NOU MOTIV DE DISPUTĂ ÎN PNRRAntreprenorii doresc ca FNGCIMM să gestioneze instrumentele financiare

George Marinescu
Ziarul BURSA #Politică / 14 mai

Antreprenorii doresc ca FNGCIMM să gestioneze instrumentele financiare

Reprezentanţii mediului privat de afaceri consideră că FNGCIMM are experienţa necesară, după implementarea cu succes a IMM Invest Băncile ar agrea un mix între instrumentele financiare şi granturi

Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM) ar trebui să rămână instituţia care să gestioneze instrumentele financiare şi granturile acordate companiilor din ţara noastă prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), şi nu Banca Europeană de Investiţii sau viitoarea Bancă Naţională de Dezvoltare, au afirmat, ieri, cei mai mulţi dintre participanţii la dezbaterea organizată de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) cu privire la documentul negociat în aceste zile de reprezentaţii Guvernului cu Comisia Europeană.

"Mă voi lupta foarte tare ca FNGCIMM să fie instituţia prin care se vor derula fondurile europene acordate companiilor prin PNRR. Nu cred că reforma se va face dând banii către Banca Europeană de Investiţii sau către Fondul European de Investiţii. FNGCIMM a dovedit că e un partener solid pentru mediul de afaceri. De asemenea, dorim existenţa unui fond naţional de capital de risc pentru a ajuta la modernizarea ecosistemului de finanţare şi pentru a creşte gradul de capitalizare, nu de îndatorare a IMM-urilor. (...) Acest PNRR, dincolo de granturi sau instrumente, trebuie să aibă viziune. Lucrurile nu sunt definitive, cred că împreună trebuie să continuăm să susţinem şi PNRR, şi implementarea fondurilor structurale pentru perioada 2021-2027, şi ce a mai rămas din alocaările pentru 2014-2020. Pentru implementarea acestor fonduri îţi trebuie o structură de implementare, iar partenerii bancari şi sociali pot implementa aceste tipuri de reforme majore, alături de implicarea stakeholderilor", a spus Florin Jianu, preşedintele CNIPMMR.

Reprezentantul companiilor mici şi mijlocii din ţara noastră a precizat că 83% dintre cei 2500 de antreprenori respondenţi ai unui sondaj derulat de CNIPMMR susţin că PNRR reprezintă şansa de dezvoltare economică a României şi că ei doresc granturi şi instrumente financiare, susţinerea start-up-urilor, finanţarea unor programe specifice pentru agricultură şi diverse sectoare de activitate, precum şi reformarea profundă a societăţii româneşti.

"Din ce observăm, din păcate, se repetă aceeaşi greşeală: aşteptăm modernizarea de la instituţiile statului. Or ele nu vor realiza niciodată modernizarea din interior. Dacă vrem modernizare, trebuie să ne uităm la stakeholderii care împing lucrurile înainte. (...) Vorbim despre digitalizarea IMM-urilor, despre upskilling pentru resursele umane, dar standardele ocupaţionale sunt de acum 20 de ani", a menţionat preşedintele CNIPMMR.

Dumitru Nancu: "Nu poţi să spui că vii să copiezi IMM Invest şi să îl duci la Banca Europeană de Investiţii, în detrimentul FNGCIMM"

Singura instituţie financiară naţională care ar trebui reformată prin PNRR, mai ales că are capital integral de stat şi este supravegheată de BNR este FNGCIMM, a afirmat, la rândul său, Dumitru Nancu, director general al instituţiei respective. El a arătat că anul trecut, fondul a acordat peste 100.000 de garanţii, din care 27.000 doar companiilor pe programul IMM Invest, şi că partenerii instituţiei sunt 25 de instituţii bancare.

"FNGCIMM este aproape în etapa a treia de evaluare pe programul Invest EU care e parte complementara a PNRR şi a Programelor Operaţionale, ca partener al instituţiilor naţionale pe partea financiară. Evaluarea pe Invest EU se face în trei etape. Am depus o cerere, iar pentru a fi eligibili trebuie să îndeplineşti trei condiţii: să fii instituţie financiară, să ai capital integral de stat şi să fii sub supravegherea Băncii Naţionale. FNGCIMM e singura instituţie din ţara noastră care îndeplineşte cele trei condiţii. Suntem în etapa a II-a de verificare a eligibilităţii. Comisia Europeană ne-a verificat pe 12 mai, ne-a făcut câteva recomandări pe care le implementă şi sperăm ca la finalul lunii mai să trecem în etapa a treia care înseamnă evaluarea pilonilor. (...) Noi am negociat deja pe ţinte, pe matrice, inclusiv am demarat discuţii cu Consiliul Concurenţei şi cu DG Competition pentru că aceste instrumente financiare sunt forme de ajutor de stat. S-au elucidat toate comentariile, iar pe fişa finală noi am răspuns Comisiei Europene, doar că urmează pasul depunerii PNRR, iar după aprobarea lui ajungem la planurile financiare. În aceste condiţii, nu poţi să spui că vii să copiezi IMM Invest şi să îl duci la Banca Europeană de Investiţii, bancă ce nu poate da garanţii în nume şi constat, aşa cum face FNGCIMM. Fondul, fiind 100% al statului român, când vom depune planul financiar pentru cele 1,5 miliarde euro, vom depune cu comision de aministrare zero, faţă de 7,2% atât cât are BEI din sumele derulate", a precizat Dumitru Nancu, directorul general al FNGCIMM.

El a arătat că instrumentele financiare din PNRR înseamnă combinarea a trei componente: creditare bancară, garanţia în nume şi constat (care poate fi acordată doar de FNGCIMM) şi granturile.

"Se spune că trebuie să reformăm instituţiile financiare româneşti şi se discută despre înfiinţarea Băncii Naţionale de Dezvoltare. În directivele europene, ca să fii bancă de dezvoltare trebuie să îndeplineşti două condiţii: capital integral de stat şi să nu ai activitate cu deponenţii. FNGCIMM este un organism de implementare, banca fiind interfaţa dintre noi şi IMM-uri. (...) Să faci o noua bancă presupune timp pentru demersuri, pentru autorizarea de către BNR, etc., în condiţiile în care sumele alocate trebuie deblocate până la finalul anului 2023, iar proiectele trebuie realizate până la finalul lunii august 2026, când trebuie depusă şi ultima cerere de plată", a mai spus Dumitru Nancu.

Preşedintele FNGCIMM a spus că în privinţa fondului de redresare şi capital de risc de 200 milioane euro, propunerea instituţiei, şi implicit a Ministerului Finanţelor Publice, este ca 198 milioane euro să fie alocaţi pentru finanţarea IMM-urilor, iar 2 milioane euro pentru asistenţa tehnică. Acest fond de redresare ar urma să fie operaţionalizat în semestrul II din 2023, ultima plată urmând a fi făcută în semestrul II al anului 2026. Referitor la sumele investite, Dumitru Nancu a precizat că ele vor fi sub formă de participaţii de maximum 30% ale statului român în capitalul IMM-urilor.

Dragoş Pîslaru, deputat european (USR PLUS): "Comisia Europeană, sceptică privind acreditarea rapidă a FNGCIMM"

Referitor la aspectele de mai sus, europarlamentarul Dragoş Pîslaru (USR PLUS/Renew Europe), unul dintre raportorii Parlamentului European pe Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă, a afirmat că tot ceea ce a făcut FNGCIMM este excelent, dar că este nevoie de mai mult de atât, adică de o Bancă Naţională de Dezvoltare (BND) care să pună cap la cap zona de garanţii, de exporturi, zona de garantare şi zona de contragarantare.

"Această instituţie (n.red. - Banca Naţională de Dezvoltare) ar trebui să creeze pilonul care să ne facă să fim în conlucrare cu instituţiile financiare bancare internaţionale. În negocieri, am sugerat eligibilitatea directă a băncilor promoţionale pentru sprijin. Doream să includemîn plan şi capitalizarea Băncii Naţionale de Dezvoltare, dar răspunsul primit de la Comisie a fost că este riscant să promovăm BND complet in cadrul PNRR. Asa că luăm bani pentru înfiinţarea BND şi doream ca, în faza iniţială, FNGCIMM să primească sume pentru mărirea fondurilor de capital. Numai că reprezentaţii Comisiei Europene au spus că acreditarea FNGCIMM durează şi a sugerat o fomulă mai streamline pentru BND, iar Banca Europeană de Investiţii ne va ajuta să o construim. (...) Ce nu avem în PNRR? Nu avem o schemă clasică de granturi de 80% pentru IMM-uri. Înţelegerea mea este că vom avea o astfel de schema în fondurile structurale 2021-2027 şi cred că o bună parte dintre antreprenori nu au nevoie de granturi, ci de predictibilitate şi costuri de acces la finantare şi garanţii competitive cu cele din restul Europei. (...) Prin instrumentul propus, IMM-urile nu vor mai avea de-a face cu funcţionarii publici, ci doar cu intermediarii de instrumente financiare. Iar avantajul acestor instrumente este faptul că realizarea investiţii va duce la reducerea cu până la 40% a valorii de rambursat a creditului principal", a spus Dragoş Pîslaru.

În schimb, colegul său din Parlamentul European, social-democratul Victor Negrescu a spus că PNRR ar fi trebuit să prevadă susţinerea IMM-urilor pe partea de reformă, adică pentru realizarea în ţara noastră a bunurilor a căror achiziţionare este susţinută financiar din sumele europene acordate prin planul respectiv.

"Dacă includem în PNRR achiziţia de autobuze verzi, ar fi bine să finanţăm şi capacitate de producţie locală a acestora. Dacă vorbim despre capacităţi pe hidrogen, ar fi bine să avem soluţii tehnice pentru finanţarea companiilor din domeniu. La fel şi în cazul digitalizării. (...) S-a mers la Bruxelles cu un PNRR care nu cuprinde granturi pentru companii, bani pentru start-up-uri, pentru companii, fără implicarea FNGCIMM, un plan care cuprinde lucruri nediscutate cu nimeni, cum ar fi mecanismul financiar ce va fi derulat cu Banca Europeană de Investiţii", a afirmat Victor Negrescu.

Fostul comisar european pentru politica regională, actualul europarlamentar Corina Creţu a arătat că este nevoie de sprijinirea financiară a IMM-urilor, pentru că ele reprezintă motorul dezvoltării economice.

Aşteptăm să vedem forma finală a PNRR. Pe lângă acesta, la nivel european a fost adoptată o nouă strategie privind întreprinderile mici şi mijlocii, conform căreia statele mebre sunt sprijinite să ofere ajutor financiar şi consultanţă companiilor. Se vorbeşte chiar despre numirea unui emisar special pentru IMM-uri, care ar ajuta la acest lucru. Sper să avem rapid o formă finală a PNRR, mai ales că marţi în Parlamentul European va fi propusă o dezbatere în regim de urgenţă prin care Comisia să raporteze în ce stadiu se află PNRR-urile din întreaga Uniune Europeană, a spus Corina Creţu.

Sistemul bancar, pregătit pentru finanţarea IMM-urilor prin PNRR

Folosirea instrumentelor financiare pentru finanţarea IMM-urilor este o soluţie foarte bună deoarece oferă posibilitatea de multiplicare prin mobilizarea de fonduri private şi fonduri publice suplimentare, a afirmat Sergiu Manea, CEO al BCR.

"Eu cred în componenta de granturi şi în mixul dintre instrumentele financiare şi granturi. Avem nevoie de acest mix pentru susţinerea sectorului de start-up, pentru că, din păcate, asistăm la o decapitalizare a IMM-urilor în acest moment. Sectorul bancar poate acţiona ca un organism intermediar privat şi se poate implica activ în selecţia proiectelor, în finanţare şi în monitorizarea realizării lor. (...) Cei din sistemul bancar putem juca un rol, suntem interesaţi să îl jucăm şi suntem gata pentru orice consultare şi orice părere solicitată", a spus Sergiu Manea.

Şeful BCR a precizat că pentru înţelegerea şi folosirea eficientă de către antreprenorii mici şi mijlocii a instrumentelor financiare este însă nevoie de educaţie financiară şi antreprenorială, pentru ca actorii publici privaţi să ajungă la ciclul de maturitate economică şi socială. El a mai spus că este important ca resursele financiare din PNRR să fie asigurate, să nu existe întreruperi de cash-flow, pentru ca proiectele să poată fi implementare fără sincope, asigurându-se astfel sustenabilitatea livrării proiectelor.

Pentru a absorbi toate sumele destinate mediului privat de afaceri în perioada 2021-2027, este necesară pregătirea unei infrastructuri de suport şi finanţare a afirmat Tiberiu Moisă, director general adjunct IMM si MidCorporate din cadrul Băncii Transilvania.

"Dacă am fi avut aceste sume în urmă cu câţiva ani, nu am fi fost pregatiţi pentru ele, deoarece ai nevoie de o economie care să înţeleagă, de parteneri care să propună planurile pentru punerea în aplicare a acestei oportunităţi. Azi avem o economie suficient de matură, avem stomacul să digerăm o asemenea oportunitate. În paralel cu PNRR, va fi şi Politica de Coeziune cu sume mai mari decât în PNRR, vom avea pe masă şi miliardele de euro alocate prin Politica Agricolă Comună, adică vorbim de sume foarte mari, iar noi trebuie să multiplicăm toată economia României ca să folosim toate aceste alocări în următorii patru-cinci ani. Trebuie să pregătim infrastructura de suport şi de finanţare, să nu petrecem tot timpul doar la masa de strategie, ci şi la ceea ce se implementează pentru facilitarea acestei infrastructuri. Nu strategia va face diferenţa, ci modul în care vom reuşi să implementăm, să punem la dispoziţia oamenilor instrumentele financiare. Important este ca oamenii să le înţeleagă, să le fie familiare, să ştie cum funcţionează aceste instrumente. E nevoie de o infrastructură de suport şi de finanţare cât mai uşor de urmărit", a mai spus Tiberiu Moisă.

În cadrul dezbaterii, Costin Dumitru, preşedintele Blocului Naţional Sindical a precizat că PNRR este un program pentru oameni, pentru a creşte calitatea vieţii acestora şi pentru crearea unei societăţi care să se bazeze pe sisteme de operare moderne, cu un pachet consistent de sisteme digitale şi într-un mediu extrem de prietenos.

"În opinia noastră, în actualul PNRR discutăm despre multă incoerenţă, despre lipsă de viziune, lipsa soluţiilor integrate care ar fi putut rezolva administrarea şi gestionarea pieţei muncii. Soluţiile oferite de PNRR sunt departe de a ne atinge ţintele propuse. Venim cu frânturi de soluţii în educaţie şi sănătate. (...) În PNRR, la reforma administraţiei locale nu găseşti decât un enunţ, o teză, nu e mare lucru. Nu există nişte matrici de organizare instituţională şi de funcţionare la nivelul administraţiei locale cu privire la serviciile oferite cetăţenilor, cum pot fi oferite, cu cine şi cu ce costuri. (...) Personal nu am aşteptări mari de la PNRR, ţinând cont că acum discutăm despre o fereastră de oportunitate de câteva zile pentru a mai modifica ceva. Am ratat această oportunitate, sper să nu ratăm pachetul din fondurile structurale pentru că din informaţiile de care dispun o parte din proiecte au fost mutate în PNRR din lipsă de inspiraţie", a concluzionat Costin Dumitru, liderul BNS.

Referitor la viitoarea Bancă Naţională de Dezvoltare, a cărei înfiinţare e prevăzută în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, Cristian Ghinea, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a declarat ieri că a fost stabilit, în cursul acestei săptămâni, cu oficialii Comisiei Europene, un calendar foarte clar de creare şi autorizare a acestei bănci şi de preluare a unor bucăţi din entităţile care deja există.

"Mă refer la Fondul de Contragarantare, la Exim Bank şi la FNGCIMM, la activităţile lor care sunt compatibile cu ale BND. Ele vor fi preluate şi acest calendar a fost clarificat cu Comisia Europeană", a spus ministrul Cristian Ghinea.

În privinţa componentei de instrumente financiare şi granturi pentru mediul privat, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a precizat că a negociat cu Banca Europeană de Investiţii (BEI) şi Fondul European de Investiţii (FEI) şi că autorităţile de la Bucureşti sunt pregătite să semneze un acord cu cele două instituţii financiare, după aprobarea PNRR de către Comisia Europeană.

"Această injecţie de capital înseamnă o garanţie de portofoliu pentru solvabilitate de 400 milioane euro. Firmele afectate de criză vor beneficia astfel de un credit-punte până la terminarea crizei şi care va fi garantat de către stat. Va mai fi o garanţie de portofoliu pentru acţiune climatică, de 100 milioane euro, prin care firmele care doresc se pot retehnologiza. Mai este un instrument de capital de risc pentru IMM-uri, de jumătate de miliard de euro. BEI şi FEI vor începe imediat, după aprobarea PNRR şi semnarea acordului, procesul de selectare a unor bănci locale care vor primi garanţii de portofoliu şi care vor putea să dea credite mai departe. Pe lângă acestea, vor fi granturi pentru digitalizare de 200 milioane euro, gestionate de Autoritatea Naţională pentru Digitalizare şi o măsură de sprijin - asistenţă tehnică pentru listarea la bursă a IMM-urilor, pentru care sunt alocate 35 milioane de euro", a declarat ministrul Cristian Ghinea.

La un simplu calcul se poate observa că suma alocată de Bruxelles pentru IMM-uri se ridică la 1,235 miliarde euro, faţă de 1,5 miliarde euro anunţate iniţial.

Opinia Cititorului ( 8 )

  1. ...

    1. Atât de orb ești încât nici să citești, adică să înțelegi ce scrie în articol nu ești în stare. Corina Crețu, europarlamentar și fost comisar european pentru politica regională spune destul de clar că va exista un emisar din partea IMM-urilor europene - SME - care va urmări alocarea fondurilor către acest tip de companii. Chiar președintele Comisiei, Ursula von der Leyen, cu prilejul lansării noii strategii industriale a vorbit despre necesitatea sprijinirii companiilor mici și mijlocii. Totodată, în urmă cu două zile Comisia a aprobat un ajutor financiar de aproape două miliarde euro - o schemă propusă de guvernul Cehiei pentru ajutorarea IMM-urilor din țara respectivă. Afirmația tale referitoare la corporații sunt nefondate, mai bine spus niște manipulări ordinare.

      *Afirmațiile

      ...

      Or fi sau nu vorbe goale. Important e că tu aberezi.

      Si tu esti un orb care nu aude :))

      Nu, pentru că nu a cerut. Dacă ar fi solicitat, firma i-ar fi dat, pentru că, legal, poate deconta de la stat suma respectivă cheltuită pe laptopuri și alte cele.

      Nu trebuie sa insisti, tipul cu care te controversezi este un imbecil limbut.

Videoconferinţa “Sistemul bancar după un an de pandemie”
Dtlawyers
BTPay
Allview
Stiri Locale
AAGES

Curs valutar BNR

22 Iun. 2021
Euro (EUR)Euro4.9253
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.1431
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.5003
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.7465
Gram de aur (XAU)Gram de aur236.9350

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Boromir
piperea.ro
Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
CCIB - Focus Bucuresti - iunie 2021
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro