Abonament gratuit
Videoconferinţa “Afaceri în agricultură”Videoconferinţa “Afaceri în agricultură”

Europa, generaţia următoare

Cornel Codiţă
Ziarul BURSA #Editorial /

Cornel Codiţă

Uniunea Europeană, echipa Gertrud von der Leyen, un an de la preluarea puterii. A venit vremea "dărilor de seamă" şi a discursurilor mobilizatoare. Din păcate, cel al Preşedintei Comisiei Europene nu a ieşit din modelul care ţine prizonieră politica Europei de aproape 90 de ani cînd Goebels, pe urmele lui Lenin, a hotărît că orice altă funcţie a discursului politic, în afara celei de propagandă, fie ea cît de grosieră, este nu doar inutilă, ci pur şi simplu dăunătoare, deci trebuie extirpată complet şi definitiv. Un model absurd, prin unilateralitate, distrugător pentru credibilitatea politicii, creator şi propagator de şabloane, patent al tuturor familiilor limbilor de lemn create în diferite sisteme ideologice, ruinător pentru încărcătura de idei a comunicării politice şi cîte alte păcate pe care nu mai este loc să le înşir aici. Un singur punct de "merit": mulţimea poate fi uşor mesmerizată cu un asemenea discurs şi împinsă prin subteranele iraţionalităţii către acceptarea şi susţinerea celor mai stranii idei/soluţii pe care politicienii nu se dau în lături să le prescrie şi impună, dacă ele vin în sprijinul obiectivelor lor, individuale sau de grup. Modelul a avut un asemenea succes în cel de al Treilea Reich încît nimeni nu a mai avut curajul să îl ignore, să nu se folosească de tăişul atît de puternic al unei arme împotriva căreia, mulţimea, masa, este lăsată fără apărare. Democraţie sau dictatură, prea puţin a mai contat diferenţa. În structura sa simplificată pînă la epură, tiparul are trei secvenţe: minunatele realizări de pînă acum, mobilizatoarele obiective pentru viitorul imediat şi viitorul de aur care ne aşteaptă dacă îl urmăm pe "Marele Conducător" şi acceptăm să ne supunem planurilor sale. Mă opresc aici cu partea critică a analizei, nu înainte de a deplînge încă o dată sărăcia intelectuală a celor ce mai încropesc şi azi discursuri, după asemenea calapoade şi orbirea, lipsa de pregătire şi de gust a celor ce, de la înălţimea funcţiilor publice deţinute, se folosesc de ele în comunicarea politică, dînd girul credibilităţii unor execrabile subproduse "culturale". Politica în general şi cea a acestui secol, în special, merită mult mai mult decît atît. Are acută nevoie nu doar de mai mult, ci de altceva, altfel.

Discursul Ursulei von der Leyen, chiar dacă este turnat într-un tipar care ameninţă să îl descalifice din start, are totuşi idei şi lumini care merită atenţie. Nu de alta, dar chiar şi aşa, la coada Europei unde ne aflăm, istoria noastră în viitorul imediat, ba chiar şi în cel previzibil, depinde de ceea ce se va întîmpla în şi cu Uniunea Europeană. Politic, economic, societal, în domeniul juridic şi al tratatelor, în domeniul justiţiei, al securităţii colective, al tehnologiei şi dezvoltării ştiinţifice. Ideea care merită în cea mai mare măsură atenţia noastră, aici, în România tuturor posibilităţilor (care ne duc din rău în mai rău!) este subsumată programului concept "Europa, generaţia următoare". Pentru părinţii fondatori ai proiectului european, ideea că această construcţie politică este menită să servească interesele generaţiilor viitoare era de la sine înţeleasă. Începînd cu anii 80 ai secolului trecut, accentul s-a mutat dramatic: proiectul era chemat să servească, în primul rînd, cerinţele şi proiectele generaţiei curente. Accentul acesta nu s-a schimbat nici după 1990, odată început procesul lărgirii şi al inevitabilei transformări instituţionale, dimpotrivă a fost întărit. Discursul Preşedintei Comisiei Europene semnalează o schimbare radicală de curs şi vine să reaşeze accentul pe agenda generaţiei următoare, mai aproape de rădăcina istorică a proiectului. Lucrul acesta, dacă va fi urmat de politici şi programe consistente, va transforma profilul UE şi, cu siguranţă, viitorul ei. După cum ar putea să transforme semnificativ, dacă nu chiar radical şi politica din România, dacă ne-am ocupa consistent, aici la noi acasă, de un program similar: "România, generaţia următoare". Ce moştenire îi lăsăm, ce viitor îi pregătim? Pe direcţia asta, tabloul este pur şi simplu extras din pictura lui Hieronymus Bosch. Aberaţii şi nenorociri "vesel" îngrămădite una peste alta pe canavaua spaţiului istoric, pînă la saturaţie. Cum şi prin contribuţia cui am ajuns aici, ar putea să ne mai ia încă trei decenii de dezbateri şi controverse aprinse, ca să lămurim. Important, dar nu decisiv. Timpul nu iartă, aşa că alături trebuie să deschidem un atelier separat, relativ autonom faţă de cel cu istoria în care să dezvoltăm soluţiile care pot îmbunătăţi radical România generaţiei următoare. Cine, ce şi cum trebuie să facă, iată întrebările la care trebuie sistematic şi eficient formulate răspunsuri. Nu doar teoretice, ci practice. Desigur, mai trebuie alocate şi nişte resurse, dar problema la noi nu este atît găsirea şi disponibilizarea lor, cît irosirea iraţională a celei mai mari părţi, fără nici un efect pozitiv în raport cu obiectivul urmărit. Experienţa interacţiunii noastre cu fondurile europene este oglinda vie şi necruţătoare a acestei uriaşe tare sociale care ne trage înapoi şi ne ţine contra curentului dezvoltării. Iar ea vorbeşte nu doar despre lipsa unei administraţii profesionalizate şi eficiente, nu doar despre orbirea politică a celor ce deţin la un moment dat controlul asupra deciziilor guvernării, nu doar despre corupţie şi rapacitate oarbă, ci în primul rînd şi înainte de toate despre indiferenţa difuz răspîndită în toate straturile societăţii româneşti faţă de corelaţia care există între binele zilei de azi şi mai binele zilei de mîine. Faţă de uriaşele oportunităţi risipite, ori neaccesate din lene sau neştiinţă, pe care le pune la dispoziţie acest uriaş mecanism numit Uniunea Europeană. România, generaţia următoare, iată un proiect care îşi aşteaptă contingentul politic capabil să îl pună pe şantier. Fără el, Europa, generaţia următoare va rămîne un proiect pe care nu îl vom putea accesa sau, dacă vreţi, care ne va aşeza iar în locul unde cad firimiturile de la masa celor care s-au ospătat deja, nicidecum la masă cu ei.

Opinia Cititorului ( 7 )

  1. Încă din anii 1980, China pune în aplicare o strategie de investiții care încurajează întreprinderile deținute de stat și societățile comerciale private din această țară să investească în sectoare strategice din străinătate. Cei doi piloni principali ai strategiei sunt inițiativa „O centură, un drum”, care vizează conectivitatea, și strategia industrială „Fabricat în China 2025” – ambele urmărind să garanteze influența și creșterea economică a acestei țări. Instituțiile europene au lansat un număr de inițiative, iar cea mai recentă dintre acestea – perspectiva strategică UE-China, adoptată în 2019 – a marcat o modificare a tonului relațiilor dintre UE și China, aceasta din urmă fiind considerată atât ca un partener, cât și ca un rival sistemic. În plus, statele membre cooperează cu China la nivel bilateral, adeseori în funcție de propriile interese naționale și fără a informa Comisia, chiar și în cazurile în care există o obligație în acest sens. O astfel de abordare fragmentată nu este de natură să promoveze puterea economică pe care ar avea-o UE dacă ar acționa unitar. În acest context, Curtea atrage atenția asupra dificultăților speciale cu care se confruntă UE în a acționa în mod coordonat și oportun în domeniile în care o abordare concertată a UE ar putea constitui un avantaj, așa cum este cazul cu securitatea tehnologiei 5G. In 10 septembrie a fost publicat documentul de analiză al Curții de Conturi Europene intitulat „Răspunsul UE la strategia de investiții controlată de stat aplicată de China”, elaborat sub coordonarea doamnei Annemie Turtelboom, membră a Curții.

    1. Răspunsul instituțional al UE la strategia de investiții a Chinei este prevăzut în trei documente strategice, care stabilesc 74 de acțiuni, în principal în domeniile următoare: asigurarea reciprocității și a unor condiții de concurență echitabile (17), dezvoltare durabilă și buna guvernanță (16) și aprofundarea dialogului în ceea ce privește pacea și securitatea (10). Răspunsurile individuale ale statelor membre la strategia de investiții a Chinei acoperă patru domenii: memorandumuri de înțelegere în ceea ce privește cooperarea cu privire la investiții de-a lungul coridoarelor inițiativei „O centură, un drum”, tratate bilaterale de investiții, examinarea investițiilor străine directe la nivel național și documente de politică naționale.

    Exemple de riscuri pe care le prezintă strategia de investiții a Chinei pentru UE

    1.Îndatorarea excesivă în țările terțe și pierderea unor garanții reale strategice 

    Pentru a pune în aplicare inițiativa „O centură, un drum”, China a împrumutat 

    fonduri fără a ține suficient cont de sustenabilitatea pe termen lung a proiectelor 

    sau de poziția fiscal-bugetară a debitorilor. Aceasta a contribuit la o îndatorare 

    excesivă în anumite țări terțe precum Pakistan, Tadjikistan, Kârgâzstan, Sri Lanka 

    și Maldive, precum și Muntenegru, țară candidată la aderarea la UE28. Acest risc 

    ar putea să se materializeze și în UE dacă în statele membre s-ar finanța în acest 

    mod proiecte de către inițiativa „O centură, un drum”. 

    După cum se arată la riscul R.7, au existat cazuri în care s-a folosit drept garanție 

    reală o infrastructură de importanță națională strategică. Portul internațional 

    Hambantota din Sri Lanka are o importanță națională și strategică. În 2017, 

    guvernul din Sri Lanka nu a putut achita la timp ratele pentru creditul acordat 

    de China, iar portul a fost preluat în chirie de China Merchants Port Holdings, 

    pe o perioadă de 99 de ani, cu o plată de 1,12 miliarde de dolari americani29. 

    Proprietatea intelectuală (PI) și transferurile de tehnologie 

    Multe dintre riscurile evidențiate în analiza CEA ar afecta negativ, dacă s-ar 

    concretiza, obiectivul de asigurare a reciprocității și a unor condiții de 

    concurență echitabile în relațiile UE-China. Riscul R.8 menționează transferul 

    de tehnologie de la întreprinderile europene la entități din China. Sondajul privind 

    încrederea întreprinderilor pentru anul 2019, publicat de Camera Europeană de 

    Comerț din China, arată că 20 % din respondenți s-au simțit obligați să transfere 

    tehnologie pentru a-și păstra accesul pe piața din China, ceea ce denotă lipsa 

    de reciprocitate care există în relația dintre UE și China. 

    Standardele de mediu și schimbările climatice 

    R.17 se axează pe riscul ca întreprinderile din China să nu respecte standardele de 

    mediu ale UE. Pactul verde european reprezintă o prioritate importantă pentru 

    Comisia Europeană. Unul dintre obiectivele acestuia constă în atingerea unui nivel 

    net de emisii de gaze cu efect de seră egal cu zero până în 2050. Deși la cel de al 

    doilea forum (2019) pentru cooperare internațională din cadrul inițiativei 

    „O centură, un drum” s-a anunțat intenția de a urmări o „cooperare deschisă, 

    ecologică și curată”, inițiativa continuă să promoveze proiecte energetice care 

    folosesc cărbune. Un exemplu de astfel de proiect finanțat din credite acordate 

    de China este planificat în Bosnia și Herțegovina33, o țară potențial candidată la 

    aderarea la UE. 

    Sănătatea publică 

    Pandemia recentă de COVID-19 a evidențiat riscul pe care îl prezintă pentru 

    sănătatea publică interconectivitatea într-o lume globalizată. Acest risc afectează 

    numeroase țări din întreaga lume. Studiile au arătat că, acum, patogenii pot 

    călători mai departe, mai rapid și în volume mai mari decât înainte. Întrucât, în 

    prezent, China este un furnizor important de infrastructură de transport la nivel 

    mondial, R.18 evidențiază modul în care noile rute de transport din cadrul 

    inițiativei „O centură, un drum” ar putea constitui un risc pentru sănătatea publică 

    din UE și din vecinătatea acesteia dacă nu sunt efectuate verificări

    corespunzătoare și dacă nu se iau măsurile sanitare de precauție care se impun. 

    1. Analiza Curții a arătat că acțiunile din aceste documente strategice acoperă

      aproape toate riscurile și oportunitățile, cu excepția a trei riscuri: 

      o R.6: riscul unei lipse de coordonare între programele de infrastructură ale UE și 

      cele ale Chinei, care poate crea lacune în infrastructura de conectivitate sau 

      proiecte de investiții care intră în concurență unele cu altele sau care se 

      suprapun; 

      o R.10: riscul ca economia UE să fie afectată negativ de șocurile asupra lanțurilor 

      sale de aprovizionare în care sunt implicați furnizori-cheie din China; 

      o R.18: riscul ca sănătatea publică să fie afectată de interconectivitatea în creștere 

      într-o lume globalizată (inclusiv la nivelul rutelor de transport utilizate de China în

      cadrul inițiativei „O centură, un drum”), aceasta accelerând transmiterea bolilor. 

    Frumos

    1. Frumos conceput1

    De reținut că, daca inițial propaganda vestului susținea că virusul a pornit din China acesta retorica propagandistică a dispărut în prezent și a rămas doar ideologia FIAREI, noua religie a virusului ca baza pentru un nou sistem mondial totalitar condus de un guvern unic.

    Presa mainstream controlata de globaliștii este infastructuraa de reformare ideologică a maselor care este de fapt îndoctrinare pura că în vremurile bolșevismului stalinist.

    Ce nu e ok fata de popor este că presa e plătită din bani publici sa scrie de bine despre regimul aflat la putere caz în care democrația nu mai exista decât în retorica neo-bolsevicilor vestului, fluxul informațional fiind controlat integral de către partidul-stat aflat la putere. 

DIN ACEEAŞI SECŢIUNE

Editorial

Citeşte toate articolele din Editorial

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Videoconferinţa FONDURI EUROPENE
DTLAWYERS
BTPay
Nuclearelectrica

Curs valutar BNR

23 Oct. 2020
Euro (EUR)Euro4.8744
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.1145
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.5485
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.3849
Gram de aur (XAU)Gram de aur252.5738

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

AAGES GROUP
Cotaţii Emitenţi BVBCotaţii fonduri mutuale
14 Noiembrie - Noaptea Muzeelor
Legal Accelerators
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatservicii curatenie