O NOUĂ LEGE CARE ÎNCURCĂRegistrul Comerţului - digitalizat, dar cu mari hibe legislative

George Marinescu
Ziarul BURSA #Companii / 25 noiembrie

Registrul Comerţului - digitalizat, dar cu mari hibe legislative

Deficienţele privind înregistrarea emblemei societăţii comerciale, cele privind modelul tip de act constitutiv, neclaritatea anumitor dispoziţii şi problemele ce se pot ivi din digitalizarea şi simplificarea înregistrării societăţilor comerciale, din legea 265/2022 care va intra în vigoare mâine, 26 noiembrie, au constituit principalele teme de dezbatere ale conferinţei privind noua lege a Registrului Comerţului, organizată în parteneriat de Camera de Comerţ şi Industrii a României (CCIR) şi SCA Piperea şi Asociaţii.

"Prin noua lege se pun bazele unei digitalizări accentuate a Registrului Comerţului. De câţiva ani sesizăm discrepanţe între cei care depun bilanţul la Fisc şi cei care figurează ca activiti la Registrul Comerţului. Adică avem 1,6 milioane firme, din care au depus bilantul 802.243. Sunt jumătate, care nu se regăsesc nicăieri, ca fiind în realitate active. Sper ca acest lucru să se reglementeze prin digitalizarea administrativă, să vedem bazele de date ale Fiscului şi Ministerului Justiţiei să aibă o eroare materială de doar câteva mii de firme, dar nu cifre de această dimensiune", a spus, în deschiderea dezbaterii de ieri, Mihai Daraban, preşedintele CCIR.

Domnia sa susţine că este timpul ca statul să ridice ţinta de pe spatele celor 802.243 de agenţi economici care depun bilanţul la organele fiscale şi să controleze, pentru echilibrarea bugetară, societăţile comerciale care nu depun acest bilanţ.

"Noi suntem întemeietorii Registrului Comerţului, care a plecat în 1990 de la zero, cu aportul agenţilor economici care începeau să se înfiinţeze după Revoluţie. Eu nu am cenzurat niciodată ceva. Fiecare cărămidă din sediul CCIR şi din sediile noastre judeţene a fost pusă de câte un agent economic care a trecut pe la Registrul Comerţului.

Din 2002, de când Registrul Comerţului a fost transferat la Ministerul Justiţiei, ne creăm pe baza datelor acestuia o părere cu privire la situaţia economiei naţionale. În urma mixării bazelor de date de la Registrul Comeţului şi Ministerul Finanţelor avem 76 de agenţi economici privaţi români care au fiecare peste 100 milioane euro cifră de afaceri, că între 50 şi 100 milioane cifră de afaceri, avem 150 companii, etc. Sunt informaţii ce ar trebui să ajute factorii politici sa ia anumite decizii.

Societăţile cu cifra de afaceri de peste o 100 milioane euro nu pot fi puse la aceeaşi masă de negociere cu microîntreprinderile", a precizat Mihai Daraban.

Noua lege a Registrului Comerţului înlocuieşte judecătorul delegat la Registrul Comerţului cu registratorul comercial. Totodată se face o distincţie majoră cu privire la competenţa judecării plângerii împotriva deciziilor registratorului comercial: la comercianţii persoane fizice plângerile depuse de aceştia se judecă la judecătorii, iar plângerile depuse de persoanele juridice se judecă la tribunal. Pe acelaşi principiu, căile de atac se mută la tribunal, respectiv la curtea de apel.

"Potrivit noii legi, SRL-urile, care reprezintă 99% din societăţile înregistrate în Registrul Comerţului se vor putea constitui integral online. Avem un formular de act constitutiv aprobat prin Ordin al Ministerului Justiţiei, a fost trimis spre publicare la Monitorul Oficial şi se va regăsi pe site-ul Registrului Comerţului. El va putea fi folosit ca model de act constitutiv. În procedura online, prezenţa fizică a solicitantului nu mai e necesară decât în mod excepţional în situaţiile cu privire de suspiciuni la fals în privinţa identităţii solicitantului sau reprezentantului acestuia. Se vor putea înregistra în continuare cereri prin notari sau avocaţi care vor fi semnate cu semnătură calificată, transmisă prin mijloace electronice. Semnătura calificată oferă un grad ridicat de autentificare şi identificare a solicitantului. Pentru a simplifica modalitatea de înfiinţare rapidă a unei societăţi comerciale nu mai e necesară în prealabil deschiderea unui cont de capital social, legea eliminând cerinţa de vărsare a capitalului social la momentul constituirii. Se va vira 30% în trei luni şi restul în 12 luni, cu excepţia aportului de capital în natură ce poate fi realizat în doi ani. Legea îşi propune ca serviciul public al Registrului Comerţului să devină mai accesibil astfel că informaţiile vor fi puse la dispoziţia publicului pe portalul online şi pe site-ul Registrului Comerţului. Nu mai e necesară depunerea specimenelor de semnături ale reprezentanţilor socieăţii, nici rezervarea numelui firmei şi nici obţinerea avizelor din partea Secretariatului General al Guvernului sau autorităţilor locale pentru folosirea anumitor cuvinte în denumire. S-a optat pentru forme simplificate", a declarat Roxana Simona Momeu, secretar de stat în Ministerul Justiţiei.

Gheorghe Piperea: "Noua lege conţine termeni echivoci, confuzi, neclari, care ar constitui o problemă în cazul contestării la CCR"

Cu toate acestea, actul normativ conţine mai multe dispoziţii care îngreunează de fapt activitatea societăţilor comerciale, a antreprenorilor, în loc să o simplifice.

"Sunt multe lucruri care sunt de criticat în această lege, care conţine ciudăţenii care compun un puzzle ce nu e bine asamblat. De exemplu, constituirea electronică a SRL-urilor se renunţă la probarea capitalului subscris şi la dovada deţinerii actelor privitoare la titlurile de proprietate, comparativ cu legea spălării banilor unde este nevoie de această probă. Să zicem că actele privind proprietatea imobilelor pe care societatea le spune că le are ar trebui să se regăsească la Cartea funciară sau în contabilitatea firmei respective. Dar dacă societatea declară online că are aceste acte şi nu le are în realitate, suntem în situaţia unei societăţi fictive sancţionate de legea spălării banilor. În anul 2020 s-a renunţat la capitalul minim la SRL-uri. Nu mai există un prag minim, ci trebuie teoretic să ai un aport oarecare, ceea ce poate fi şi de un leu. Noua lege spune că se poate amâna plata capitalului social în proporţie de 70% şi în cazul SRL-urilor. Presupunând că s-a constituit cu un capital de 10 lei, cum sună să ai capital social vărsat de 3 lei şi restul să fie achitat în 3 ani? E ridicol, aşa ceva nu e întreprindere şi nici măcar asociere la risc", a afirmat prof.univ.dr. Gheorghe Piperea.

Referitor la digitalizarea şi interconectarea europeană a Registrului Comerţului, domnul Piperea a susţinut că nu este în totalitate de acord, deoarece în mediul rural - unde locuieşte peste 55% din populaţia ţării - sunt SRL-uri şi PFA-uri care abia mai există, iar obligarea lor la conexiune permanentă online cu Registrul Comerţului nu este în regulă.

"În noua lege sunt o grămadă de greşeli, unele sunt dude, cum ar fi autorizarea funcţionării. Preluând aproape integral o dispoziţie dintr-o lege din 2004, această autorizare a funcţionării e definită ca asumarea de solicitant a responsabilităţii depunerii activităţii pentru autorizare prin depunerea declaraţiei pe propria răspundere. În afară de problema de logică, această decizie de politică legislativă e extraordinar de periculoasă; faptul că cineva îşi asumă că într-un termen oarecare va obţine autorizaţia de funcţionare sau că îndeplineşte condiţiile pentru autorizare nu înseamnă că o va şi face. Nu am văzut în noul act normativ nicio sancţiune pentru cazul în care ţi-ai asumat răspunderea şi nu ai luat autorizaţia de la DSV, de la ISU, de la DSP. Activitatea comercianţilor poate să fie în sine una periculoasă, riscantă. Nu au trecut decât 7 ani de la Colectiv şi printre altele acolo a fost problema că patronii îşi asumaseră răspunderea că vor obţine autorizaţiile necesare de la ISU. La fel e situaţia şi la unele spitale sau unităţi medicale care iau foc cu tot cu pacienţi. Măsura din noul act normativ mi se pare că e iresponsabilă din punct de vedere al politicii legislative", a mai spus Gheorghe Piperea.

El a arătat că noua lege uită să reglementeze termenul de societate listată, care nu a fost de altfel reglementat de nicio altă lege până în prezent, în actele normative fiind definit doar termenul de emitent de instrumente financiare.

"În legea 265/2022 se vorbeşte despre societăţi deschise în contrapoziţie cu societatea închisă, care chiar dacă e o societate de capital social e una cu puţini acţionari. Putem bănui că societatea deschisă e una cu mulţi acţionari şi cu vocaţia calităţii de emitent de instrumente financiare cotate la bursă. Dar sintagma societate deschisă este aplicabilă şi ONG-urilor, ceea ce crează neclaritate legislativă. Or, începând din 2012, Curtea Constituţională a considerat că o lege care conţine termeni echivoci, confuzi, neclari, este un act normativ care nu are claritate, calitate şi care nu se încadrează în dispoziţiile legii privind tehnica legislativă. Astfel, noua lege a Registrului Comerţului este una neclară în integralitatea sa. Nu ştiu dacă se va ajunge cu noua lege la CCR, dar probabil că în siajul contestării altei legi, va fi atrasă şi această nouă reglementare, deoarece termenii utilizaţi sunt neclari", a precizat Gheorghe Piperea.

Vasile Nemeş: "ONRC capătă prin noua lege atribuţii de asistenţă juridică"

În legătură cu scopul iniţial al noii legi a Registrului Comerţului şi cu neclarităţile legislative, senatorul liberal Daniel Fenechiu, vicepreşedinte al UNBR, a spus: "Sunt foarte mulţi colegi parlamentari ce au o idee, care ulterior nu mai sunt convinşi de ea, dar ea intră deja în procedură legislativă. Astfel că discutăm despre foarte multe modificări ale Codului de procedură civilă, ale legii societăţilor comerciale, etc.. În momentul în care o iniţiativă e lansată, de foarte multe ori reglementarea finală nu are legătură cu ideea de la care s-a pornit. Avem astfel foarte multe modificări şi nu mai înţelegi ce vrea să spună. De aceea, ideea de a modifica legea 31/1990 privind constituirea societăţilor comerciale e binevenită pentru că vine cu o procedură unitară. Probabil că una din discuţiile viitoare din mediul juridic va fi dacă e cazul sau nu să readucem dreptul comercial în zona drepturilor civile aşa cum a fost".

Domnul Fenechiu a spus că ideal ar fi ca toate actele normative, înainte de a intra în procedura legislativă din Parlament, să fie dezbătute cu toţi factorii decidenţi şi cu toţi actorii din domeniul pe care urmează să le reglementeze.

Noua lege a creat nemulţumiri în lumea juridică şi prin prisma simplificării actului constitutiv al unei societăţi comerciale, din cauza introducerii modelului tip pentru un astfel de document.

"Acest act normativ ia din pâinea juriştilor şi aici am în vedere dispoziţiile legii privind asistenţa pe care o poate face din 26 noiembrie Registrul Comerţului. Este vorba despre asistenţă juridică, întrucât legea vrobeşte despre completarea formularului unic. Actul constitutiv poate fi redactat de lucrătorii Registrului Comerţului ceea ce arată o dată în plus că această asistenţă are caracter juridic. Din moment ce poate să facă inclusiv actul constitutiv, ceea reprezintă un veritabil serviciu juridic, asta înseamnă în realitate o secţiune importantă ce este luată juristului de drept comun, în special avocatului, şi care este transferată la serviciul juridic al Registrului Comerţului. Culmea ar fi ca un avocat să se ducă la Registrul Comerţului cu un act constitutiv iar registratorul de acolo să spună că nu e bine, că e greşit. De aceea, o astfel de dezbatere era necesară înainte de aprobarea legii", a spus conferenţiarul universitar Vasile Nemeş.

El a mai arătat că o noutate adusă de actul normativ este legată de înfiinţarea unei comisii de analiză a practicii unitare, care va reglementa diferenţele ce existau la nivel de judeţ între oficiile Registrului Comerţului cu privire la procedurile aplicate.

"O altă chestiune este legată de dispariţia emblemei, ceea ce ridică nişte probleme, pentru că la nivel european cifra oscilează între 24 şi 25 milioane de companii în state membre de origine, iar noi avem un milion, şi ele vor să se distingă prin ceva, printr-un semn distinctiv - siglă sau emblemă. A dispărut acest lucru din lege şi sunt curios ce ne vor răspunde cei de la Registrul Comerţului sau cei de la serviciul de asistenţă juridică. E posibil să se meargă pe normele de aplicare, dar va fi o problema legislativă, nefiind definită emblema de legea de bază. Cred că în continuare nu i se poate răpi dreptul întreprinzătorului de a avea un semn distinctiv, o emblemă, dar apar dificultăţi, dacă îi ceri registrantului să o rezerve şi el îţi va spune că nu scrie aşa ceva în lege", a mai spus Vasile Nemeş, care a precizat că legea a renunţat la definirea emblemei, dar nu a renunţat la sancţiune.

Domnia sa a spus că în practică vor apărea confuzii din cauza emblemelor similare şi că ar fi necesar ca antreprenorii să poată să verifice disponibilitatea emblemei pentru a nu încălca alte legi aflate în vigoare.

"Cred că am putea să solicităm clarificări Registrului Comerţului pe prevederile articolului 11 care pot spune că oricine poate verifica dacă un fapt sau un act este înregistrat sau nu la Registrul Comerţului. Nu vom face o cerere de disponibilitate a emblemei, ci ar fi bine să facem o interogare a Registrului Comerţului privind faptul dacă emblema detaliată este deja înregistrată sau nu. Mai exista o problemă neclară, privind disponibilitatea care era verificată iniţial la nivel de judeţ, după care a ajuns să fie verificată la nivel naţional, iar acum noua lege vorbeşte de interconectarea sistemului la nivel european. Se va verifica la nivel european, unde sunt 25 milioane firme, sau va rămâne doar la nivel naţional, unde mergi cu o desagă de designuri fanteziste pe care le propui ca emblemă?", a spus Vasile Nemeş.

Simplificare extremă a procedurii de înregistrare, cu lipsuri mari de reglementare

Problemele privind emblema companiei/agentului economic a fost sesizată şi de Alexandru Răţoi, conferenţiar universitar, care a spus: "Practic legea 265/2022 acordă prevalenţă online-ului în legătură cu procedura de înregistrare în Registrul Comerţului. În legea 265/2022 sunt uitate instituţii, sunt eludate instituţii de drept comercial, apar suspecţi de serviciu. Noua lege, în loc să vină să întărească instituţiile de drept comercial, le erodează, iar pe unele le uită complet, aşa cum este situaţia emblemei. (...) Pe chestiunea emblemei, ea e definită foarte clar de doctrină, diferenţiind chiar un comerţ de altul. Există un principiu care ne configurează acest element figurativ: acela al libertăţii alegerii emblemei. În prezent, acest principiu este puternic atins, deoarece noua lege uită complet de el, pentru că se revine la declaraţia existentă anterior. (...) În articolul 3 litera r a legii 265/2022 ni se defineşte emblema ca fiind parte constitutivă a fondului de comerţ, deci există, dar nu ne spune cum o înregistrăm. Aşteptăm să apară normele de implementare care să stabilească într-o formă legislativă dubioasă modul de înregistrare a emblemei. Problema care apare este dacă, de luni, această emblemă va putea fi sau nu înregistrată la Registrul Comerţului. Probabil că nu, deoarece registratorul va spune că nu există prevedere legislativă sau norme de aplicare. (...) Observăm că legea translatează extrem de mult în sarcina profesionistului răspunderea privind utilizarea emblemei. La o firmă nouă ni se spune că o poate utiliza, dar dacă înţelege că intră în contradicţie cu o altă emblemă a unui comerciant mai vechi, poate decide utilizarea dar doar pe răspunderea sa".

El s-a declarat nemulţumit şi de faptul că modelul tip de act constitutiv va putea fi folosit şi de persoanele care doresc să înfiinţeze o societate comercială cu mai mulţi acţionari.

"Înregistrarea în tehnologia legii nu e acelaşi lucru cu înmatricularea. Prin noua lege, e posibilă înregistrarea exclusiv online, mai ales că părţile pot semna un model tip de act constitutiv, document care, în opinia noastră, ar trebui să aibă clauze care să acopere lacunele legii 31/1990. Argumentele noastre de a avea un act constitutiv cât mai clar pălesc în faţa formularului online, care nu va rezolva problema neînţelegerilor ce se vor ivi între asociaţi sau a excluderii unora dintre ei. Oare acest formular tip nu va avea tot timpul un viciu de consimţământ între societari? Nu cred că trebuie să ne lăsăm ameţiţi uşor de astfel de legi care simplifică gândirea şi care înlătură clauze necesare şi utile. Această dispoziţie e una care simplifică gândirea şi nu una care simplifică activitatea societăţii. (...) Probabil că se şi vor certa online asociaţii, şi şedinţa de dizolvare a societăţii va fi tot online, aşa cum este şi înregistrarea în Registrul Comerţului şi înregistrarea fiscală", a spus Alexandru Răţoi.

Domnul avocat Alexandru Răţoi a precizat că această simplificare adusă de legea 265/2022 va face ca înregistrarea să se transforme din BERG (sistemul prevăzut în lege) în BORG, adica "un mod robotizat, care nu are legătură cu multitudinea de cazuri din realitate".

În cadrul dezbaterii de ieri s-a mai discutat despre noţiunea de profesionist prin prisma dispoziţiilor din noua lege a Registrului Comerţului, despre opozabilitatea faţăðe terţi a înregistrării actelor în Registrul Comerţului, despre termenele privind formularea căilor de atac faţă de deciziile luate de registratorul comercial, despre modalitate de verificare a legalităţii anumitor decizii şi despre procedura în faţa instanţei de judecată.

Pe scurt

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

GALA BURSA 2022
Avocat Ianul Alexandra
Apanova
BTPay
Electromagnetica
DIGI
arsc.ro
roovi.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

07 Dec. 2022
Euro (EUR)Euro4.9186
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.6835
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.9766
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.7021
Gram de aur (XAU)Gram de aur267.0437

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
thediplomat.ro
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro