Un subiect cît se poate de ingrat
Cornel CodiţăZiarul BURSA #Editorial / 27 august 2021

De data aceasta este vorba despre salariile profesorilor din sistemul învăţămîntului de stat. Să crească, cer angajaţii ministerului dezastrului educaţional din România! De unde să crească? Nu sunt bani!, vine replica ghilotină a păzitorilor finanţelor noastre publice. O statistică circulată recent în publicaţiile din România, pe care o iau de bună, ne spune că veniturile salariale anuale ale profesorului din România sunt de circa cinci ori mai mici decît ale colegilor săi din ţările "bogate", gen Franţa, Marea Britanie, Olanda. Sunt însă cam la fel de mici ca şi cele ale profesorilor din ţările "euro-amărăştenilor" gen Bulgaria, Estonia, Letonia, Ungaria etc. Răspunsul la întrebări precum ce reprezintă, cum "se formează", pe ce bază cresc sau scad, cît acoperă salariile din nevoile sociale ale angajaţilor, cîtă şi ce fel de muncă răsplătesc ele, este unul extrem de greu de formulat şi nu poate fi obţinut decît în urma unor analize multidisciplinare, cu complexe ramificaţii şi bucle de interdependenţă. Complicaţiile nu sunt doar tehnice, ci şi "filosofice". Mă rog, economice şi sociologice. În plus, trebuie să mai ştiţi că în toţi aceşti 30 de ani de cînd viaţa socială, politică, instituţională, economică etc. din România s-a organizat, măcar parţial, după alte norme şi principii decît cele ale "socialismului multilateral dezvoltat", nimeni nu s-a încumetat şi se pare că nici nu a avut interesul să deschidă, să susţină şi să ducă pînă la ultimele consecinţe, nu doar teoretice, ci şi practice, o asemenea discuţie-analiză. Nici măcar în mediul academic, că despre cel politic nu are nici un rost să mai vorbim. De aceea, a lua izolat în discuţie doar mărimea absolută şi dinamica salariilor profesorilor din România implică, din capul locului, o deformare, un grad de imprecizie al analizei care ne îndepărtează considerabil de reperele în apropierea cărora am putea spera să găsim răspunsuri rezonabile, eficiente social şi sustenabile economico-bugetar la întrebările noastre. Acestea fiind spuse, să încercăm totuşi să tragem de un fir şi să începem a depăna caierul de probleme al învăţămîntului din România.