Criză politică în Orientul Mijlociu: Franţa se poziţionează clar pro-Palestina

Cu numai trei zile înaintea conferinţei ONU, convocată de Franţa şi Arabia Saudită, în care se va discuta despre relansarea procesului de pace în Orientul Mijlociu şi despre reconstrucţia post-conflictului din Gaza, eveniment ce are loc în 28 şi 29 iulie la New York, preşedintele francez Emmanuel Macron a anunţat oficial că ţara sa va recunoaşte oficial statul Palestina, în cursul lunii septembrie.

Emmanuel Macron a afirmat, joi seară, că recunoaşterea Palestinei va avea loc „într-un calendar coordonat cu partenerii europeni”, dar „fără a mai aştepta un consens global, imposibil de obţinut în acest moment”.

Preşedintele Macron a declarat: „„Franţa consideră că soluţia celor două state este singura cale realistă şi durabilă de a încheia violenţele şi de a oferi poporului palestinian un viitor demn, iar Israelului, o securitate legitimă. Nu putem perpetua ambiguitatea, în timp ce Gaza este în ruină şi Ierusalimul e prins în ură”. El a adăugat că Parisul va acţiona „în coordonare cu partenerii europeni, dar fără a mai fi prizonierul unui consens global care de 30 de ani înseamnă inacţiune”.

Potrivit unor surse diplomatice franceze citate de cotidianul Le Monde, o decizie formală privind recunoaşterea unilaterală a Palestinei de către Franţa ar putea fi anunţată în următoarele săptămâni, în funcţie de rezultatele conferinţei.

Declaraţia preşedintelui Emmanuel Macron privind disponibilitatea Franţei de a recunoaşte statul Palestina reprezintă o ieşire clară din neutralitatea tradiţională a Parisului în conflictul israeliano-palestinian şi o repoziţionare strategică într-un moment de criză acută în Orientul Mijlociu. Dincolo de dimensiunea simbolică, gestul urmăreşte să reconfigureze rolul Franţei ca lider politic şi moral al Europei, într-o conjunctură în care Bruxellesul ezită, Berlinul refuză acţiuni unilaterale, iar Washingtonul rămâne blocat în calcule electorale. Totuşi, această poziţionare curajoasă implică riscuri diplomatice majore: tensionarea relaţiilor bilaterale cu Israelul, posibila răcire a dialogului cu SUA, dar şi presiunea internă din partea celor care consideră că recunoaşterea fără o negociere directă alimentează radicalismul în regiune.

• Israelul reacţionează

Iar autorităţile din Israel au reacţionat imediat după declaraţia preşedintelui francez. Premierul Benjamin Netanyahu a declarat că Franţa „îşi trădează rolul de mediator echilibrat” şi că declaraţia lui Emmanuel Macron „încurajează terorismul prin recunoaşterea unilaterală a unui regim controlat de Hamas”.

„Franţa premiază terorismul. Orice stat care recunoaşte unilateral Palestina în acest context se poziţionează împotriva securităţii israeliene”, a spus Benjamin Netanyahu, potrivit unui comunicat de presă al guvernului israelian.

Ministrul apărării, Israel Katz, a denunţat gestul drept „o ruşine” şi „o capitulare în faţa terorismului”, susţinând că Franţa slăbeşte poziţia Israelului într-un moment de maximă tensiune, iar Yariv Levin, vicepremier şi ministru al justiţiei, a adăugat că decizia reprezintă o „pată neagră în istoria Franţei” şi că este o trădare a rolului de mediator neutru pe care Parisul pretindea că îl deţine, arată mass-media de la Tel Aviv şi Ierusalim.

Presa israeliană consemnează că mişcarea Franţei a fost interpretată ca un semnal dur diplomatic, care ar putea duce la reducerea cooperării în domeniul informaţiilor sau chiar la recurgerea la anexarea unor teritorii, în semn de represalii politice. În ochii multor editorialişti israelieni, recunoaşterea intempestivă este periculoasă şi subminează posibilitatea unei soluţii negociate între părţi. În paralel, autorităţile israeliene au exprimat îngrijorarea că mişcarea Parisului echivalează cu legitimarea regimului Hamas, considerat terorist, ceea ce subminează orice efort de construire a păcii stabile.

În acest timp, declaraţia lui Macron a fost primită cu entuziasm de liderii din Iordania, Egipt şi Qatar, care participă, începând de astăzi, la conferinţa ONU şi care susţin de ani de zile recunoaşterea Palestinei în forurile internaţionale. Regele Abdullah al II-lea al Iordaniei a declarat că „Franţa arată curaj şi clarviziune”.

În lumea arabă, reacţiile au fost entuziaste. Al Jazeera a titrat: „Franţa rupe tăcerea occidentală - Macron dă un semnal de justiţie istorică pentru Palestina”. Editorialul din cotidianul saudit „Asharq Al-Awsat” a salutat gestul ca pe „o repoziţionare morală necesară”, notând că „liderii arabi, care vor fi prezenţi la New York, vor avea în Macron un aliat public, nu doar un interlocutor discret”. În Egipt, declaraţia a fost primită cu satisfacţie, iar analiştii din regiune speculează că ea ar putea încuraja şi alte state europene, în special Spania şi Irlanda, să urmeze acelaşi drum.

Presa rusă a interpretat gestul Franţei într-o cheie geopolitică mai largă. „Rossiiskaia Gazeta” scrie că „Occidentul începe să-şi recunoască eşecul în Orientul Mijlociu, iar Franţa vrea să-şi reconstruiască prestigiul pe ruinele politicii americane în regiune”. Într-o analiză publicată în „Sputnik Arabic”, se notează că „Macron profită de absenţa de leadership global şi de izolarea tot mai vizibilă a Israelului pentru a reintra în joc ca actor major în lumea arabă”. Kremlinul nu a emis un comunicat oficial, dar diplomaţi ruşi au transmis discret presei că „gestul Franţei este logic şi necesar” în actualul climat.

• Poziţii contradictorii în interiorul UE

În schimb, în interiorul Uniunii Europene, reacţiile au fost amestecate. Cancelarul german Friedrich Merz a transmis că Germania „nu poate susţine în acest moment o recunoaştere unilaterală”, evocând riscul de a „bloca dialogul direct între părţi”. În schimb, Spania, Irlanda, Slovenia şi Norvegia au salutat declaraţia lui Macron şi au cerut o „iniţiativă europeană coordonată”.

Declaraţia preşedintelui Emmanuel Macron a ţinut capul de afiş şi al presei europene, care a reflectat această mişcare politică fără precedent. Marile publicaţii britanice, franceze, germane şi pan-europene au tratat gestul lui Macron nu doar ca pe un act simbolic, ci ca pe un moment de răscruce în raportarea Uniunii Europene la conflictul israeliano-palestinian. În Regatul Unit, declaraţia lui Macron a relansat dezbaterea politică internă. The Times a relatat că liderul opoziţiei laburiste, Keir Starmer, este supus unei presiuni crescânde din partea membrilor propriei formaţiuni pentru a urma exemplul Franţei. Ministrul din umbră pentru afaceri externe, Shabana Mahmood, a susţinut public recunoaşterea Palestinei, afirmând că aceasta ar aduce „beneficii clare pentru securitatea regională şi pentru restabilirea încrederii în soluţia celor două state”. Jurnaliştii britanici văd în gestul Franţei o invitaţie adresată Londrei de a părăsi ambiguitatea politică şi de a se implica direct în recalibrarea politicii europene faţă de Orientul Mijlociu.

Cotidianul britanic The Guardian a scris că Franţa „sparge liniştea complice a Occidentului”, prezentând declaraţia lui Macron drept prima acţiune clară, articulată şi fermă a unui lider occidental care nu se mai refugiază în formule diplomatice vagi. Financial Times a apreciat că recunoaşterea oficială a Palestinei, anunţată pentru luna septembrie, va pune presiune nu doar asupra Israelului, ci şi asupra ţărilor europene care ezită să-şi asume o poziţie coerentă.

În acelaşi ton, publicaţia belgiană Le Soir subliniază că Franţa îşi reia un rol pe care l-a pierdut în ultimii ani - acela de actor geopolitic independent, capabil să propună o viziune proprie asupra păcii în Orientul Mijlociu. Analiştii politici belgieni notează că iniţiativa Parisului ar putea forţa alte state europene - în special Belgia, Spania, Irlanda şi Portugalia - să iasă din pasivitate.

În Germania însă, reacţiile sunt mai rezervate, reflectate fidel în presa naţională. Die Welt şi Frankfurter Allgemeine Zeitung avertizează că un gest unilateral, fie el şi de natură simbolică, riscă să agraveze polarizarea şi să fragilizeze relaţiile deja tensionate ale Europei cu Israelul. Germania rămâne precaută, iar jurnaliştii germani remarcă faptul că cancelarul Friedrich Merz se fereşte să sprijine demersul francez fără garanţii de securitate pentru statul Israel.

• SUA solicită prudenţă

Publicaţia Politico Europe a oferit o analiză de ansamblu în care consideră că Macron a făcut un pariu riscant, dar necesar, într-un moment în care UE pare paralizată în faţa unui conflict devastator. Articolul subliniază că recunoaşterea Palestinei nu va rezolva conflictul, dar poate reseta cadrul de discuţie şi poate stimula o reactivare a mecanismelor diplomatice blocate de ani de zile. De asemenea, se remarcă faptul că reacţia Washingtonului a fost mai degrabă reţinută, ceea ce oferă un spaţiu de manevră rar pentru o iniţiativă europeană autonomă în regiune.

Administraţia Trump a transmis un mesaj de prudenţă, prin vocea Secretarului de Stat Marco Rubio, care a afirmat că „orice mişcare unilaterală poate afecta şansele reluării unui proces real de pace”. Totuşi, Washingtonul participă la Conferinţa ONU din aceste zile, unde va pleda pentru un plan de reconstrucţie economică a Fâşiei Gaza şi pentru relansarea unei „foi de parcurs diplomatice”.

Conferinţa ONU din 28-29 iulie este văzută drept cel mai important forum diplomatic privind Palestina din ultimii 20 de ani. Se aşteaptă ca mai multe state europene, printre care Irlanda, Norvegia, Slovenia şi Portugalia, să susţină poziţia Franţei. Dacă Parisul îşi va concretiza decizia anunţată de preşedintele Emmanuel Macron, presiunea va creşte asupra altor capitale occidentale şi europene, inclusiv asupra României, care vor fi nevoite să îşi reconsidere poziţia în privinţa recunoaşterii statului Palestina.