea absolută şi pînă azi, acesta a fost rolul în care Putin s-a postat cu aplomb, cu mîndrie, fără urmă de remuşcări sau îndoială. Iar cînd spun călăul, nu folosesc vreo metaforă. Putin are pe mîini sîngele celor, nu chiar puţini, care s-au opus activ, non-negociabil, regimului său, care au contestat cu preţul vieţii ”valorile şi idealurile” sovieto-staliniste resuscitate de politica neo-imperialismului rus. Şi, cum sîngele acesta nu i-a fost de ajuns, ”Noul Ţar de la Kremlin” nu s-a sfiit să arate lumii că pacea nu valorează nimic, atunci cînd este pusă în balanţă cu visele lui de mărire, cu aberaţiile ideologice pe care cultura kaghebistă i le-a cultivat în minte şi în suflet încă din fragedă tinereţe, cu geopolitica recuperării şi a statutului imperial al Rusiei.

După ce aţi văzut şi revăzut aceste secvenţe de suficient de multe ori, astfel încît să pătrundeţi sensurile istoriei, atunci este sigur că aţi înţeles esenţa a ceea ce era de înţeles, de pe urma ”evenimentului”.

- Putin a venit în Alaska cu mîna goală şi a plecat cu tolba plină. Celebrele condiţii ale ultimatumului pe care Trump i l-a dat mai acum o lună şi ceva s-au evaporat fără urmă. ”Sarcina” de a face pace a fost, din nou, trecută de pe umerii lui Putin, cel care a declanşat agresiunea armată şi a instaurat starea de beligeranţă cu Ucraina, pe umerii lui Zelenski, ca şi cum el ar fi responsabil pentru măcelul dezlănţuit de Rusia.

- Putin a primit asigurarea lui Trump că teritoriile deja înghiţite de Rusia, ca efect al ocupaţiei militare a Ucrainei, nu sunt negociabile!! Cu ajutorul Preşedintelui Statelor Unite, pentru Ucraina, Istoria îngheaţă odată ocuparea Crimeei de către ruşi, după cum îngheaţă definitiv şi aspiraţiile ei de integrare în NATO. De abia de aici încolo încep eventualele ”negocieri” pentru teritoriile pe care Ucraina le va ceda în partea a doua a scenariului, contra promisiunii lui Putin că episodul invaziei nu se va repeta. Mă rog, nu se va repeta chiar în viitorul imediat. Dar, cine se poate încrede în promisiunile lui Putin? Doar naivii desăvîrşiţi, perfecţi, absoluţi şi cei care, oricum, nu au de ales!

- Statele Unite au deschis tarabă la drumul mare: se vinde securitate, bazată pe arme şi eventual trupe, contra miliarde. Multe miliarde. Sute de miliarde. Cine le are, cumpără. Fără prea mari farafastîcuri de protocol, Zelenski a fost deja invitat la tîrg. Nu e chiar prima dată! Cine nu poate sau nu îi dă mîna să cumpere, să îşi pună pofta în cui şi să se bazeze pe securitatea proprie sau pe ajutorul cui o mai vrea şi o mai putea să ajute, atunci cînd Putin sau o altă întruchipare a sa, din istoria vremurilor viitoare, va dori să extindă imperiul rusesc.

- Nu doar Putin a fost absolvit de povara de a face pace, ci şi Trump. În urma întîlnirii din Alaska, Trump a redevenit, ca prin farmec, o simplă ”curea de transmisie”. Zelenski să facă pace, că numai el a rămas neatins de dorinţa arzătoare a lui Putin şi a lui Trump de a vedea Ucraina scăldată de la un capăt la altul de soarele cald al Păcii Eterne, chiar dacă pentru aceasta va trebui să fie dezmembrată, umilită, redusă la firimituri, să rămînă cu capul adînc şi definitiv plecat spre Moscova.

- Europa nu există! Cel puţin din punctul de vedere al capacităţii politice, economice, militare şi diplomatice de a influenţa decisiv cursul conflictului Rusia-Ucraina şi eventualele negocieri de pace dintre cele două părţi. Excursia la Washington, în grup, a reprezentanţilor de frunte ai ”nucleului dur al Europei” a fost doar atît, o excursie. Nu de plăcere, că li s-a dat cu flit cît s-a putut, de la nuanţele de protocol şi pînă la rezultatele prezenţei lor la Casa Albă. Zero!

- Din acest moment istoric, august 2025, lumea poate să uite definitiv de regulile şi condiţiile care au organizat ”ordinea internaţională” după încheierea celui de al doilea război mondial. Cea bazată pe echilibrul de forţe dintre ”Est” şi ”Vest”, pe existenţa normelor de drept proclamate de ONU, pe coordonarea intereselor marilor puteri, cînd în joc sunt Pacea la scară planetară şi gestiunea conflictelor internaţionale cu potenţial de risc major, pe valorile Cartei Drepturilor şi Libertăţilor Fundamentale ale Omului, pe Dreptul Internaţional. Aproape fără nici o ceremonie, lumea s-a întors în epoca pietrei, a fierului şi a ciomagului. De acum înainte, forţa militară, economică, politică, este cea care ”creează dreptul”. Cel mai tare, chiar şi cînd nu cîştigă imediat sau totul, are ”dreptatea” de partea lui, oricît de strîmbă ar fi ea croită. El agresorul, dacă este mai tare, devine îndreptăţit să îşi realizeze obiectivele, oricît de mult rău ar face altora şi comunităţii internaţionale, în ansamblu.

- După întîlnirea cu Trump, Putin şi-a reconstruit cu ceva fard faţa boţită de bubele crimelor de care se face responsabil. După covorul roşu şi aplauzele lui Trump, ”omul forte” de la Kremlin a redevenit ”vizitabil”, ca să folosesc o expresie consacrată în apele tulburi ale politicianismului dîmboviţean. Nu m-ar mira ca europenii să se ceară în audienţă, cît de curînd, să îşi ofere serviciile diplomatice pentru a pune în operă varianta putinistă a ”Păcii din Ucraina”.

- Ucraina a rămas singură. O singurătate care s-ar putea dovedi, din nefericire pentru ea şi pentru întreaga Europă, mai lungă decît veacul. Vorba lui Marquez.

- Ieşirea din conflict, soluţii, căi şi preţ va fi decisă doar de Rusia. Trump va susţine varianta de la Moscova şi îl va obliga pe Zelenski să plătească din greu ”sprijinul american”. În schimbul miliardelor cu care va plăti armamentul şi eventual prezenţa militară americană în Ucraina, Zelenski va trebui să se mulţumească cu ceea ce va mai rămîne din Ucraina, după ce Rusia îşi va fi tăiat partea leului. Cu ”binecuvîntarea” plină de entuziasm a lui Trump.

- O lume construită pe nisip poate fi interesantă, plină de noutăţi, de miracole chiar. Singura ei hibă este aceea că nu durează decît pînă la următorul val, cel care, iremediabil, surpă efemerele ”edificii”.

Clip procesat de MAKE

Opinia Cititorului ( 41 )

Secţiunea de comentarii la articolele domnului Cornel Codiţă este abuzată grav, continuu, de unul şi acelasi cititor, de ani de zile, motiv pentru care, în acord cu autorul, am limitat textul oricărui comentariu la maximum 500 de semne.

  1. Daca pe calaul Bibi l-a primit, de ce nu si pe Putin?

    1. Mai ales ca la omorirea copiilor sta infinit mai bine Bibi.

      De unde ști scorul, de, pe TikTok?

      Cei cu moarte Israelului , moarte Americii, moarte infidelilor,

      "Noi iubim moartea mai mult decat iubiti voi viata" 

      mi se pare ca si-au atras nenorocirea.  

      In plus putin ne-a amenintat pe toti din Europa, si pe americani cu iarna nucleara, cu distrugerea nucleara, tot cam odata la 2 saptamani dc tin bine minte. 

      Si e aliat cu Iran, hamas, cei cu moarte infidelilor care suntem tot noi.

    Exceptional editorial! Mai bun decat toate comentariile din presa straina.

    1. De acord. Dealtfel toate editorialele semnate de acesta sunt de bun simt si obiective.

      Despre Trump, nimic bun de zis. Va trebui sa ii suportam imbecilismul, narcisismul si marlania individului pana la urmatoarele alegeri.

      Insa, marea problema nu este Trump, ci faptul ca s-a schimbat omul in general si profilul alegatorului in particular. Suntem tot mai lipsiti de bun simt si de educatie si de aici mai usor de prostit, iar conducatorii pe care ii alegem evident ca seamana cu noi. Trebuie sa... 

    Nu e nicio pace.. e o fortare a Europei sa-si asume broscoiul acestui conflict. Planul a fost deconspirat

    1. Europa a ramas singura impotriva dictatorului rus si America a ramas singura impotriva celorlalti si in special impotriva chinezilor. Europa trebuie sa reziste pana la urmatoarele alegeri din SUA si o poate face relativ usor pentru ca economic, militar si tehnologic depaseste clar Rusia.

      Fara sa vrea Trump a reusit sa scoata Europa din letargie, spre binele ei. Prea mult au motait europenii, asa cum prea mult au furat clanurile psdiste in Romania si in ambele cazuri se impunea schimbarea.... 

    Putler s-a gudurat pe lângă bufon crezând că l-a atins pe Dumnezeu de al cincilea membru. De fapt, l-a compromis iremediabil pe... bufon.

    Musai ne pare a fi nevoia de separat adevarul de sentimentalismul ieftin si ineficient .Trump joaca de fiecare data la doua capete si ceea ce azi pare a fi batuit in cuie miine pare a fi alt adevar .;Neamtul Trump nu se poate desprinde de realitatea nasterii sale si a parintilor lui europeni .S-a vazut cu usurinta .Asadar Ucraina va fi ajutata in continuare de Trump chiar dacam chilipirgiu din firem mai face citeodata aidoma lui Hagi Tudose .

    1. "Adevarul " este...

      Adevarul e un lucru abstract, o poveste oricat de stupida ,dc e crezuta de destui oameni devine automat "adevarul". 

      Ce vedem e, sunt 2 feluri de oameni in lumea asta, ca 2 triburi

      -un trib e programat genetic sa fie organizat ierarhic, cu un sef "alfa male"; membrii acestui trib dupa observatii par bazati mai mult pe muschi, mai putin pe creier, si destul de agresivi, suspiciosi fata de straini, creduli in orice de la religie la teoria conspiratiei, suspiciosi fata de... 

      staini. Putem sa-i numim sa zicem "MAGA"

      -Tribul 2 prefera o organizare mai democratica, unde si femeile pot fi in conducere, se bazeaza mai mult pe creier decat pe muschi, de unde si corpul mai alungit, mai agil, in trecut in lupte si cautarea mancarii probabil se bazau mai mult pe viteza si inteligenta. Acestia prefera stiinta, demonstratiile, vor sa verifice mai intai, sa inteleaga de ce si sa creada dupa ce s-au convins.

      Si avem o lupta pt adepti intre cele 2 triburi, sa le numim MAGA si democratii.

      Cu 2 alfa males Trump Putin , fiecare cu povestea lui si armele lui, incearca sa-si castige adepti. Spre confuzia Tribului MAGA care nu stie cu cine voteaza.

      La democrati e mai simplu, am si vazut in US, s-au dus cati 8 lideri parca. Si acestia se inteleg intre ei. Deci tribul democratii nu e confuz. Dincolo va trebui sa cedeze unul din alfa. Sa vedem care. Democratii spera ca Putin. 

    Ne place sau nu,Trump a castigat oricum;

    1. daca se face pace in Ucraina primeste Premiul Nobel ptr. Pace, 

    2. daca continua circul rusnac Trump,va retrage USA din Ucraina, 

    si va lasa Europa sa sponsorizeze singura razboiul,vinzand arme

    la preturi "bune" aliatilor europeni,cu banii jos . 

    1. Daca putin ia ucraina, apoi ia si europa. f f rau ar fi pt insula americana.

      Ne place sau nu ești propagandist sovietic fără viitor.

      Cum ia Putin Europa? Pai nu are Europa o populatie de 3 ori mai mare decit Rusia (450 mil. vs. 140 mil), si o economie de 10 ori mai mare (20 mld. vs. 2 mld.)?

      Nici comunistii nu au putut arunca atitea minciuni contradictorii, cite se spun azi!

      Rusii se lupta cu lopeti, fura cipuri din masini de spalat, au economia in abis, sint inapoiati, etc., apoi cuceresc si Ukraina, si Europa, si pe Nato, cu aceste lopeti, cipuri si tancuri de pe vremea lui Stalin, nu-i asa? 

      326 miliarde euro/2024 Europa + USA 816,8 miliarde $

      = peste 1 100 euro/2024 cheltuieli militare totale, 

      Rusia buget" militar" total in anual 2021 era de 50 miliarde $, 

      pe anul 2024 spera sa ajunga la 100 miliarde $, 

      de unde MAREA frica de Rusia ? 

      hai sa lasam,propaganda asta stupida,rusofoba.

    ...

    În lumea politică, cuvintele nu sunt doar sunete; sunt arme, măști, uneori chiar iluzii. Marți, pe Rossiya-24, Serghei Lavrov a rostit o propoziție care, aparent, anunța speranță: „Nu refuzăm negocierile cu Ucraina.” Și totuși, a adăugat acel „pas cu pas, treptat”, un adaos care transformă promisiunea într-un labirint fără ieșire.

    1. În acest decor de iluzii, Donald Trump a intrat în scenă cu energia unui om care crede că istoria se scrie printr-un telefon. „Cred că vrea să facă o înțelegere. Cred că vrea să facă o înțelegere pentru mine”, a șoptit președintele american lui Macron, prins de microfoane neiertătoare. În acele cuvinte nu este doar o strategie diplomatică, ci o întreagă metafizică a...

      pacea nu ca bine comun, ci ca trofeu personal, ca monument de vanitate ridicat în agora globală.

      Dar filosofia războiului nu este simplă. Putin nu a renunțat la obiectivele lui: neutralitatea Ucrainei, teritorii cedate, vise vechi îmbrăcate în limbajul noii ordini mondiale. În timp ce Macron vorbește despre „15 zile critice” și Merkel despre „curajul” lui Putin, realitatea curge pe sub aceste cuvinte ca un râu rece și indiferent.

    Adevărul crud este acesta: Rusia este dispusă să discute despre discuții, dar nu despre pace. Vorbim despre un teatru unde scena se schimbă, dar piesa rămâne aceeași. Publicul — noi, lumea — aplaudă la fiecare gest de „deschidere”, ne agățăm de fiecare „vom vedea”, uitând că în spatele perdelei, generalii încă desenează hărți, iar fabricile încă bat metalul armelor.

    1. Și atunci apare întrebarea fundamentală: ce este pacea? Este un act politic sau o stare ontologică imposibilă în lumea puterilor rivale? Poate fi pacea rezultatul unei întâlniri într-o sală luxoasă, sau este ea doar o pauză între două cicluri ale violenței?

      Poate că răspunsul e cel pe care niciun lider nu-l va rosti: pacea nu este ceea ce negociază Trump cu Putin sau Zelensky cu Lavrov. Pacea, dacă există, este doar amintirea unei armonii pierdute și promisiunea unei lumi care, paradoxal, nu poate fi creată fără renunțarea la ceea ce definim astăzi ca „putere”.

      Până atunci, vom continua să trăim în această dialectică absurdă: războiul care vorbește despre pace și pacea care nu încetează să nască războaie.

      Într-o lume în care securitatea este mereu negociată, singura garanție reală este dialogul continuu – nu ca instrument, ci ca valoare.Pentru că, așa cum scria Kant, „Pacea nu este un dar al naturii, ci o construcție a rațiunii.” Astăzi, rațiunea este din nou la testul suprem.

    politica este întotdeauna un joc între violență și autoritate, iar atunci când violența se epuizează, rămâne doar autoritatea – adică acceptarea mutuală a regulilor. Însă această acceptare este astăzi pusă sub semnul întrebării.Summitul a scos la iveală nu doar interese divergente, ci și întrebări ontologice: ce este pacea într-o lume a voințelor...

    1. Poate fi ea rezultatul unui contract, așa cum imagina Kant în Pacea Perpetuă, sau rămâne o iluzie temporară, așa cum sugera Nietzsche, o simplă pauză între războaie?

      Pentru Hobbes, starea naturală a omului este „războiul tuturor împotriva tuturor”. Statele, în relația lor, par să repete această logică: fără un Leviathan global, ordinea internațională este anarhică, iar securitatea nu este niciodată garantată. Din această perspectivă, „garanțiile de securitate” pentru Ucraina nu sunt decât o încercare de a construi un pseudo-Leviathan

      Dacă SUA, Europa și aliații lor promit securitate, ce se întâmplă când voința lor slăbește? Hobbes ar spune că un contract fără o putere suverană absolută este doar hârtie. În lipsa unei autorități globale, pacea rămâne condiționată de raportul de forțe.

      Kant propunea un proiect normativ: pacea durabilă poate exista doar printr-o federație de state republicane, unite prin drept și moralitate. „Coaliția Voinței” pare o rudă îndepărtată a acestei idei – un grup de națiuni care încearcă să instituie norme împotriva agresiunii. Totuși, ceea ce Kant considera „imperativ moral” devine, în 2025, un calcul strategic

      Această transfigurare a idealului în instrument politic ridică o întrebare gravă: poate exista pace fără moralitate? Sau, cum ar întreba Arendt, poate fi autoritatea pur tehnică, golită de legitimitate etică?

      politica se întemeiază pe promisiuni și iertare. Promisiunea este „o ancoră de stabilitate într-un ocean de imprevizibilitate”. Garanțiile de securitate sunt tocmai astfel de promisiuni – acte de limbaj care creează o realitate comună. Dar cât valorează o promisiune când este rostită într-o lume în care puterea este mereu negociată?

      Summitul ne arată ambivalența acestui mecanism: pe de o parte, garanțiile creează speranță și descurajare; pe de altă parte, ele pot deveni o „promisiune goală”, un simplu instrument de temporizare. Fără încredere, politica se reduce la o tehnică a iluziilor.

    În timp ce Kant visa la o ordine morală universală, Nietzsche ar chicoti: „Pacea nu este decât o pauză între acte ale voinței de putere.” Evenimentele recente par să îi dea dreptate. Summitul nu este un pact al idealurilor, ci o coregrafie a voințelor concurente. Fiecare stat urmărește să nu piardă, mai mult decât să câștige pacea.

    1. Într-o lume în care securitatea este mereu negociată, singura garanție reală este dialogul continuu – nu ca instrument, ci ca valoare.Pentru că, așa cum scria Kant, „Pacea nu este un dar al naturii, ci o construcție a rațiunii.” Astăzi, rațiunea este din nou la testul suprem.

      Summitul recent din Washington, unde lideri europeni, președintele SUA și președintele Ucrainei au discutat despre garanții de securitate, readuce în prim-plan o întrebare clasică a filozofiei politice: cum se poate construi pacea într-un sistem internațional definit prin conflict și interese?

      Donald Trump, visează la un moment istoric, un trofeu al păcii în ultimele capitole ale unei cariere politice care nu încetează să surprindă. Putin, maestrul șahului geopolitic, așteaptă cu răbdare — nu pentru a încheia un joc, ci pentru a-l continua în altă formă. Zelenskyy, obosit dar ferm, poartă în ochi greutatea unui popor care nu mai are luxul iluziilor.

    Desi am inventat tot felul.de tehnologii,instinctele umane au ramas tot alea ale omului vânător trăitor prin peșteri.Ce rațiune,ce bun simț,ce empatie,ce evolutie...NIMIC! Suntem exact la fel ca la inceputuri !Probabil si Dumnezeu este oripilat de creația Sa!Adica,dupa atata timp astia tot ANIMALE sunt.

Casino Online
danescu.ro
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

25 Aug. 2025
Euro (EUR)Euro5.0539
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.3207
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.3868
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.8325
Gram de aur (XAU)Gram de aur467.7917

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
oaer.ro
targulnationalimobiliar.ro
romaniansecuritysummit.com
romexpo.ro
BURSA
Comanda carte
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb