DUPĂ ŞASE ANI DE LA LANSAREPiaţa AeRO - aproape de modelul polonez din care a fost inspirată

Andrei Iacomi
Ziarul BURSA #Piaţa de Capital / 05 august

Piaţa AeRO - aproape de modelul polonez din care a fost inspirată

Paisprezece companii au fost listate pe AeRO în acest an, faţă de şaisprezece pe New Connect din Varşovia

Adrian Codirlaşu: "Cred că este pentru prima dată când bursa chiar este folosită de către sectorul privat pentru finanţare"

Aurelian Dochia: "Dacă vor exista investitori, atunci se vor lista şi mai multe companii la BVB"

La peste şase ani de la lansarea din februarie 2015, piaţa AeRO a Bursei de Valori Bucureşti (BVB) a ajuns să se compare, din punctul de vedere al listărilor, cu modelul după care a fost creată, adică piaţa New Connect a bursei din Varşovia.

Paisprezece companii şi-au listat în acest an acţiunile pe Sistemul Multilateral de Tranzacţionare de la BVB, cu doar două mai puţine faţă de cele listate în Polonia, de departe cea mai bună evoluţie din istoria pieţei destinate finanţării şi creşterii întreprinderilor mici şi mijlocii din ţara noastră. Poza este cu atât mai spectaculoasă cu cât, în pieţele similare din Ungaria şi Cehia (Xtend Market şi Start Market), sisteme ce-i drept mai tinere decât AeRO, nu a avut loc nicio listare de acţiuni până acum în 2021.

Dacă în Polonia, din cele şaisprezece companii venite în acest an pe New Connect, zece sunt din industria jocurilor video, sector foarte important pentru bursa din Varşovia, pe AeRO domeniile emitenţilor nou intraţi sunt mai variate, incluzând companii de IT, retaileri, producători de lactate, firme care activează în zona imobiliară etc.

Adrian Codirlaşu: "Cred că în trecut nu erau atât de mulţi antreprenorii care dezvoltau afaceri de la zero"

Adrian Codirlaşu, vicepreşedinte al CFA România, ne-a declarat: "Cred că este pentru prima dată de la înfiinţare când bursa chiar este folosită de către sectorul privat pentru a atrage finanţare, adică îşi îndeplineşte rolul său principal".

Este o afirmaţie care vine în condiţiile în care, multe din companiile care vin în piaţă apelează la majorări de capital în cadrul plasamentelor private ce preced listările, iar apoi continuă să strângă bani de la investitori, inclusiv prin emisiuni de obligaţiuni.

"În opinia mea, există mai mulţi factori care au dus la această evoluţie. Pe de o parte contextul general, atât intern cât şi internaţional este foarte bun pentru pieţele de capital", spune analistul CFA, făcând trimitere la evoluţia burselor de după şocul Covid-19 din prima parte a anului trecut.

"Pe de altă parte, cred că în trecut nu erau atât de mulţi antreprenori care dezvoltau afaceri de la zero. Poate că era prea devreme. Acum chiar avem o economie capitalistă, sunt antreprenori care dezvoltă business-uri şi care fie vor să îşi facă exitul prin bursă, fie dimpotrivă vor să atragă finanţare suplimentară pentru a-şi creşte afacerile", a mai punctat Adrian Codirlaşu, adăugând: "Cred că s-a făcut şi o publicitatea mai mare investiţiilor, inclusiv BVB a comunicat şi prezentat mult mai bine oportunităţile care sunt la bursă".

Poate cel mai notabil în acest sens este proiectul Made in Romania, la care au participat şi câţiva dintre emitenţii listaţi între timp pe AeRO. Reţeta a fost testată anterior tot în Polonia, însă nu era nicio dovadă că va funcţiona şi în ţara noastră, iar rezulatele au necesitat multă răbdare, după cum scrie Marius Pandele, analist în cadrul Prime Transaction, într-unul din editorialele sale de la finele lunii iunie.

Aurelian Dochia: "Eşecul unei companii la scurtă vreme după listare poate să aibă un efect negativ asupra atitudinii investitorilor"

Analistul economic Aurelian Dochia crede că piaţa noastră de capital, cu toate că s-a dezvoltat mai puţin decât alte pieţe importante din regiune, a progresat în ultimii ani.

"Numărul de investitori a crescut iar fondurile de pensii, care sunt armătura pieţei bursiere de la noi, au ajuns să aibă disponibilităţi băneşti substanţiale, o parte fiind investită în titluri listate. Iar în perioada pandemiei, evoluţia (n.r. cotaţiilor) a fost chiar surprinzătoare, astfel încât tot mai multe persoane fizice au prins curaj şi au investit la bursă", ne-a spus analistul economic.

Conform datelor Fondului de Compensare a Investitorilor, la finele lunii iunie, numărul maxim de investitori de la BVB se ridica la 70.756, cu 17.200 mai mulţi decât cei de la finalul lui 2019, într-o perioadă în care dinamica numărului de investitori a fost ascendentă în toate trimestrele. 

De altfel, existenţa şi creşterea numărului investitorilor este esenţială pentru dezvoltarea pieţei bursei, spune Aurelian Dochia, punctând: "Dacă vor exista investitori se vor lista şi mai multe companii la BVB".

Din punctul său de vedere, piaţa noastră de capital este pe un drum bun din acest punct de vedere, dar există două riscuri. "Pe de o parte trebuie să ţinem cont că multe dintre aceste companii (n.r. din piaţa AeRO) sunt mici şi pot prezenta anumite vulnerabilităţi. Iar un eşec al unei companii la scurtă vreme după listare poate să aibă un efect negativ asupra atitudinii investitorilor. Dar cred că mai important este contextul internaţional. În piaţa bursieră panica se poate instala foarte repede, iar dacă undeva în lume apare un semnal negativ, atunci indiferent de rezultatele companiilor din România, piaţa va reacţiona probabil rapid şi violent. Iar asta ar putea să îndepărteze investitorii, mai ales pe cei de retail", spune Aurelian Dochia.

În afară de listările companiilor private, statul poate contribui la dezvoltarea pieţei noastre de capital, prin listarea unor pachete de acţiuni ale companiilor pe care le deţine, mai spune analistul economic.

"De ani de zile se vorbeşte de Hidroelectrica, care este atât de mare încât chiar dacă ar fi vândută o proporţie mică din companie s-ar produce o schimbare importantă la bursa noastră. Dar vedem că lucrurile merg foarte încet, iar decizia este dificilă din punct de vedere politic", ne-a spus Aurelian Dochia.

Adrian Codirlaşu: "Guvernul are o oportunitate foarte bună să listeze pachete minoritare din companiile pe care le deţine"

În opinia lui Adrian Codirlaşu, traversăm o perioadă prielnică listărilor de companii, context ce poate fi folosit de stat pentru a vinde pachete minoritare din societăţile pe care le are în portofoliu.

"Vedem o disponibilitate foarte mare din partea investitorilor persoane fizice, ceea ce se reflectă în primul rând în evoluţiile din piaţa AeRO. De asemenea, fondurile de investiţii şi mai ales fondurile de pensii caută în permanenţă oportunităţi de investiţii pe termen lung", ne-a spus analistul CFA, care a conchis: "În aceste condiţii, cred că Guvernul are o oportunitate foarte bună să listeze pachete minoritare din companiile pe care le deţine. Ar găsi uşor investitori, iar listările s-ar realiza la un preţ mare, pentru că piaţa este sus. De asemenea, ar putea face majorări de capital şi să folosească banii obţinuţi pentru dezvoltare. În plus, s-ar îmbunătăţi şi guvernanţa corporativă a acelor companii pentru că fondurile mari de investiţii vor fi atente la cum sunt administrate".

În prezent, proiectul de lege iniţiat de Guvern privind vânzarea participaţiilor şi activelor deţinute de stat în companiile publice este blocat la Camera Deputaţilor, ceea ce practic însemnă o nouă amânare a demersurilor iniţiate pentru listarea la bursă a unor companii din portofoliul statului.

Made in Romania şi-a desemnat cele 50 de semifinaliste 

Programul Made in Romania tocmai şi-a desemnat cele 50 de companii semifinaliste dintr-un total de peste 300 de companii antreprenoriale nominalizate, după cum a anunţat ieri Bursa de Valori Bucureşti, publicul urmând să decidă compania care se va număra printre cele cincisprezece finaliste ale ediţiei din acest an.

Radu Hanga, Preşedintele Bursei de Valori Bucureşti, a declarat: "Un obiectiv major al Bursei de Valori Bucureşti este poziţionarea sa ca principal canal de finanţare pentru companiile antreprenoriale locale. Programul Made in Romania dezvoltat de Bursa de Valori Bucureşti încă de acum patru ani creează cadrul perfect în care antreprenorii români îşi pot promova business-ul şi îşi pot duce afacerea la un nou nivel de dezvoltare prin atragerea de finanţare din piaţa de capital. O dovadă certă a succesului în creştere al programului Made in Romania este numărul de companii din ce în ce mai mare care se înscriu în Program, în fiecare an. Peste 300 de companii au făcut parte din Programul ediţiei de anul acesta şi acum suntem în etapa în care cunoaştem numele celor 50 de semifinaliste".

Adrian Tănase, Directorul General al Bursei de Valori Bucureşti, a declarat: "Made in Romania este unul dintre proiectele cheie ale Bursei de Valori Bucureşti şi prin intermediul său ne dorim să creăm o comunitatemai mare de antreprenori români care să descopere beneficiile finanţării prin piaţa de capital. Începând cu această ediţie a Programului Made in Romania am integrat componenta de digitalizare, astfel că avem acum o platformă digitalizată Made in Romania care reuneşte toţi actorii care pot sprijini antreprenorii români să îşi găsească cea mai potrivită soluţie de finanţare pentru business-ul lor şi, totodată, să le ofere consultanţa de care au nevoie pentru a-şi organiza mai bine business-ul".

În prima etapă a programului antreprenorii, partenerii şi susţinătorii, angajaţii companiilor, precum şi membrii Comitetului de Nominalizare au desemnat un număr total de 318 companii. Dintre acestea, aproape un sfert sunt din sectorul IT&C, 16% activează în comerţ, 9% în domeniul serviciilor, iar restul din alte domenii precum agricultură, sănătate, home&deco, construcţii, etc. Ca distribuţie geografică, cea mai mare parte a companiilor nominalizate este din Bucureşti (42%), urmând Cluj (8%), Braşov şi Ilfov cu câte 5%. Cele 50 de companii semifinaliste au fost selectate, dintre toate aplicaţiile primite, prin votul membrilor Comitetului de Nominalizare.

Opinia Cititorului ( 16 )

  1. ...

    ...

    1. 40.071 acțiuni pentru 2018

      60.369 acțiuni pentru 2019 

      114.000 acțiuni pentru 2020 adică vreo 2.8 mil  

      Urmează un 2021 plin de realizări, cu fidelitate de vreo 250.000 acțiuni, adică 6.2 mil lei,adică tot profitul,care în ultimii trei ani a fost de 6.3 mil lei! Concluzie? BVB e a lui Hanga si Tănase moștenire de la părinți! 

      Normal că Sifurile acționari importanți aprobă pentru că Sif 2 fidelizeaza cu 3-4 mil euro pe ai lor,iar cei de la Sif1,4,5 sunt lăsați să fure nestingheriți!! 

      Asta în timp ce eu mai am de primit ( nu le voi primi) sume importante de la fostele societăți de pe Rasdaq!!!

      (Eliminat conform regulamentului) 

    După părerea mea BVB e doar un vehicul

    pentru fărădelegile Sifurilor și poate TLV etc.!

    (Eliminat conform regulamentului) 

    Am si eu o problema legata de BVB. De ce nu se poate ca pentru actiunile cu pretul mai mare de 1 leu pasul de cotare sa fie de un ban adica 0.01 RON iar pentru cele mai mici de 1 Leu pasul de cotare sa fie de 0.0001 RON. Este aberant ca inter BID si ASK pasul de cotare sa ajunga la 0.25% sau chiar mai mult. Puteti lua ca exemplu chiar actiunea BVB.

    In trecut acum 15 ani a mai fost o aberatie in care se putea cumpara minim cate 500 de aciuni pe piata principala si restul pe o alta piata, dar din fericire a fost eliminata.

    Fiecare cu pasaricile lui, pe mine asta nu ma lasa sa dorm ca nu inteleg logica. Magariile ASF si ale altor societati listate le inteleg dar asta cu pasul de cotare nu-mi da pace. 

    1. Poate pentru că e inutil?

      Să luăm exemplul SNG cu o cotație de aprox 30 lei acțiunea. Între 30 și 30.2 lei ai avea 20 de pași (și 20 de cozi de preț - câte o coadă pentru fiecare ban). Păi 40 de rânduri BID + ASK ți-ar umple complet ecranul iar având în vedere volumele infime care există, 80% din volum ar putea fi înafara ecranului. Pe lângă asta, o vânzare/cumpărare moderată (să zicem 1000 acțiuni) ți-ar mătura tot ecranul. Având în vedere volumele mici care există pe BVB, având un tick (pas) de 0.1 sau 0.2 lei mai comprimă puțin order-bookul.

      Pașii mici (de gen 0.01 leu) ajută atunci când tranzacționarea e realizată majoritar de boți (algo trading). Nu prea cred că e cazul la BVB. 

    este incredibil, ce mentalitate au romanii, chiar daca se face ceva constructiv, ei tot trebuie sa improaste cu noroi, nu se poate altfel....

    1. Fidelizarea cu acțiuni gratuite este un furt din buzunarul acționarilor. Adică, cei care pot, fac ceva constructiv pentru buzunarul lor.

      Știi zicerea lui Brâncuși " v-am lăsat prosti si v-am găsit si mai prosti" ! Păi dle,constructiv înseamnă lichiditate sporită? La sub 5 mil€ de acum e comparabil cu 10-20 mil euro de acum 10-12 ani când € era la 3.1 lei ?

      Se compară astea 14 societăți noi cu cele peste 100 delistate de pe Rasdaq? 

      Sau ,astea 14 societăți aduc lichiditatea de atunci a celor 5 Sifuri îngropate de șefii de la ASF al cu largul concurs al celor de la BVB ? 

      Sau dacă cei de la BVB au făcut ceva de ce acțiunea BVB scade de ani sau,caz fericit stagnează?

      Deci,tipi ăștia fac doar minimal ceva constructiv: cresc pitulici, parsi, viezuri renunțând la vaci,oi,găini! Cam așa e la ei " constructiv! 

      Nu se compara dar este o mare diferenta. Pe Rasdaq companiile erau aduse cu forta. Astea pe Aero vin natural, din vointa lor ;)

      Isi dau gratuite pentru ca cei mai mari actionari adica cele 5 sifuri, fondurile de pensii si Banca Transilvania accepta aceste magarii.

      Intr-o emisiune la ZF marea investitoare Carmen Bobu se intreba de ce draq nu cumpara lumea BVB ca este o actiune buna. Sa le cumpere doamna pe toate daca vede un asa mare potential. O fi cumparat pe la 22 de lei si asteapta sa le descarce la gusteri la 40 de lei, si nu prea mai are rabdare. 

      Doamna s-o fi uitat pe vren grafic BVB? E o escrocherie ce se intampla cu actiunea BVB. O adevarata rusine

      nici un hyrnalist economic nu ii ia la întrebări pe sefii BVB despre performanta actiunii 

      Dle,nu cunoști situația sau nu stii ce înseamnă "aduse cu forța " Poate " luate cu forța ", adică statul le-a adus la bursă, niște șmecheri prin majorări,cumpărări în afara bursei de la cuponari etc ( cu deplina înțelegere a ASF) plictisindu-se de rapoarte le-au delistat!

      Apoi zici că "astea pe Aero vin natural ". Unele da, dar altele vin să dea un tun,un smen, cu largul concurs al brokerilor care le arată calea : vii cu 30% pe bursa ( banii în buzunar), faci majorări,vin alti bani,dai gratuite si in final vii cu SOP și îți recapeti în mare parte acțiunile!

      Brokerii câștigă ei comparând la ofertă ,Tănase și băiatul din poza își dau si ei SOP pentru efervescenta de la BVB și tu,eu stăm cu ochii în soare! Apropo câți bani ai câștigat pe astea noi ? 

      Poate ca unele vin sa dea tunuri, nu stiu. Dar nu ma obliga nimeni sa le cumpar. Am castigat putin pentru ca am detineri mici, dar am sel ectat bine companiile. Probabil ca am avut si noroc. Sigur ca multe companii se vor cere, dar cateva vor ramane. Cate companii esueaza in SUA ....

      Carmen Bobu are BVB de ani de zile. Intotdeauna a vazut potential in ele, desi toti i-am zis ca nu prea este. La cate milioane de euro are Carmen, o doare in pix de voi si de descarcatul in capul unor amarati care cumpara de 10k lei

      Să mă scuze MAKE că tot intervin,dar dumneata dle Schmutzig esti de un plictis supărător !Ce e așa greu de inteles? Au venit la bursă 14 societati din care cel puțin jumatate sunt smenuriclar,in legătură directă cu fosti sau actuali brokeri care detineau actiuni !

      În schimb prin "grija " ASF,a lui Tănase, a celui din poză "am pierdut" cele 5 Sifuri unde se fac tranzacții doar pentru SOP," am pierdut" BVB unde se fac tranzacții doar pentru SOP a" am pirdut" detineri ale Sif 5,Flaros,Alimentara Slatina,Univers Rm Vâlcea, Mercur Craiova lumea pierzând total încrederea în ele ! Câte sunt,că să nu mai deschid si multe alte paranteze privind localitățile acestor domni !

Pe scurt

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Dtlawyers
BTPay
Apanova
anahotels.ro

Curs valutar BNR

17 Sep. 2021
Euro (EUR)Euro4.9473
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.1999
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.5309
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.7880
Gram de aur (XAU)Gram de aur238.6026

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Hidroelectrica
Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Codul comercial român
energynomics.ro
Cotaţii fonduri mutuale
bsenergyweek.com
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro