DATE INSCâştigul salarial mediu a crescut în 2021, dar nici preţurile nu au stat pe loc

O.D.
Ziarul BURSA #Macroeconomie / 26 septembrie

Câştigul salarial mediu a crescut în 2021, dar nici preţurile nu au stat pe loc

Salariile au crescut, anunţă datele oficiale; din păcate, la fel de oficial este că şi preţurile au explodat. Câştigul salarial mediu brut lunar în anul 2021 a fost 5.535 lei, iar câştigul salarial mediu net lunar a fost 3.416 lei, în creştere cu 6,2% (+199 lei) comparativ cu anul precedent. Efectivul salariaţilor la 31 decembrie 2021 a fost 5.516.400 persoane, mai mare cu 105.300 persoane comparativ cu sfârşitul anului precedent, arată datele publicate de Institutul Naţional de Statistică.

Potrivit INS: "Câştigul salarial mediu brut lunar în anul 2021 a fost 5.535 lei, iar câştigul salarial mediu net lunar a fost 3.416 ei, în creştere cu 6,2% (+199 lei) comparativ cu anul precedent. Comparativ cu media pe economie, cele mai mari valori ale câştigurilor salariale medii nete lunare realizate în anul 2021 s-au înregistrat în următoarele activităţi economice: informaţii şi comunicaţii (+98,3%), intermedieri financiare şi asigurări (+63,2%), administraţie publică (+54,5%), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+51,8%), industria extractivă (+44,1%), activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (+28,8%), sănătate şi asistenţă socială (+19,6%), respectiv învăţământ (+4,6%)".

Câştigurile salariale medii nete lunare care s-au situat sub media pe economie au fost în următoarele activităţi economice: hoteluri şi restaurante (-44,9%), alte activităţi de servicii (-36,8%), tranzacţii imobiliare (-28,3%), activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (-24,8%), agricultură, silvicultură şi pescuit (-22,6%), distribuţia apei, salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare (-18,9%), comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor (-17,9%), activităţi de spectacole, culturale şi recreative ( 14,8%), industria prelucrătoare (-12,3%), transport şi depozitare (-10,3%), respectiv construcţii (-3,1%). Pentru anul 2021, indicele câştigului salarial real (exprimat ca raport între indicele câştigului salarial nominal net şi indicele preţurilor de consum al populaţiei) a fost 227,4% faţă de anul 1990, mai mare cu 2,4 puncte procentuale faţă de anul precedent, respectiv cu 97,1 puncte procentuale faţă de anul 2008. Salariaţii femei au câştigat în medie, în expresie brută, cu 1,5% mai puţin decât salariaţii bărbaţi, realizând un câştig salarial mediu brut lunar de 5.490 lei (faţă de 5.576 lei al salariaţilor bărbaţi). În expresie netă, salariaţii femei au câştigat cu 4,6%, respectiv cu 162 lei lunar mai puţin decât salariaţii bărbaţi (3.331 lei câştigul salarial mediu net al salariaţilor femei, faţă de 3.493 lei al salariaţilor bărbaţi). Salariaţii bărbaţi au realizat câştiguri salariale medii nete lunare mai ridicate decât cele ale salariaţilor femei în majoritatea activităţilor economice, iar cele mai semnificative diferenţe s au regăsit în intermedieri financiare şi asigurări (40,8%), industria prelucrătoare (25,4%), alte activităţi de servicii (20,8%), informaţii şi comunicaţii (18,3%) şi comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor (16,9%). În profil teritorial, pe judeţe, câştigul salarial mediu net lunar în anul 2021 s-a situat sub media pe economie în 36 judeţe. Cele mai scăzute câştiguri salariale medii nete lunare s-au înregistrat în judeţele Teleorman (2.579 lei, cu 24,5% mai puţin decât media pe economie), Bistriţa-Năsăud (2.644 lei, cu 22,6% mai puţin decât media pe economie), Vrancea (2648 lei, cu 22,5% mai puţin decât media pe economie), Covasna (2.677 lei, cu 21,6% mai puţin decât media pe economie), Harghita (2.687 lei, cu 21,3% mai puţin decât media pe economie), Brăila (2693 lei, cu 21,2% mai puţin decât media pe economie), Vâlcea (2694 lei, cu 21,1% mai puţin decât media pe economie), respectiv Botoşani (2695 lei, cu 21,1% mai puţin decât media pe economie). La polul opus, cu cele mai ridicate valori ale câştigurilor salariale medii nete lunare s au situat Municipiul Bucureşti (4.755 lei, cu 39,2% peste media pe economie), respectiv judeţele Cluj (4046 lei, cu 18,4% peste media pe economie), Timiş (3845 lei, cu 12,6% peste media pe economie), Iaşi (3.557 lei, cu 4,1% peste media pe economie), Ilfov (3.489 lei, cu 2,1% peste media pe economie) şi Sibiu (3.442 lei, cu 0,8% peste media pe economie). Costul mediu lunar al forţei de muncă în anul 2021 a fost 5.802 lei/salariat, mai mult cu 7,3% comparativ cu anul precedent. Costul mediu lunar a crescut în majoritatea activităţilor economice comparativ cu anul precedent, iar cele mai importante creşteri s-au regăsit în hoteluri şi restaurante (+15,5%), activităţi de spectacole, culturale şi recreative (+12,9%), industria prelucrătoare (+11,0%), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+10,6%), alte activităţi de servicii (+10,2%), agricultură, silvicultură şi pescuit (+10,1%). O uşoară scădere a costului mediu lunar faţă de anul precedent s-a înregistrat în activitatea de tranzacţii imobiliare (-1,1%). În anul 2021 au fost acordate transferuri de la bugetul statului către angajator, în vederea sprijinirii unităţilor economico-sociale în contextul situaţiei cauzate de pandemia COVID 19 şi a stării de alertă, respectiv transferuri de la bugetul statului către angajator pentru cupării forţei de muncă prin (re)încadrarea în muncă a anumitor categorii de persoane (de exemplu: absolvenţi, şomeri). Comparativ cu anul precedent, ponderea acestor transferuri în totalul cheltuielilor cu forţa de muncă (cheltuieli directe şi cheltuieli indirecte) a fost mai redusă, de doar 0,3% şi cu variaţii moderate pe activităţi economice. Astfel, cele mai ridicate ponderi ale transferurilor de la bugetul de stat în totalul cheltuielilor cu forţa de muncă s-au regăsit în activităţile de hoteluri şi restaurante (5,2%), urmate de activităţile de spectacole, culturale şi recreative (2,5%), tranzacţiile imobiliare (0,8%) şi industria prelucrătoare (0,4%). Comparativ cu media pe economie, costul mediu lunar a fost semnificativ mai ridicat în activităţile economice de informaţii şi comunicaţii (+93,2%), intermedieri financiare şi asigurări (+68,0%), industria extractivă (+63,5%), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+58,1%), sănătate şi asistenţă socială (+38,3%), administraţie publică (+29,5%), respectiv activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (+26,7%). Cele mai relevante valori ale costului mediu lunar situate sub media pe economie s-au înregistrat în activităţile economice din hoteluri şi restaurante (-47,5%), alte activităţi de servicii (-35,9%), tranzacţii imobiliare (-26,6%), activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (-23,8%), agricultură, silvicultură şi pescuit (-22,2%), respectiv construcţii (-21,5%).

Numărul mediu al salaraţilor a crescut

În anul 2021, numărul mediu al salariaţilor a fost de 5.094.300 persoane. Numărul mediu al salariaţilor a crescut pe parcursul anului 2021 cu 62.500 persoane comparativ cu anul precedent, ca urmare a reluării activităţii anumitor unităţi economico-sociale care şi-au suspendat temporar sau şi-au încetat activitatea în anul 2020, în contextul pandemiei COVID 19. Numărul mediu al salariaţilor bărbaţi a predominat ca şi în anii precedenţi, reprezentând 52,3% din totalul salariaţilor (respectiv 2664,4 mii persoane). Comparativ cu anul anterior, numărul mediu al salariaţilor bărbaţi a crescut cu 20,3 mii persoane, iar cel al salariaţilor femei cu 42.200 persoane. Repartizarea salariaţilor pe sectoare economice a arătat că majoritatea s-au regăsit în sectorul terţiar (63,6%) (43,1% în servicii comerciale, iar 20,5% în servicii sociale). În sectorul secundar (industrie şi construcţii) au lucrat 34,0% dintre salariaţi, iar în cel primar (agricultură, silvicultură şi piscicultură) numai 2,4%. Activităţile din construcţii şi industrie extractivă au fost desfăşurate cu preponderenţă de salariaţii bărbaţi şi au reprezentat 87,6%, respectiv 84,1% din totalul salariaţilor acestor activităţi economice. Activităţile economice în care salariaţii femei au deţinut majoritatea au fost cele de sănătate şi asistenţă socială (79,9% din numărul total al salariaţilor acestei activităţi), învăţământ (73,5%), intermedieri financiare şi asigurări (70,8%), respectiv hoteluri şi restaurante (61,2%). Comparativ cu anul precedent, creşteri semnificative ale numărului mediu al salariaţilor s-au înregistrat în sănătate şi asistenţă socială (+16.900 persoane), construcţii (+12.300 persoane), informaţii şi comunicaţii (+11.000 persoane), comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor (+10.300 persoane), activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (+6.800 persoane), transport şi depozitare (+4.800 persoane), activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (+3.700 persoane). La polul opus, cea mai importantă scădere a numărului mediu al salariaţilor s-a observat în industria prelucrătoare (-4.400 persoane).

Efectivul salariaţilor la sfârşitul anului 2021 a fost 5.516.400 persoane.

Comparativ cu sfârşitul anului precedent, efectivul salariaţilor a înregistrat o creştere cu 105.300 persoane, ca urmare a reluării şi chiar extinderii activităţii anumitor unităţi economico sociale. În profil regional, efectivul salariaţilor a înregistrat creşteri faţă de sfârşitul anului precedent în toate regiunile de dezvoltare, iar cele mai semnificative au fost în regiunile Nord-Vest cu 21.300 persoane, Bucureşti-Ilfov cu 17,8 mii persoane, Nord Est cu 17,5 mii persoane, Centru cu 14.200 persoane, respectiv Sud Est cu 13.400 persoane. În regiunea Bucureşti-Ilfov s-au concentrat 22,2% din salariaţii din economie, urmată de regiunile Nord-Vest (13,9%), respectiv Centru (12,7%).Regiunile de dezvoltare în care activităţile din sectorul primar au depăşit ponderea mediei la nivel naţional (2,4%) au fost: Sud-Suntenia (4,0%), Sud-Est (3,5%), Nord Est (3,1%), Vest (2,8%), respectiv Sud-Vest Oltenia (2,7%). Regiunile de dezvoltare în care s-a concentrat o proporţie a salariaţilor din sectorul industriei şi construcţiilor mai mare decât media la nivel naţional (33,6%) au fost: Centru (41,0%), Vest (39,8%), Nord-Vest (38,3%), Sud-Muntenia (37,7%), respectiv Sud-Vest Oltenia (36,2%).

Cea mai mare pondere a salariaţilor din serviciile comerciale s-a regăsit în regiunea Bucureşti-Ilfov (61,7% faţă de 44,1% media la nivel naţional), iar în sectorul serviciilor sociale cea mai mare pondere s-a înregistrat în regiunea Nord-Est (26,3% faţă de 19,9% media la nivel naţional).

La sfârşitul anului 2021 efectivul salariaţilor din societăţile cu capital privat a fost majoritar (76,5%) şi a înregistrat o creştere cu 2,9% comparativ cu anul precedent.

Opinia Cititorului ( 1 )

  1. mie socoteala imi da ca au fot anulate si chiar au cazut in unele sectoare cu mutl.

    s c cret 

Pe scurt

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

GALA BURSA 2022
Avocat Ianul Alexandra
Apanova
BTPay
Electromagnetica
DIGI
arsc.ro
roovi.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

09 Dec. 2022
Euro (EUR)Euro4.9211
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.6615
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.9963
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.7073
Gram de aur (XAU)Gram de aur268.9159

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
thediplomat.ro
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro