Sistemul actual de gaze din ţară nu poate funcţiona fără importuri în perioada rece

G.D.
Miscellanea / 28 aprilie

Sistemul actual de gaze din ţară nu poate funcţiona fără importuri în perioada rece

Modul de concepere a sistemelor de gaze în România, amplasarea surselor la distanţe mari de centrele de consum, depletarea zăcămintelor de gaze în ultimii 25 de ani, comportamente şi mentalităţi în neconcordanţă cu elementele de piaţă concurenţială, lipsa aplicării legislaţiei etc., determină nesatisfacerea cererii de gaze naturale în perioada rece a anului fără importuri de gaze, conform unui comunicat remis redacţiei. Sistemic nu putem să asigurăm continuitatea livrării gazelor consumatorilor români fără importuri şi tot sistemic avem o mare vulnerabilitate a securităţi în asigurarea cu gaze a tuturor conumatorilor, deoarece ne închidem consumul pe cea mai vulnerabilă componentă sursă de gaze - importul de gaze.

Potrivit sursei citate, afirmaţiile cum că suntem cea mai puţin vulnerabilă ţară din Europa în ceea ce priveşte asigurarea cu gaze a tuturor consumatorilor trebuie abordată cu prudenţă. Vulnerabilitatea unei ţări nu este dată doar de cât importă într-un an ci de cât de mult importă într-o oră/zi de maxim de consum, care sunt resursele stocate disponibile orar pe care te poţi baza în situaţia în care nu ai gaze din import, care sunt alternativele energetice imediate pe care un consumator le poate folosi în situaţia lipsei gazelor şi mai ales dacă importul este sursa pe care urmează să-ţi închizi balanţa.

Important de precizat că această analiză a fost prezentată în anul 2011 Grupului de Lucru pentru Securitatea Energetica a Romania de pe lângă Guvernul României, sesizându-se importanţa dezvoltării unui plan de depozitare a gazelor naturale (prin construirea unor depozite care sa asigure acoperirea varfuriulor mari de consum orare, cele existente nefiind capabile pentru aceasta) care să asigure în perspectivă securitatea energetică a României, aspect care nu a fost luat în considerare.

Analizând piaţa de gaze din România în ultimii ani, cererea şi consumul de gaze, putem trage următoarele concluzii succinte:

-cererea de gaze în anumite perioade din iarna nu este satisfăcută ;

-tendinţa livrărilor de gaze în perioada rece este continuu descrescătoare pe parcursul celor trei luni de iarna, urmare a extragerii gazelor din depozitele de inmagazinare gaze.

-din analiza evoluţiei consumului de gaze pe sectoare de activitate se observă că în perioadele cu vârf de consum, când temperatura exterioară prezintă valori coborâte, în sectoarele "chimie şi petrochimie", "metalurgie" şi "producerea energiei electrice" se înregistrează scăderi ale livrările, care sunt mai accentuate în luna februarie atunci când capacităţile de extracţie din depozite sunt inferioare lunii decembrie şi chiar ianuarie.

-conform datelor de pe site-ul www.meteoromania.ro, la nivelul fiecărui an se constata existenţa a 7 perioade cu temperaturi medii zilnice coborate, dintre care 3 sunt cu temperaturi extreme (< -5 C) ;

-durata medie a perioadelor cu vârf de consum zilnic variază între 4 - 10 zile (maxima înregistrată în 10 ani fiind de 19 zile), numărul mediu total de zile cu vârf zilnic de consum în Bucureşti fiind de 49 pe tot sezonul rece. Numărul de zile în care temperatura medie zilnica se găseşte sub -5 C este de 20 de zile.

Modul în care a fost concepută funcţionarea sectorului gazelor naturale din România, în anii `70, care nu a suferit modificări substanţiale, face ca necesarul de gaze din import, chiar şi în cazul eliminării "producătorilor de energie şi de îngrăşăminte chimice ard gaze de pomană", să nu poată elimina total importurile de gaze, subliniază sursa citată.

Există o diferenţă semnificativă în abordarea bilanţieră a problematicii surselor şi consumului de gaze anual, şi asigurarea continuă şi sigură a gazelor la vârf de consum. Calculul conform căruia consumul de gaze anual în România, urmează să egaleze producţia de gaze şi îndreptarea astfel a României către Independenţă Energetică se va lovi de două realităţi evidente:

vârfurile de consum din România depăşesc cu 10 - 15 mil mc/zi potenţialul de asigurare cu surse exclusiv din intern;

presiunea medie a gazelor în punctele iniţiale ale conductei, nu permit transportul gazelor, prin actualul SNT pe distanţe mari la vârf de consum, ceea ce face ca acele gaze, care chiar dacă există sub aspect bilanţier, să nu curgă continuu şi în cantităţi suficiente până la locurile de consum (respectiv zone de consum din Moldova, Banat, Bihor, Satu Mare, Baia Mare, Slobozia etc.).

Reducerea dependenţei de import, până la eliminarea sa, este un obiectiv realist, dar într-o altă construcţie a sectorului gazier: tehnic - juridic - economic şi nu trebuie realizat în detrimentul bunăstării economice a românilor.

Această abordare poate să ia în considerare regândirea sistemului de transport, astfel încât tranzitarea gazelor de la vest la est şi de la sud la nord, dar şi vice-versa, să asigure energia necesară ca suport de transport şi de echilibrare între diverse zone, coroborat cu dezvoltarea sistemelor locale care să permită preluarea gazelor naturale de la zăcămintele locale şi transportul lor pe distanţe relativ restrânse. Această abordare trebuie să fie posibilă din punct de vedere tehnic şi atractivă din punct de vedere al tarifelor practicate. Regândirea sistemului de transport sub aspect juridic (reguli distincte pentru fiecare categorie de sistem) - tehnic (regimuri tehnologice, abordări investiţionale, operaţionale şi de mentenabilitate diferite pe categorii de sisteme) - economic (metodologii de tarifare, redevenţe, taxe, tarife distincte pe categorii de sisteme), ar permite preluarea gazelor din zăcămintele locale şi transportul lor în funcţie de presiunile disponibile, dar şi tranzitul bidirecţional printr-un sistem naţional compatibil cu sistemele de transport ale ţărilor vecine, preluarea eventualelor gaze descopeirte în noi zăcăminte de gaze convenţionale şi neconvenţionale, interconectarea cu sistemele actuale şi viitoare de transport gaze TAP, TANAP, South Stream, ar asigura funcţionarea sectorului gazier în concordanţă cu principiile de business promovate de Directivele şi Regulamentele Europene, dezvoltarea economică a României şi securitatea energetică a României (inclusiv prin reducerea dependenţei energetice).

Pentru a raspunde cerintelor de consum, asigurarea securităţii livrării şi siguranţei funcţionării sistemelor, propunem o nouă viziune asupra rolului depozitelor din România sub două aspecte cel privind tipul de depozite necesar a fi construite în România şi regândirea rolului depozitelor existente în România pentru a asigura securitatea energetică a României, continuitatea în asigurarea cu gaze a consumatorilor şi reducerea dependenţei de importuri.

a)Tipul de depozite necesar a fi construite în România

Liberalizarea pieţei de gaze din România suprapusă peste o modificare substanţială a curbelor de consum şi a celor de producţie, face ca folosirea depozitelor de înmagazinare a gazelor naturale pe care le are România, depozite în zăcăminte depletate să fie nesatisfăcătoare. Depozitele de înmagazinare a gazelor în zăcăminte depletate sunt depozite care nu au capacitatea de a satisface creşteri bruşte ale consumului de la o zi la alata, aspect cu care se confruntă iarna România. Asta face ca Romania să se echilibreze cu importuri de gaze ceea ce face imposibilă în prezent reducerea totală a dependenţei de importuri. Trebuie înţeles că sistemul de gaze este astfel construit încât să nu poată funcţiona fără importuri.

Pentru a putea satisface vârfurile de consum în zilele în care temperatura exterioaraă scade brusc se folosesc peste tot în lume gaze din depozite de gaze realizate în zăcăminte de sare sau în strate acvifere. Aceste depozite au capacitatea de a pune rapid pe piaţă cantităţi foarte mari de gaze şi astfel de a asigura continuitatea livrării gazelor la consumatori. În fapt majoritatea ţărilor au mai multe tipuri de depozite pentru a putea satisfece cererea de gaze iarna (saline, acvifere, depletate).

O comparaţie între sistemele cantitatea de gaze capabilă să fie extrasă dintr-un depozit de gaze într-o cavernă salină şi un depozit depletat scoate in evidenţă diferenţele majore între cele două tipuri de depozite

Ţările din UE şi au construit depozite de înmagazinare gaze atât în zăcăminte depletate cât şi în caverne de sare sau acvifere, tocmai pentru a-şi reduce vulnerabilitatea la vârf de consum şi a putea să asigure continuitatea livrării gazelor la consumatorul final. România a ales, în mod eronat, să construiască exclusiv depozite de înmagazinare în zăcăminte depletate, fapt ce face ca să fie în imposibilitatea ca pe perioada rece să asigure livrarea gazelor la consumatori fără gaze de import, subliniază sursa citată.

Observăm astfel că dependenţa faţă de gazele de import nu se datorează doar lipsei exploatării gazelor din Marea Neagră ci şi modului în care a fost construit un sistem. Apreciez că una dintre măsurile reducerii dependenţei de import este regândires sistemelor de înmagazinare şi dezvoltarea rapidă a unor depozite în zăcăminte saline, acvifere sau mine părăsite, care îndeplinesc condiţiile de etanşeitate, rezistenţă la presiune, amplasare faţă de centre de consum/conducte de transport.

b)Regândirea rolului depozitelor existente în România pentru a asigura securitatea energetică a României

Regândirea actualelor depozite sub forma transformării unora dintre acestea din depozite cu acces reglementat la depozite staregice sau tehnologice, astfel încât să se asigure creşterea securităţii energetice a României şi asigurarea continuităţii livrării gazelor la consumatori.

Directiva privind normele comune pentru piaţa internă în sectorul gazelor naturale privind masurile de garantare a securitatii aprovizionarii cu gaze naturale, deschid noi perspective rolului depozitelor de inmagazinare a gazelor naturale:

-depozitele de inmagazinare supuse accesului reglementat al celei de a 3 parti (art 15 Directiva 73/2009);

-depozitele de inmagazinare supuse accesului nereglementat

-depozite de inmagazinare tehnologice (Art 33. din Notele interpretative pt aplicarea Directivei 73/2009, Third Party Acces to storages facilities, Articolul 4)

-depozitele strategice depozitele strategice (a se vedea experienta din Ungaria si Legea maghiara XXVI, Stocul de siguranta a gazului natural)

-depozite multiciclu (a se vedea functionarea majoritatii depozitelor din Europa)

Analiza SWOT arata ca fiecare din cele trei tipuri de depozite prezintă puncte tari si puncte slabe, determinand posibilitatea fructificării unor oportunitati si evitării unor pericole. Realizarea unui mix între aceste tipuri de depozite ar aduce cu siguranţă optimul între vectorii: securitatea livrărilor-impactul costurilor depozitarii asupra pretului-asigurarea competitivităţii în piaţă.

Descrierea modului in care ar putea sa functioneze aceste tipuri de depozite:

a)Depozite nereglementate

Depozite care sunt operate de catre un operator, care poate sa activeze si ca operator pe piata reglementata.

Accesul la aceste depozite se face pe baza unor proceduri transparente, obligate a fi elaborate si publicate de catre operator, tarifele fiind unele negociate intre parti. Folosirea depozitelor cu caracter sezonier sau multiciclu este o optiune care se stabileste in functie de necesitatile, cerintele si oportunitatile din piata.

Operatorul trebuie sa fie licentiat.

b)Depozite tehnologice

Depozite care apartin producatorului de gaze naturale sunt exploatate şi operate de către acesta pentru necesităţile proprii. Nu este permis accesul la aceste depozite de către o terţă parte. Folosirea depozitelor cu caracter sezonier sau multiciclu este o optiune care ia în considerare necesităţile tehnologice ale producătorului.

Nu este necesar o licenţă de înmagazinare.

Capacitatea acestui depozit trebuie astfel stabilită încât să nu inducă disfuncţionalităţi în funcţionarea pieţei libere.

Neacoperirea în ultimii ani a capacităţii de înmagazinare disponibila în România, demonstreaza disponibilitatea şi necesitatea regândirii sistemelor de înmagazinare.

c)Depozite strategice

În cadrul depozitului strategic nu este permis accesul terţilor. Depozitele au caracter sezonier. Operarea acestora se face pe baza de licenţă.

Capacitatea acestui depozit trebuie, astfel stabilită încât să satisfacă necesităţile strategice.

Stabilirea obiectivelor României în domeniul depozitării gazelor naturale trebuie să ia în considerare un mix între aceste depozite, plecând de la urmatoarele variante:

a)Mix-ul depozite reglementate, depozite nereglementate, depozite tehnologice şi depozite strategice (RNTS)

b)Mix-ul depozite reglementate, depozite nereglementate şi depozite tehnologice (RNT)

c)Mix-ul depozite reglementate, depozite nereglementate şi depozite strategice (RNS)

d)Mix-ul depozite reglementate şi depozite nereglementate (RN)

Alegerea mixului depozitelor este o decizie strategica care trebuie să preceadă stabilirea capacităţii pentru fiecare dintre tipurile de de depozite care trebuie să se determine în baza unui studiu de oportunitate, se mai arată în comunicat.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Apanova
BTPay
Electromagnetica
arsc.ro

Curs valutar BNR

30 Sep. 2022
Euro (EUR)Euro4.9490
Dolar SUA (USD)Dolar SUA5.0469
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.1652
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.6367
Gram de aur (XAU)Gram de aur270.7253

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

ccib.ro
Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
cnipmmr.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro