DEPUTAŢII DIN COMISII AU VOTAT PROIECTUL DE MODIFICARE A LEGII DĂRII ÎN PLATĂImpreviziunea din contractele de credit - la un pas să fie legiferată

EMILIA OLESCU
Ziarul BURSA #Bănci-Asigurări / 10 martie 2020

Impreviziunea din contractele de credit - la un pas să fie legiferată

Iniţiativa legislativă arată că reprezintă impreviziune situaţia în care, pe durata executării contractului de credit, cursul de schimb valutar aplicabil în vederea cumpărării monedei creditului înregistrează, la data transmiterii notificării de dare în plată, o creştere de peste 52,6% faţă de cea de la data încheierii contractului de credit Avocatul Alexandra Burada: "O atare definiţie a impreviziunii contractuale este unică, cel puţin la nivel European" Împrumutaţii în CHF: "S-a scris o filă de istorie"

Proiectul de modificare a Legii Dării în Plată, ce vizează legiferarea impreviziunii în contractele de credit, a trecut, ieri, de comisiile de specialitate din Camera Deputaţilor, reunite în şedinţă comună.

Prevederea votată ieri de deputaţi arată că reprezintă criterii alternative de individualizare a impreviziunii următoarele evenimente:

"a) pe durata executării contractului de credit, cursul de schimb valutar, aplicabil în vederea cumpărării monedei creditului, înregistrează la data transmiterii notificării de dare în plată o creştere de peste 52,6% faţă de data încheierii contractului de credit. În vederea calculării procentului de 52,6% se va avea în vedere cursul publicat de Banca Naţională a României la data transmiterii notificării de plată şi cursul de schimb publicat de BNR la data încheierii contractului de credit;

b) pe durata executării contractului de credit, obligaţia de plată lunară înregistrează o creştere de peste 50% ca urmare a majorării ratei de dobândă variabilă".

Conform reprezentanţilor Grupului Clienţilor cu Credite în CHF, prin modul de formulare a acestui amendament, dar şi prin prisma mai multor decizii CCR din ultima vreme pe legea 77/2016, în instanţe nu se va mai analiza capacitatea de plată a debitorului, ci strict dezechilibrul contractual: "De altfel, CCR înlocuieşte noţiunea de «ruină a debitorului» (introdusă prin decizia de tristă amintire 623/2016, prin care a mutilat legea 77/2016) cu noţiunea de «ruină contractuală». Prin urmare, instanţele nu ar trebui să mai ceară milioanele de hârtii cu veniturile debitorului. Se va analiza strict contractul, care, în cazul debitorilor CHF, respectă noua definiţie a impreviziunii".

În cazul intrării în vigoare, legea nu operează de drept în procesele actuale. Procesele pe darea în plată aflate acum pe rol vor merge până la capăt pe legea actuală, conform surselor citate. Acestea adaugă faptul că, în cazul în care debitorul pierde, poate introduce o notificare pe legea nouă.

Legea nouă prioritizează reechilibrarea contractului, dispunând darea în plată efectivă doar în cazuri deosebite, în care nici reechilibrarea nu ajută debitorul să-şi continue contractul.

Pragul de 52,6% a fost prevăzut de către Banca Naţională a României în Regulamentul nr. 24 din 28 octombrie 2011, desemnând şocul pe cursul de schimb în cazul unui credit în franci elveţieni, potrivit proiectului de lege promovat de senatorul PSD Daniel Zamfir. Documentul citat subliniază: "În lumina deciziei CCR nr. 731/2019, instanţa de contencions constituţional a arătat că trebuie să existe o persistenţă în timp a criteriilor de impreviziune, perioada de şase luni anterioară transmiterii notificării de dare în plată fiind relevantă în contextul pragurilor valorice de la lit. a) şi b)".

După votul de ieri din comisii, consumatorii cu credite în franci elveţieni ne-au declarat: "Nu exagerăm cu nimic dacă spunem că astăzi (n.r. ieri) s-a scris o filă de istorie. Comisia juridică de la Camera Deputaţilor a adoptat două criterii de impreviziune pentru Legea dării în plată. Astfel, consumatorii care suferă de pe urma unei creşteri excesive a ratei lunare, fie din cauza cursului de schimb valutar, fie ca urmare a majorării ratei de dobândă variabilă, au posibilitatea de a obţine in instanţă reechilibrarea contractelor de credit. Apreciem că textul de lege adoptat astăzi (n.r. ieri) este echitabil şi în perfectă concordanţă cu cele mai recente decizii ale Curţii Constituţionale. Aşadar, nu mai este decât un singur hop: votul din Plenul Camerei Deputaţilor. Suntem extrem de încrezători că această lege va intra în vigoare şi va rămâne pentru mult timp un reper pozitiv în Europa, în materie de protecţie a consumatorilor".

Burada: "Criza contractelor de credit în CHF a afectat zeci de mii de familii"

În opinia avocatului Alexandra Burada, amendamentul esenţial adoptat ieri este o adevarată definiţie a impreviziunii contractuale, care prevede raportarea la un prag de 52,6 % de apreciere a monedei creditului faţă de moneda naţională, cea în care debitorii îşi realizează veniturile, ce trebuie să se menţină pe o anumită durată de timp anterioară transmiterii notificării de dare în plată (şase luni). Termenul de şase luni este corelat cu perioada de 180 de zile, dată la a cărei expirare se declanşează procedura de executare silită a consumatorului.

Alexandra Burada ne-a transmis: "În acest fel, respectând liniile trasate de Curtea Constituţională a României, care a statuat necesitatea ca legiuitorul să definească ce înseamnă impreviziunea contractuală în materia contractelor de credit în valută contractate de consumatori, prin acest amendament se urmăreşte eliminarea echivocului şi subiectivismului din analiza teoriei impreviziunii.

Până la această dată, practica instanţelor de judecată a fost neunitară şi în dezacord cu deciziile anterioare ale CCR, mergând până la a exclude de plano riscul valutar ca şi condiţie obiectivă a impreviziunii şi a lipsi consumatorii supraîndatoraţi de o soluţie, deşi scopul iniţial al legiuitorului a fost tocmai adresarea acestei probleme. Criza contractelor de credit în CHF (n.r. francul elveţian) a afectat până la această dată zeci de mii de familii care s-au regăsit într-o situaţie imposibilă. Prin această nouă modificare a Legii 77/2016, ne aşteptăm, după patru ani de la intrarea în vigoare a acestei legi, la identificarea unei soluţii cu adevarat viabile pentru această categorie de consumatori, cetăţeni români.

Este, de asemenea, o victorie de ordin juridic deosebit de importantă, o atare definiţie a impreviziunii contractuale fiind unică, cel puţin la nivel European".

Urmeaza ca iniţiativa legislativă să fie votată în Plenul Camerei Deputaţilor, după care va merge la preşedinte pentru promulgare.

Pachetul de legi "anti-cămătărie" ale lui Zamfir urmează să fie dezbătute astăzi, în Camera Deputaţilor

Pe lângă proiectul de lege care priveşte modificarea Legii Dării în Plată, senatorul PSD Daniel Cătălin Zamfir promovează şi pachetul de patru iniţiative în domeniul bancar, care urmează să fie luate în discuţie astăzi, în comisiile de specialitate din Camera Deputaţilor, care este for legislativ.

Acestea cuprind Legea de protecţie a consumatorilor împotriva dobânzilor excesive; Legea de protecţie a consumatorilor împotriva executărilor silite abuzive şi intempestive; Legea de protecţie a consumatorilor împotriva cesiunilor speculative de creanţe; Legea de protecţie a consumatorilor împotriva riscului valutar (conversia).

Cele patru iniţiative legislative au fost aprobate de Senat, intrarea lor la vot în comisiile reunite fiind amânată, zilele trecute, din cauza audierilor noilor miniştri.

Recent, reprezentanţii Asociaţiei Române a Băncilor (ARB) au subliniat impactul negativ care ar urma să se propage asupra consumatorilor şi în economia naţională în situaţia aprobării celor patru proiecte de lege.

Un studiu realizat de KPMG pentru ARB arată că proiectele de lege menţionate mai sus au implicaţii multiple atât la nivelul consumatorilor, cât şi la nivel macroeconomic, ca urmare a impactului individual, precum şi la nivel agregat.

Subliniind că, printre efectele celor patru legi se numără reducerea PIB cu 2,64%, a consumului cu 1,95%, a investiţiilor cu 0,30% în scenariul scăderii creditării populaţiei şi agenţilor economici cu 5%, studiul citat menţionează că principalele consecinţe sunt reprezentate de creşterea creditelor neperformante ca urmare a creşterii duratei şi costurilor de recuperare, blocării pieţei secundare a creditelor şi a modificării comportamentului la plată al debitorilor, precum şi de reducerea accesului la creditare al populaţiei, cu potenţial de propagare la nivelul de ansamblu al economiei - cu beneficii limitate în planul protecţiei consumatorilor.

Legea pentru modificarea statutului ANPC, dezbătută, ieri, în Senat

Tot ieri, a fost dezbătut în Senat şi proiectul de lege care vizează modificarea statutului Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC). Conform debitorilor prezenţi la şedinţa din Comisia Economică din Senat, for decizional în acest caz, dacă iniţativa va trece în această formă de Parlament, "se vor îmbunătăţi multe lucruri, dar s-ar părea că vor fi eliminate propunerile privind amenzile aplicate ca procent din cifra de afaceri".

În Parlament există un proiect de lege pentru adoptarea unui nou statut pentru ANPC, dar din cauza presiunilor şi deciziilor politice, a fost întârziată adoptarea acestuia, subliniază consumatorii bancari. Aceştia au scris, recent, pe Facebook: "Speranţa noastră este că, în viitorul cât mai apropiat, discuţiile vor fi reluate pe marginea acestui proiect ori că va exista o altă măsură pentru eficientizarea ANPC. Un lucru este clar: consumatorii au nevoie de o instituţie puternică, de oameni bine pregătiţi, implicaţi şi care să poată aplica amenzi pe măsură atunci când sesizează încălcări ale legii de către instituţiile financiar-bancare. Pentru că o bancă, dacă încalcă astăzi legislaţia de protecţie a consumatorilor, va achita o amendă cuprinsă între 500 şi 2.500 de lei. Astfel, devine mai avantajos să încalci legea decât să o respecţi".

Adoptat de Camera Deputaţilor, proiectul de lege a fost depus la Parlament în aprilie 2016.

Expunerea de motive publicată pe site-ul Camerei Deputaţilor arată: "Reorganizările repetate prin care a trecut această instituţie nu au fost de natură să-i permanentizeze o formă de organizare stabilă, ci, din contră, i-au creat o vulnerabilitate, riscând să afecteze în final drepturile consumatorilor. Schimbarea modului de organizare şi funcţionare a Autorităţii, în sensul poziţionării ei sub controlul parlamentar, prin faptul că va fi condusă de un organ colegial, denumit Consiliul ANPC, format din şapte membri, desemnaţi de Parlament, la propunerea Comisiilor de specialitate reunite, îi asigură autonomia şi independenţa, devenind o structură stabilă, cu buget propriu, capabilă să ia decizii în interesul consumatorilor fără a fi supusă presiunilor din partea unui terţ, fie el şi instituţie a statului".

Iniţiatorii consideră că asigurarea independenţei ANPC este singurul mod prin care drepturile şi interesele consumatorilor vor fi mai bine reprezentate şi apărate.

Legat de acest proiect legislativ, Daniel Zamfir a scris, pe pagina sa de Facebook: "Vreau să lămuresc câteva lucruri pentru cei care se tem de independenţa politica a ANPC, adică trecerea acestei instituţii din subordinea Guvernului în cea a Parlamentului: Protecţia consumatorului este vital să fie liberă de orice constrângeri şi ingerinţe, astfel încât să poată acoperi orice domeniu de pe lumea asta în care consumatorul are nevoie de protecţie. (...)

Cel mai bun exemplu este cel legat de Legea dării în plată, unde ANPC n-a apărat deloc interesele consumatorilor tocmai pentru că guvernul tehnocrat s-a opus cu înverşunare legii. (...)

De ce credeţi că ANPC a fost întotdeauna, în toate guvernele, structura de control cu cei mai puţini oameni (doi la Tulcea, patru la Teleorman, patru la Bistriţa-Năsăud, de exemplu), cel mai prost plătiţi şi cu cele mai puţine mijloace pentru a-şi face treaba?

Ce părere aveţi că tot timpul cei de BNR, când e vorba de consumatori inşelaţi de bănci sau de IFN-uri, se spală pe mâini spunănd tot timpul că nu e treaba lor, ci a Protecţiei Consumatorului? Are cumva ANPC acelaşi statut ca BNR? De ce nu poate fi ANPC la acelaşi nivel de importanţă cu instituţii precum Consiliul Concurenţei sau Curtea de Conturi?

Nu cumva românii sunt înşelaţi şi de către furnizorii de servicii de telefonie, de electricitate, gaze, apă-canal sau de societăţiile de leasing? Mai are rost să vorbim de produsele alimentare şi nealimentare contrafacute şi toxice, care au inundat piaţa românească?"

Opinia Cititorului ( 2 )

  1. Prostia ARB este fara margini, in incercarea lor de a bloca legile prin argumente ce nu tin de continutul lor ci asa-zise posibile pierderi. Ca si cum acest lucru ar fi un argument pertinent pentru ca jaful facut de sistemul bancar, cu sprinjinul bnr, sa continue in forma actuala.

    Nu cred ca mai este cineva e atat de naiv incat sa creada ca exista un alt interes al ARB/ bnr in afara atingerii tintelor de profit anuale (imi si inchipui cum se trezeste dimineata presedintele ARB/bnr cu gandul la bunastare populatiei si ingrijorat fiind de reducerea pib si a consumului :)) ).  

    De ce legea nu ar opera de drept in procesele actuale, dat fiind faptul ca aceasta modificare e pentru aceasta lege si nu pentru alta, dar si faptul ca celelalte decizii ale ccr, au operat de drept in timpul unui proces ?

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

BTPay
Cotaţii Emitenţi BVBCotaţii fonduri mutuale
Super protecție cyber pentru echipamente de business
BITCOIN ROMANIA

Curs valutar BNR

25 Feb. 2021
Euro (EUR)Euro4.8725
Dolar SUA (USD)Dolar SUA3.9845
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.4025
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.6427
Gram de aur (XAU)Gram de aur229.6421

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Hidroelectrica
www.hipo.ro
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro