Companiile, nepregătite pentru atingerea ţintelor climatice

George Marinescu
Ziarul BURSA #Companii #Mediu / 29 octombrie 2021

Companiile, nepregătite pentru atingerea ţintelor climatice

Claudiu Năsui, fostul ministru al Economiei: "Viteza cu care ar trebui să atingem ţintele climatice trebuie să fie compatibilă şi cu capacitatea economiei naţionale de a suporta acest proces de decarbonificare şi să nu atenteze la bunăstarea cetăţenilor" Ovidiu Demetrescu, expert în energie: "Ne lipseşte resursa umană calificată pentru implementarea măsurilor care să ducă la atingerea ţintelor climatice"

Intensificarea măsurilor pentru reducerea schimbărilor climatice - decizie ce va fi dezbătută începând de duminică, timp de o săptămână, în cadrul celei de a 26-a Conferinţe a părţilor (COP26) la Convenţia Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, eveniment ce va avea loc la Glasgow - nu pare a fi agreată de marile companii ce activează în economia globală.

Conform studiului "Reaching Net Zero by 2050", ce a analizat date de la peste 1000 de companii incluse în marii indici bursieri din Europa, doar 30% dintre acestea s-au alăturat iniţiativei Net Zero, pentru eliminarea emisiilor de gaze de seră până în anul 2050. Cu toate acestea, companiile cu un obiectiv net zero au redus emisiile în medie cu 10% în ultimul deceniu, în timp ce firmele fără astfel de obiective au înregistrat o creştere a emisiilor.

Cele mai predispuse la stabilirea unei date ţintă în care activitatea să le fie complet decarbonificată sunt companiile listate în Marea Britanie, 37% dintre acestea, în comparaţie cu 27% în Germania şi 18% în Franţa. Majoritatea companiilor incluse în studiu estimează ca dată pentru atingerea obiectivului anul 2043. Astfel, în Marea Britanie anul ţintă este 2043, în Germania 2044, în Franţa 2044, în Italia 2041, iar în Spania 2042. Companiile din industriile cu emisii ridicate de dioxid de carbon - precum petrol şi gaze şi produse chimice - au stabilit termene în jurul anului 2050, în timp ce majoritatea companiilor din sectorul de servicii vizează anul 2035.

Cu toate acestea, raportul a constatat că doar o companie din 20 (5%) este pe drumul cel bun pentru a-şi atinge obiectivele net zero în cadrul propriilor operaţiuni, cu condiţia să continuie ritmul de reducere a emisiilor pe care l-au atins între 2010 şi 2019. Companiile care au realizat o reducere modestă a emisiilor din 2010 - adică o reducere de 0-5% pe an - pot atinge în continuare un nivel net zero în operaţiunile lor înainte de jumătatea secolului, dacă îşi dublează ritmul de reducere a emisiilor până în 2030 şi îl triplează până în 2040, dar acest fapt pare imposibil în acest moment.

Studiul arată că şapte industrii - în special în sectoarele serviciilor, cum ar fi serviciile profesionale, informaţiile şi comunicaţiile - se vor afla pe drumul cel bun spre net zero în operaţiunile lor până în 2050 dacă vor dubla ritmul de reducere a emisiilor în următorul deceniu, iar apoi vor accelera cu încă 50% până la 70%, în următorii zece ani. Va fi nevoie de o accelerare mai radicală pentru cinci sectoare, reprezentând 42% din gazele cu efect de seră emise de toate companiile din eşantionul de cercetare - auto, construcţii, producţie, petrol şi gaze, transport şi depozitare - pentru a ajunge la net zero până la jumătatea secolului.

Industria românească, departe de ţintele privind schimbările climatice

Situaţia se prezintă la un nivel similar şi în ţara noastră, chiar dacă în ultimii ani industriile inovative şi cele din domeniul IT şi IOT au adus un suflu nou în economie, în privinţa activităţilor ce au emisii foarte reduse de CO2, pe întreg lanţul de producţie. Conform specialiştilor, principalele probleme ale ţării noastre în privinţa ţintelor legate de schimbările climatice, sunt în domeniul energetic, unde este nevoie ca, în următoarea decadă să înlocuim toate capacităţile de producţie pe cărbune, cu cele pe gaz, iar cele din urmă să fie realizate în aşa fel încât să permită până în 2050 producţia pe bază de hidrogen.

"Guvernele lumii sunt de acord că este nevoie de acţiune. Însă, când vine vorba despre acţiuni concrete, lucrurile devin mai nuanţate. Oamenii de ştiinţă spun că pentru a încetini încălzirea globală trebuie eliminaţi din economie carburanţii fosili. Este vorba despre cărbune, gaz, benzină sau motorină, în timp ce maşinile de astăzi ar trebui, în timp, înlocuite cu cele electrice. La Glasgow sunt aşteptate discuţii intense despre bani, atât despre costul măsurilor de eliminare a carburanţilor fosili, cât şi despre ajutorarea ţărilor mai puţin industrializate, care, deşi nu sunt mari poluatoare, sunt printre cele mai lovite de schimbările climatice (...) Strategia naţională privind schimbările climatice şi creşterea economică bazată pe emisii reduse de carbon pentru perioada 2016-2030 este implementată de Planul integrat de acţiune energie-climă, care va fi revizuit până în 2023 pentru a ghida eforturile noastre în vederea atingerii ţintelor naţionale", a declarat Barna Tanczos ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, conform unui comunicat de presă remis de ministerul de resort.

Spre deosebire de ministrul Mediului, fostul ministru al Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului - Claudiu Năsui susţine că, deşi avem o industrie care nu se situează printre poluatorii Uniunii Europene, trebuie să acţionăm rapid în domeniul energetic, pentru a renunţa la combustibilii fosili. Domnul Năsui precizează, însă, că măsurile ar trebui gândite într-un mod mai puţin abrupt şi trebuia luate decizii care să nu atenteze la bunăstarea românilor.

"Din punctul meu de vedere, pe ansamblul economiei suntem pregătiţi să atingem toate ţintele climatice pe care ni le-am asumat la nivel european pentru 2030 şi pentru 2050. La nivelul economiei naţionale doar câteva companii şi fabrici de aluminiu pot fi considerate responsabile de emiterea unor gaze cu efect de seră. Cele mai multe probleme privind emisiile de CO2 le avem din producţia de energie. Având în vedere cum arată mixul energetic al României, suntem o ţară care stă bine, dar ar trebui să facem mai multe pentru a stimula companiile private să facă investiţii în domeniul energiei eoliene, solare, să încheie contracte bilaterale pentru reducerea riscului de investitor, să permitem mai uşor folosirea terenurilor agricole. În momentul actual al crizei de energie electrică, trebuie gândit un mod mai puţin abrupt de implementare a măsurilor privind atingerea ţintelor climatice. Trebuie să ne uităm la interesul României şi la bunăstarea românilor. Ştiu că 20% din mixul energetic este bazat pe cărbune şi un procent asemănător este pe gaze naturale, dar viteza cu care ar trebui să atingem ţintele climatice trebuie să fie compatibillă şi cu capacitatea economiei naţionale de a suporta acest proces de decarbonificare şi să nu atenteze la bunăstarea cetăţenilor", a declarat Claudiu Năsui, pentru ziarul BURSA.

Ovidiu Demetrescu: "Lipsa unei decizii politice radicale amână decarbonificarea sistemului energetic naţional"

Experţii în energie se îndoiesc însă că vom reuşi la termenele asumate să reducem emisiile de gaze cu efect de seră şi că vom decarbonifica economia naţională.

"Atingerea ţintelor climatice nu înseamnă doar înlăturarea combustibililor fosili din producţia de energie, ci şi luarea unor măsuri la nivelul întregii economii, măsuri care ar trebuie să fie precedate de analize de impact asupra fiecărui domeniu de activitate. De exemplu avem oţelării care emit mult carbon, iar dacă le vom închide va trebui să ne gândim de unde luăm cantitatea de oţel necesară pentru industria constructoare de maşini din ţara noastră", ne-a spus expertul în energie Ovidiu Demetrescu.

Referitor la înlocuirea actualelor capacităţilor de producţie a energiei din combustibili fosili, domnia sa a arătat că e nevoie de măsuri radicale, de decizii politice şi de resurse umane bine pregătite în acest domeniu.

"Complexul Energetic Oltenia face planuri de reorganizare, restructurare, vrea să construiască noi capacităţi, anunţă investiţii, dar ani de zile conducerile de acolo nu au făcut nimic, din cauza mentalităţii tributare conform căreia statul era obligat să le dea contracte de energie, să stabilească preţuri la energie, măsuri care se închideau pe consumatorul final. Cât nu vom lua măsuri radicale acolo - şi nu ştiu, sincer, cine este în stare să le ia - nu se va întâmpla nimic bun. Avem nevoie de decizie politică, stricto-sensu, dar cât timp înaintea unei astfel de decizii se numără voturile şi ne purtăm frumos cu sindicatele care ştim ce vor, mi-e greu să cred că se va renunţa atât de repede la capacităţile pe cărbune. Atâta vreme cât stăm şi ne sucim pe scaune, neluarea unei decizii este cel mai dăunător lucru posibil. Consider că România trebuie să îşi gândească foarte bine opţiunile. În opinia mea, opţiunea clară trebuie să fie folosirea, cât de rapid putem şi cât putem, a gazului drept carburant de tranziţiei. Bâlbâiala cu subvenţionarea preţurilor la energie este de neînţeles atât timp cât toţi declară că doresc să avem o piaţă liberă. Ce nu înţeleg guvernanţii noştri este că într-o piaţă liberă poţi să le ceri actorilor, prin organismul de reglementare, să facă scenarii pe termen lung, pentru a reduce anumite practici ale traderilor. Şi mai trebuie să luăm ceva în considerare. Ce avem acum în sistemul energetic a fost construit de părinţii noştri şi noi nu am reuşit nici măcar să îi facem mentenanţa. Ceea ce s-a făcut în ultimii 30 de ani e aproape egal cu zero. Statul român, care este principalul acţionar în Romgaz, e absolut impotent. Nu este în stare să termine o «amărâtă» de termocentrală pe gaz, cu o capacitate de 400 Megawaţi, care putea fi construită în 2 ani şi jumătate. În aceste condiţii cum să fim pregătiţi pentru atingerea ţintelor climatice şi să facem o tranziţie către decarbonificare? Cu cine? Cu ce resurse umane? Înainte de orice proiect şi orice finanţare, trebuie să avem oameni bine pregătiţi care să întocmească proiectele respective şi să fie capabili să le execute în termenele asumate", ne-a spus Ovidiu Demetrescu.

COP 26 - un eveniment tensionat de solicitările Australiei, Indiei, Japoniei şi Chinei

În privinţa impunerii la nivel global a unor ţinte climatice, expertul în energie consideră acest lucru dificil de realizat, deoarece, în actualul climat de război economic, încă nu există mecanisme la care să adere majoritatea statelor lumii.

"Sunt ţări care nu au alte resurse, care încă sunt dependente de combustibilii fosili, de exemplu Australia şi India. Este clar că mai ales India va fi unul dintre oponenţii intensificării acţiunilor de combatere a schimbărilor climatice, pentru că respectiva ţară asiatică are un deficit uriaş de putere şi nu îşi poate permite să închidă sursele de energie pe combustibili fosili şi nu ştiu dacă are finanţarea necesară pentru o astfel de tranziţie", a precizat Ovidiu Demetrescu.

Referitor la afirmaţiile din ultima declaraţie a domnului Demetrescu, menţionăm că potrivit unei analize făcută de jurnaliştii de la BBC News, Australia şi India au condiţii specifice cu privire la acordul care ar urma să se încheie la finalul COP 26 ce se va desfăşura, începând de duminică, la Glasgow. Analiza celor de la BBC News este făcută în urma unei scurgeri a aproximativ 32.000 de documente transmise de guverne, companii şi alte părţi interesate către echipa de oameni de ştiinţă care se ocupă de elaborarea unui raport al ONU menit să adune cele mai bune şi clare dovezi ştiinţifice privind modul de abordare al problemelor de mediu.

Documentele respective dezvăluie că ţările fac presiuni asupra recomandărilor ONU de acţiune împotriva schimbărilor climatice cu doar câteva zile înainte de a li se cere la summitul COP 26 să îşi asume angajamente mai semnificative pentru încetinirea schimbările climatice şi pentru menţinerea temperaturii medii globale sub pragul de 1,5 grade Celsius faţă de perioada preindustrială. Scurgerea de documente evidenţiază faptul că Arabia Saudită, India şi Japonia şi Australia se numără printre ţările care solicită ONU să reducă accelerarea trendului de renunţare la combustibilii fosili. Totodată, informaţiile dezvăluite public sugerează că unele naţiuni bogate pun sub semnul întrebării acordarea de ajutor financiar către statele mai sărace pentru ca acestea să treacă la tehnologii mai ecologice.

Scurgerea de documente mai arată că există un grup de state - printre care se numără Arabia Saudită, China, Australia şi Japonia - care pledează în favoarea unor tehnologii emergente şi în prezent scumpe, concepute pentru a capta şi stoca permanent dioxidul de carbon în subteran.

Documentele dezvăluite de BBC News arată că Australia a cerut oamenilor de ştiinţă din cadrul ONU să şteargă referinţele la rolul pe care îl joacă lobbyiştii combustibililor fosili în combaterea schimbărilor climatice din Australia şi SUA. O astfel de solicitare a fost făcută şi de reprezentanţii OPEC, fapt care arată că evenimentul ce va avea loc la Glasgow începe într-un context economic global tensionat.

Opinia Cititorului ( 4 )

  1. "Oamenii de ştiinţă spun că pentru a încetini încălzirea globală trebuie eliminaţi din economie carburanţii fosili. Este vorba despre cărbune, gaz, benzină sau motorină, în timp ce maşinile de astăzi ar trebui, în timp, înlocuite cu cele electrice"

    Așa și.....electricitatea cu care funcționează mașinile electrice cu ce o produci?? 

    1. Analfabet functional semidoct:-)...

      Se vede ca habar n-ai de subiect ... crezi ca esti primul care isi pune intrebarea asta? Citeste si vei vedea solutiile propuse.

    Povesti de adormit copii!Astazi am trecut pe langa centrala de la Rastolita jud.Mures.Este aproapela la nivelul anului 1989,deci,inca nu este gata.Vorbin de energia eoliana,dar,de ce nu se termina cele in faza terminala pe baza de apa?Ne place sa vorbim vorbire si sa faem nimic.Daca mai traia regimul Ceasescu inca 1-2 ani,centrala era gata.Mincinosii nostrii de dupa 89,ne mint zilnic,dar,fac mult penru ei si putin pentru noi.

Pe scurt

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Apanova
BTPay
Electromagnetica
arsc.ro

Curs valutar BNR

30 Sep. 2022
Euro (EUR)Euro4.9490
Dolar SUA (USD)Dolar SUA5.0469
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.1652
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.6367
Gram de aur (XAU)Gram de aur270.7253

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

ccib.ro
Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
cnipmmr.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro