Ministerul Finanţelor a anunţat că execuţia bugetului general consolidat s-a încheiat, după primele şapte luni din 2025, cu un deficit de 76,44 miliarde lei, echivalentul a 4,04% din PIB, potrivit unui comunicat al Ministerului Finanţelor. Nivelul este similar celui din aceeaşi perioadă a anului trecut, când deficitul ajunsese la 71,04 miliarde lei (4,04% din PIB).
Veniturile totale au însumat 370,77 miliarde lei, în creştere cu 11,8% faţă de primele şapte luni din 2024, în timp ce cheltuielile au ajuns la 447,21 miliarde lei, în urcare cu 11,1% în termeni nominali.
Cheltuielile cu salariile au fost de 99,72 miliarde lei (+7,9% an/an), reprezentând 5,3% din PIB. Cheltuielile cu bunuri şi servicii au crescut modest (+0,5%), până la 53,59 miliarde lei, în timp ce plăţile cu dobânzile au avansat semnificativ, la 31,71 miliarde lei, cu aproape 10 miliarde peste nivelul de anul trecut. Asistenţa socială a însumat 147,54 miliarde lei (+14,7%), creşterea fiind influenţată de recalcularea pensiilor şi de schemele de compensare a facturilor la energie.
România rămâne în procedura de deficit excesiv deschisă în 2020, iar Guvernul şi-a propus pentru 2025 o ţintă de 7% din PIB. Totuşi, analiştii UniCredit avertizează că nivelul ar putea depăşi 8% din PIB, în pofida pachetului de consolidare fiscală adoptat la 1 august.
Printre măsurile fiscale se numără majorarea cotei standard de TVA la 21% (de la 19%), creşterea cotelor reduse la 11% (de la 5-9%), accize mai mari la combustibili, alcool, tutun şi produse cu zahăr, dar şi dublarea taxei pe cifra de afaceri în sectorul bancar, la 4%. În plus, pentru pensiile care depăşesc 3.000 lei s-a introdus o contribuţie de asigurări sociale de 10%.
Economiştii estimează că aceste măsuri vor genera o accelerare a inflaţiei, motiv pentru care banca centrală ar urma să menţină actualul nivel al dobânzilor de politică monetară.
Opinia Cititorului